Ghenadie Țurcanu: „Legislația actuală cu privire la consumul și controlul produselor din tutun trebuie modificată completamente.”

Sursa Foto:

PasPortal Administrator

12 iunie, 2013, 18:07

Vizualizări: 2782

Discuție on-line cu Ghenadie Țurcanu, coordonator de programe la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (PAS), despre dauna fumatului și noile inițiative antitabac ale autorităților și specialiștilor din domeniul sănătății publice.

Populația Republicii Moldova consumă anual, potrivit unor date citate de Radio Europa Liberă, câteva miliarde de țigări. Mii de oameni mor din cauza tabagismului. Numărul celor care au de suferit din cauza fumatului pasiv este, însă, și mai greu de estimat. Poate schimba modificarea legislației în vigoare privind controlul tutunului această stare de lucruri? Aceasta a fost tema unei întâlniri on-line cu Ghenadie Țurcanu, coordonator de programe la Centrul de Politici si Analize in Sănătate (PAS), găzduită de hotnews.md

Igor: Din câte știu există deja un proiect de Lege privind controlul tutunului. Ce prevede acesta? Conține și mecanisme de combatere a fumatului?

Ghenadie Țurcanu: Ministerul Sănătăţii a creat un grup de lucru intersectorial care lucrează la elaborarea proiectului de lege. Până acum a fost prezentată pentru consultări publice doar Analiza preliminară a impactului de reglementare efectuată asupra necesităţii legii. Puteți găsi acest document aici. Este o analiză care argumentează de ce e necesară elaborarea unei Legi privind controlul tutunului. Documentul respectiv a fost examinat în ședința Grupul de lucru pentru reglementarea activităţii de întreprinzător din 24 martie 2013.

Am participat la această şedinţă şi am văzut că membrii Grupului de lucru s-au opus majorităţii propunerilor venite de la Ministerul Sănătăţii. Am constatat că membrii Grupului de lucru sunt de părerea că, în privinţa controlului tutunului în Republica Moldova, totul este bine şi nu trebuie de întreprins nimic. Dar asta, în pofida problemelor abordate de Ministerul Sănătăţii şi argumentelor aduse pentru a reglementa consumul produselor din tutun. Printre mecanismele de combatere a fumatului se propune: asigurarea protecţiei împotriva expunerii la fumul de țigară; norme referitoare la constituenţii produselor din tutun; ambalarea şi etichetarea produselor din tutun (introducerea avertismentelor grafice); servicii de consiliere şi renunţare la fumat; interzicerea publicităţii.

Consider că Ministerul Sănătăţii trebuie să insiste asupra elaborării acestui proiect de Lege, chiar dacă avizul Grupului de lucru pentru reglementarea activităţii de întreprinzător va fi negativ. Până la urma, acest aviz este unul consultativ şi nu decisiv. Problema constă în faptul că, acest Grup de lucru va insista pe satisfacerea intereselor industriei tutunului în proiectul de lege şi nu va susţine sănătatea publică.

Potrivit Convenţiei Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind Controlul Tutunului, la care Republica Moldova a devenit parte din 4 mai 2009, Guvernul trebuie să protejeze procesele de elaborare şi de implementare a politicilor de sănătate publică referitoare la controlul tutunului de interesele comerciale sau de alt tip din industria tutunului. Astfel, avizarea documentului la Grupul de lucru pentru reglementarea activităţii de întreprinzător, chiar dacă aşa cere legislaţia naţională, contravine tratatului internaţional la care a aderat Republica Moldova.

Serafim Leanță: ce poate conține noua lege anti-tutun, diferit de actele legislative anterioare?

Ghenadie Țurcanu: Noua legislaţie poate asigura o protecţie mai bună a sănătăţii față de consecinţele nefaste ale consumului de tutun şi expunerea la fumul de tutun. Pentru a proteja sănătatea nefumătorilor şi a angajaţilor, inclusiv a celor din localurile de alimentaţie publică care deservesc clienţii fumători, este necesar de interzis fumatul, fără nici o excepţie, în toate spaţiile publice închise şi locurile de muncă închise. Experienţa internaţională demonstrează că restricţiile parţiale şi crearea spaţiilor speciale pentru fumat, aşa cum prevede Legea Republicii Moldova nr.278 din 14.12.2007 cu privire la tutun și produsele din tutun, nu protejează de fumul de tutun. De exemplu, American Society of Heating Refrigerating and Air Conditioning Engineers afirmă că nici o abordare inginerească, inclusiv cele mai moderne şi performante tehnologii de ventilare şi curăţare a aerului, nu asigură eliminarea acţiunii negative a fumului de tutun în încăperile în care fumatul nu este interzis. Astfel, singura metodă care elimină riscurile pentru sănătate, legate de expunerea la fumul de tutun, este interzicerea fumatului în spaţiile închise.

Aplicarea avertizărilor grafice (imaginilor) pe pachetele produselor din tutun, care se propun în noua lege, sunt o modalitate importantă de informare privind daunele consumului de tutun. Industria tutunului foloseşte ambalajul produselor din tutun ca un instrument de publicitate. Studiile arată că avertismentele grafice mult mai vizibile contribuie la creşterea dorinţei de a renunţa la fumat. Fumători, care consumă un pachet de ţigări pe zi, sunt expuşi la imagini imprimate pe pachetele unitare cu produse din tutun, din momentul cumpărării şi în timpul consumului de cel puţin de 20 de ori pe zi (sau 7000 de ori pe an). Acest lucru înseamnă 20 de oportunităţi pe zi de a transmite mesaje anti-tutun în momentele critice – momentul cumpărării şi momentele fumatului.

O altă noutate a legii trebuie să se refere la reglementări clare privind publicitatea, stimularea vânzărilor şi sponsorizarea tutunului. Ultimele favorizează consumul de tutun în rândul tinerilor, încurajează continuarea fumatului printre fumători şi afectează în mod negativ dorinţa fumătorilor de a scăpa de acest obicei. Experienţa internaţională demonstrează că interdicţiile parţiale privind publicitatea, aşa cum prevede Legea nr.278 din 14.12.2007, au un impact redus asupra consumul de tutun, iar, uneori, nu au nici un efect. Există multe studii care demonstrează că publicitatea tutunului şi stimularea vânzărilor creşte probabilitatea că un adolescent va iniţia fumatul. Astfel noua legislaţie trebuie să prevadă interdicţii complete pentru publicitatea, stimularea vânzărilor și sponsorizarea tutunului.

Noua lege privind controlul tutunului, de asemenea, trebuie să conţină prevederi, în conformitate cu Convenţia Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind Controlul Tutunului, referitoare la eliminarea tuturor formelor de contrabandă, producție ilegală şi contrafacere a produselor din tutun. Legea nr.278 doar într-un singur alineat al articolului 11 stabileşte că “Ambalajul de consum al articolelor care se fumează va fi marcat de producător prin indicarea numărului de serie al lotului sau în alt mod, făcând posibilă determinarea locului şi datei fabricării articolelor. Informaţia în cauză trebuie să fie accesibilă consumatorilor şi organelor de control în scopul identificării articolelor şi controlului circulaţiei lor.” Legea, însă, nu stabileşte alte reglementări care ar asigura trasabilitatea şi semne distinctive de securitate, iar informaţia prezentă astăzi pe pachetele unitare de produse din tutun, inclusiv şi în codul de bare, nu este suficientă pentru a elimina contrabanda, producția ilegală şi contrafacerea.

Pentru asigurarea trasabilităţii produselor din tutun este necesar ca noua Lege să prevadă obligativitatea informaţiei privind: i) piața de destinație pentru comerțul cu amănuntul; ii) ruta de destinație a încărcăturii; iii) ruta curentă/actuală a încărcăturii de la producător până la primul punct de vânzare cu amănuntul, inclusiv a tuturor depozitelor utilizate; iv) identitatea tuturor cumpărătorilor de la producător până la punctul de comerț cu amănuntul; v) factura, înscrierile privind numărul ordinului și a plăților tuturor cumpărătorilor de la producător până la primul vânzător cu amănuntul; vi) utilajul folosit la fabricarea produsului din tutun; vii) descrierea produsului.

Legislaţia în domeniul controlului tutunului trebuie să prevadă reglementări care interzic parteneriatul cu sau în sprijinului industriei tutunului, prevenirea și soluționarea conflictelor de interese. Toate acestea, pentru a proteja elaborarea şi implementarea politicilor de sănătate publică de interesele comerciale sau de alt tip din industria tutunului.

O altă noutate al legii trebuie să reglementeze reducerea dependenţei de fumat şi stimularea renunţării la tutun. Legea trebuie să prevadă norme juridice privind organizarea sistemului de acordare a serviciilor de consiliere pentru abandonarea fumatului şi de tratament a dependenţei de tutun, precum şi compensarea, de către angajatorii și persoanele juridice responsabile, pentru gestiunea spațiilor publice închise sau semi-închise ce au admis fumatul, a cheltuielilor legate de tratamentul persoanelor bolnave, îmbolnăvirea cărora a fost cauzată de consumul produselor din tutun şi/sau expunerea la fumul de tutun.

Şi, în sfârşit, Legea trebuie să prevadă norme juridice legate de răspunderea pentru încălcarea acesteia. Este vorba de stabilirea autorităţilor publice responsabile de constatarea şi aplicarea contravenţiilor.

Andrei Ciobanu: De ce nefumătorii insistă să aplice restricții nefumătorilor? După părerea mea, este o discriminare.

Ghenadie Țurcanu: Noua Legea nu este discriminatorie la adresa fumătorilor. Legea nu interzice fumătorilor să fumeze. Aceştia au dreptul să fumeze în spaţii deschise sau în încăperi private şi în transportul privat, cu excepţia cazurilor când în acesta se află copii.

Legea nu este îndreptată împotriva fumătorilor ci, dimpotrivă, creează un mediu care îi poate ajuta sa renunţe la fumat (spaţii publice închise şi locuri de muncă libere de fumat, avertizări grafice, servicii de consiliere şi renunţare la fumat).

De asemenea, legislaţia nu restricţionează fumătorii, dar oferă soluţii pentru prevenirea răspândirii fumatului în rândul copiilor şi adolescenţilor (interzicerea publicităţii tutunului). Legislaţia nu urmăreşte neapărat pedepsirea fumătorilor în locurile unde fumatul este interzis. Dimpotrivă, Legea, în primul rând, va plasa responsabilitatea pe proprietarii localurilor/instituţiilor care au permis fumatul în locuri interzise. Astfel, reprezentanţii autorităţilor responsabile de aplicarea contravenţiilor nu vor fi nevoite să „alerge” după persoanele care fumează în locurile interzise, pentru a-i pedepsi.

Relu: Dacă aveți o statistică, spuneți-mi câte procente din populația Moldovei fumează?

Ghenadie Țurcanu: Cel mai recent studiu, din care pot fi făcute estimări privind numărul fumătorilor din Republica Moldova, este „Studiul KAP”. La capitolul ”Campania națională orientată pe actualii și potențialii consumatori de tutun, iunie, 2012”. Conform acestuia, ponderea fumătorilor este de 25% - 24% fumează zilnic și 1% fumează mai rar. Numărul mediu de țigări fumate este de 16 pe zi sau 111 țigări pe săptămână.

Irina: când va fi adoptata aceasta Lege si cum îi va proteja pe oamenii care nu fumează, dar sunt expuşi fumatului, pasiv?

Ghenadie Țurcanu: Este planificat ca această Lege să fie adoptată până a finele anului curent, însă aplicarea anumitor prevederi este propusă să fie realizată pe etape – aplicarea avertismentelor grafice, interzicerea fumatului în spaţiile publice închise, etc.

Conform “Sudiului KAP” (Faza inițială: Campania națională orientată pe actualii și potențialii consumatori de tutun, iunie, 2012)”, 84% din populația Moldovei consideră că fumătorii nu ar trebui să expună alte persoane fumului propriei țigări, iar 65% sunt de acord că Legea care interzice fumatul în încăpere va aduce beneficii sănătății publice.

Legea prevede protejarea nefumătorilor de expunerea la fumul de tutun prin interzicerea fumatului în spaţiile publice închise şi locurile de muncă închise. Lega va stabili definiţii pentru spaţii publice închise, spaţii publice semi-închise şi locuri de muncă închise. Aceasta va asigura o claritate în definirea spaţiilor şi localurilor în care este interzis fumatul. Legislaţia nu va prevede excepţii privind crearea de zone/spaţii pentru fumători în localuri publice şi la locul de muncă, precum şi instalarea sistemelor de ventilaţie, din motiv că acestea nu protejează de fumul de tutun.

Iosif: Credeți că cei care fac contrabandă cu țigări o sa vă dea voie sa promovați o Lege antitutun în Parlament?

Ghenadie Țurcanu: Cred că aceştia se vor împotrivi Legii şi vor încerca să facă lobbism şi în Parlament, aducând argumente că industria tutunului poate avea pierderi. Îmi pun şi eu întrebarea: de ce Ministerul Sănătăţii şi nu autorităţile responsabile de eliminarea comerţului ilicit, inclusiv a contrabandei, producției ilegale şi contrafacerii produselor din tutun, vine cu propuneri de a îmbunătăţi legislaţia, pentru a asigura un control eficient în domeniu? De ce autorităţile responsabile de eliminarea comerţului ilicit nu au propus până acum ca pe fiecare pachet unitar cu produse din tutun plasat pe piață să fie imprimat un semn distinctiv, dovadă a securității (ne)falsificării, aşa, cum prevede Convenţia Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind Controlul Tutunului?

Va fi greu de promovat această lege şi Ministerul Sănătăţii va avea nevoie de suportul societăţii civile, care este esenţial pentru protejarea generaţiilor prezente şi viitoare de consecinţele devastatoare ale consumului de tutun şi ale expunerii la fumul de tutun asupra sănătăţii. Experienţa din alte ţări, care au implementat legi similare, arată că sănătatea populaţiei s-a îmbunătăţit simţitor, iar veniturile industriei tutunului nu s-au micşorat.

Există studii care demonstrează că numărul clienţilor localurilor de alimentaţie publică şi de agrement au crescut, după ce acestea au devenit libere de tutun şi, respectiv, în cele mai multe cazuri, patronii şi-au majorat veniturile sau obţin venituri similare cu cele pe care le aveau până la implementarea legii.

Mircea: E nevoie de o nouă Lege sau modificarea legislației existente în sensul înăspririi ei?

Ghenadie Țurcanu: Analiza preliminară a impactului de reglementare efectuată asupra necesităţii modificării şi completării unor acte legislative specifică modificarea şi completarea legislaţiei existente şi anume:

i) Legea nr.278 din 14.12.2007 cu privire la tutun şi la articolele din tutun; ii) Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008; iii) Legea nr.1227 din 27.06.1997 cu privire la publicitate; iv) Legea nr.10 din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice; v) Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului. „Înăsprirea” constă, mai mult, în eliminarea excepţiilor privind interzicerea fumatului în spaţiile publice închise şi la locurile de muncă. În rest, nu putem vorbi despre „înăsprire”. Legislația nouă va fi mai amplă, deoarece îşi propune să abordeze măsurile de control al tutunului în conformitate cu prevederile Convenţiei Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind Controlul Tutunului. Dacă legislaţia, aşa cum este acum, reglementează fragmentar acţiunile de control a tutunului, aceasta nu aduce rezultate. O legislaţie eficientă în domeniul controlul tutunului trebuie să acopere toate măsurile de reducere a cererii şi furnizării produselor din tutun. Acestea sunt:

Protecţie împotriva expunerii la fumul de tutun;
Norme referitoare la constituenţii produselor din tutun;
Norme referitoare la divulgarea informaţiilor cu privire la produsele din tutun;
Ambalarea şi etichetarea produselor ce conţin tutun;
Educaţie, comunicare, pregătire şi conştientizare publică;
Publicitatea, promovarea şi sponsorizarea tutunului;
Măsuri de reducere a cererii referitoare la dependenţa şi renunţarea la fumat;
Comerţul ilicit cu produse din tutun;
Comercializarea către sau de către minori a produselor din tutun;
Acordarea de sprijin pentru activităţile alternative viabile din punct de vedere economic.

Numai în cazul existenţei acestei abordări comprehensive în legislaţia privind controlul tutunului, pot fi obţinute rezultate în protejarea sănătăţii populaţiei de consecinţele negative ale consumului de tutun şi expunerea la fumul de tutun. Dacă legislaţia antifumat reglementează doar o parte din prevederile susmenţionate, iar rezultatul scontat este minim sau niciunul.

De menţionat, că modificările şi completările la Legea nr.278 din 14.12.2007 cu privire la tutun şi la articolele din tutun vor fi aplicate la peste 1/3 din articole, astfel Legea urmează a fi republicată şi va arăta ca o lege nouă.

Fumător: Ce părere aveţi despre promovarea ţigărilor ca fiind „uşoare” şi „cu conţinut redus de gudron”?

Ghenadie Țurcanu: Ţigările promovate ca fiind "uşoare" (“light”) şi "cu conţinut redus de gudron", sunt, probabil, exemplul cel mai flagrant de înşelăciune a consumatorilor. Mai multe surse internaţionale afirmă că, timp de decenii, industria tutunului în mod intenţionat a înşelat guvernele, profesioniştii din sănătate şi consumatorii produselor sale. Companiile de tutun au propagat cu succes mitul că ţigările "uşoare" (‘light”) emană mai puţin gudron şi nicotină şi, din acest motiv, ele sunt mai puţin nocive decât ţigările obişnuite. În prezent, după decenii de la apariţia acestui tip de ţigări, a devenit evident că ţigările "uşoare" ("cu conţinut redus de gudron") nu sunt mai puţin nocive decât ţigările obişnuite şi nu reduc riscurile pentru sănătatea fumătorilor.

Un studiu privind prevenirea cancerului, care a implicat aproape un milion de americanii, a constatat că riscul de cancer pulmonar este acelaşi la persoanele care fumează ţigări cu conţinut mediu, scăzut şi foarte scăzut de gudron. Conform unui studiu cu o durata de 40 de ani printre fumătorii britanici, morbiditatea prin cancer pulmonar a crescut cu aproape 20% în rândul fumătorilor, în etate, în ciuda popularităţii ţigărilor cu "conţinut redus de gudron". Există dovezi că fumătorii de ţigări promovate ca fiind "uşoare" (“light”) şi "cu conţinut redus de gudron", de obicei, trag fumul mai frecvent şi mai profund pentru a obţine doza dorită de nicotină. Fumul inhalat de către om în timpul fumatului unei ţigări "light" ("cu conţinut redus de gudron"), conţine aproape de 2 - 3 ori mai mult gudron şi nicotină decât fumul de la aceeași ţigară testată cu maşina de fumat. Nu există nici o dovadă că fumătorii care consumă produse din tutun cu conţinut redus de gudron şi nicotină se expun unui risc mai mic de dezvoltare a cancerului şi bolilor cardiovasculare. Ţigările promovate ca fiind "uşoare" (“light”) şi "cu conţinut redus de gudron” nu au dus la vreo reducere semnificativă a riscurilor pentru sănătatea fumătorilor.

Interdicţia pentru utilizarea termenilor ce duc în eroare, cum ar fi "uşoare” (“light”) şi "cu conţinut redus de gudron", deja funcţionează în mai mult de 50 de ţări. În anul 2001, folosirea a astfel de termeni a fost interzisă în Uniunea Europeană, deoarece utilizarea pe ambalajul produselor din tutun a unor asemenea inscripții ("cu conţinut redus de gudron","uşoare", "ultra-uşoare" (ultra-light”) şi "moi" (“soft”), denumiri, imagini, simboluri şi alte semne poate crea consumatorilor impresia falsă despre dauna mai mică a astfel de produse şi poate conduce la schimbări în ceea ce priveşte consumul. Articolul 11 din Convenţia Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind Controlul Tutunului, care a fost ratificată de 176 de ţări (cca. 90% din populaţia lumii), recunoaşte daunele cauzate de termenii înşelători. Acest articol cere ţărilor să interzică plasarea inscripțiilor false şi înşelătoare pe ambalajul produselor din tutun, cum ar fi "uşoare" (“light”) , "cu conţinut redus de gudron" şi "moi".

Legea Republicii Moldova nr.278 din 14.12.2007 nu prevede reglementări privind descrierea și prezentarea produselor din tutun. Noua lege trebuie să interzică promovarea produselor din tutun prin mijloace false, înșelătoare sau care pot crea impresii eronate despre caracteristicile acestuia, efectele asupra sănătății, pericole sau emisii. Ambalajele produselor din tutun nu trebuie să sugereze că un produs din tutun este mai puţin dăunător decât altele, inclusiv calificarea comparată a produsului de tip ”light”, ”medium”, ”ultra”, ”extra”, ”super”, ”slim” sau altele similare, ori că un produs din tutun are efecte vitalizante, energizante, de întinerire, naturale, organice sau alte efecte pozitive pentru sănătate sau sociale. Pachetele de produse din tutun nu trebuie să creeze similitudini cu denumirile anatomice ale corpului uman, precum şi a cuvintelor care pot sugera o stare de bine, precum „roşu”, „auriu” sau a altor cuvinte similare. De asemenea, etichetarea, ambalarea și prezentarea pachetelor unitare, ambalajelor exterioare și a produselor din tutun ca atare, nu trebuie să includă elemente sau caracteristici care se referă la aromă, gust, prezența sau absența aromatizatorilor sau altor aditivi, inclusiv nu trebuie să se asemene cu produsele alimentare sau jucării.

Important: De ce legislaţia antitutun pune accent pe protecţia copiilor şi tinerilor?

Ghenadie Țurcanu: Pentru a supravieţui, companiile de tutun sunt nevoite să atragă o nouă generaţie de consumatori de tutun. Industria tutunului permanent pierde clienţii, deoarece mulți dintre fumătorii curenţi renunţă la fumat sau decedează din cauza maladiilor legate de consumul de tutun. Ca rezultat, companiile de tutun dezvoltă campanii masive de marketing pentru a atrage tinerii să fumeze şi să-i facă fumători pe termen lung.

Studiile arată că multe persoane încep să fumeze înainte să ajungă la vârsta de 18 ani şi aproape un sfert dintre aceşti fumători iniţiază fumatul înainte de a atinge vârsta de 10 ani. Copiii sunt expuşi la publicitatea, stimularea vânzărilor şi sponsorizarea tutunului prin intermediul reclamei plătite în mass-media, la puncte de vânzare cu amănuntul, etc. Astfel, publicitatea, stimularea vânzărilor şi sponsorizarea tutunului contribuie la formarea unor atitudini pozitive faţă de consumul tutun în rândul tinerilor, ceea ce în mod eficient încurajează tinerii să fumeze. Țările trebuie să respecte normele stabilite de articolul 13 din Convenţia Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind Controlul Tutunului şi să aplice interdicţii complete privind publicitatea, stimularea vânzărilor şi sponsorizarea tutunului.

Legislaţia, de asemenea, trebuie să protejeze în special copiii de expunerea la fumul de tutun. Studiile arată că aproximativ 47% din totalul deceselor cauzate de fumul secundar de tutun revin femeilor nefumătoare, iar 28% – copiilor.

Copiii cu vârstă mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer şi, în consecinţă, mai multe substanţe toxice care există în fumul de tutun. Copiii respiră mai des decât adulţii şi tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltaţi, iar ţesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil şi substanţele nocive din fumul de tutun pătrund adânc în căile respiratorii şi mai repede în sânge. Din această cauză, legea trebuie să prevadă restricţii privind interzicerea fumatului, fără excepţii, în spaţiile publice închise şi aceste restricţii nu pot fi nicidecum considerate discriminatorii pentru fumători.

Fumător: Până la urmă, care este scopul Legii privind controlul tutunului în Republica Moldova?

Ghenadie Țurcanu: Scopul Legii este protejarea sănătăţii populaţiei, în special a copiilor, de consecinţele negative ale consumului de tutun şi expunerea la fumul secundar de tutun (fumatul pasiv).

Pentru realizarea acestui scop este necesar să avem o legislaţie care să stabilească norme juridice eficiente pentru măsurile de control al tutunului şi să ofere populaţiei nu numai dreptul la informaţii despre dauna fumatului, dar o Lege care să asigure un mediu ce să contribuie la reducerea constantă şi considerabilă a consumului de tutun şi expunerea la fumul de tutun.

Dragoș GUȚU, director general AMDM: Noi trăim într-un deficit de medicamente

Valentina Buliga: „Statutul nostru de țară candidat de arerare la Uniunea Europeană ne va obliga să ajustăm legislția în domeniul activității farmaceutice, vrem sau nu vrem”

Spitalul Clinic Republican Bălți are de astăzi un nou director pentru următorii 5 ani. „Vom avea o secție de terapie intensivă conform tuturor standardelor anului 2022”

Tag:

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.