Covid-ul a pus pe brânci transplantul de organe în Moldova. „Vom începe promovarea serviciului, începând cu școala”

Sursa Foto: Jurnal.md

Silvia Rotaru

11 februarie, 2022, 09:42

Vizualizări: 3317

În ultimii 2 ani, în Republica Moldova, practic nu s-a făcut transplant de organe, deși în listele de așteptare sunt zeci și chiar sute de pacienți. Pandemia Covid-19 a fost principala cauză, spun specialiștii, cea de-a doua fiind reticența populației de a dona organe. Încă nu înțelegem importanța acestor intervenții pentru pacienții a căror salvare sau revenire la o viață normală depinde de un organ nou, explică, iarăși, specialiștii.

Deci, în 2021, nu am avut niciun transplant de rinichi, doar 4 de ficat, doar 6 de cornee.

Cum a afectat Covid-ul transplantul?

În anul 2021 au fost efectuate 4 transplanturi de ficat, cu 2 mai multe decât în 2020 când s-au făcut doar două intervenții și cu trie mai puține decât în anul 2019, când s-au realizat șapte. Pentru anul trecut, potrivit Programului Național pentru Transplant erau preconizate 15 intervenții. Lista de așteptare însă pentru un transplant de ficat este de aproximativ 60-70 de pacienți.

Pentru comparație în anul 2018 au fost efectuate 11 transplanturi de ficat, iar în anul 2017 – 12.

Și mai rău am stat la capitolul transplant de rinichi. Nu s-a făcut nicio intervenție. Din nou, de vină e pandemia, spune chirurgul Adrian Tănase, șef al Clinicii de Urologie a Spitalului Clinic Republican. În lista de așteptare sunt 30 de oameni, însă doar 3 operații de transplant au fost efectuate în 2020 și doar 7 – în 2019.

„Cauzele sunt obiective. Toate sunt legate cu infecția de Covid-19. Spre deosebire de alte organe, toți pacienții noștri merg la dializă. O parte dintre ei au fost infectați cu Covid-19. Apoi, toate secțiile de reanimare, acolo unde se prelevă rinichii, sunt cu pacienți infectați cu Covid-19. Din start noi nu putem preleva rinichi de la pacienții care sunt infectați cu Covid-19. Acest lucru este interzis. Chiar și dacă apare un donator, în decurs de 24 de ore, toți trebuie testați la Covid, atât donatorul, cât și cel care primește organul. Nu se poate efectua donarea de la cadavru, atunci când nu ești convins că nu este infecția cu Covid. Acest lucru este comun pentru multe țări. Dacă unul dintre pacienți este infectat, acesta este un pericol pentru toți care vor participa la operație”, a explicat Adrian Tănase pentru Sănătate INFO.

Cum putem reveni?

„Numai atunci când vom avea câteva luni de respiro, fără Covid, cu garanția că reînnoim lista de așteptare și că vom avea acces la secția de reanimare curată. Pacienții trebuie chemați din nou la noi și de realizat analizele. Însă acum accesul în spital este restricționat. De exemplu, ficatul nu necesită dializă sau tratament extracorporal, se poate realiza transplantul de ficat. Pacienții noștri merg la dializă. Astăzi el nu este infectat, dar mâine nu știm. Pericolul pentru aceste intervenții este foarte mare. Nu am avut solicitări de a face un transplant de la donator viu. Nu se adresează nimeni. Posibil le este frică să nu se infecteze”, a mai precizat profesorul Adrian Tănase.

Potrivit chirurgului, între 27 și 30 la sută dintre pacienții care au nevoie de dializă s-au îmbolnăvit de Covid-19, o rată destul de mare, spune medicul.

Pentru comparație în anul 2018 au fost efectuate 13 transplanturi de rinichi, iar în 2017 – 19.

Și transplanturi de cornee au fost mai puține anul trecut. Doar 6 la număr, în comparație cu 15, câte au fost realizate în 2020. Decalajul e și mai mare dacă ne uităm la cifra din 2019, când astfel de intervenții au fost 43.

În lista de așteptare pentru un transplant de cornee sunt aproximativ 120 de pacienți, însă doar 40 ar fi putut fi acoperite financiar de stat.

Am stat un pic mai bine doar la capitolul transplant de piele. În 2021 au fost realziate 77 astfel de operații, un transplant de scleră, 443 – de os, 6 – de tendon și 147 – de membrană amniotică.

În 2020 au fost realizate 11 transplanturi de piele - ( 2 persoane au avut nevoie de transplant dublu), 193 de os, 81 de membrană amniotică ( 33 dintre care au beneficiat de transplant multi-țesut). În total au beneficiat de transplant de țesuturi 172 de pacienți, dintre care 16 sunt copii. În total, anul trecut, au fost efectuate 203 operații de țesuturi.

Pe lângă piedica, pe care o pune pandemia Covid-19 transplantului de organe, lipsa donatorilor devine principala problemă, afirmă directorul Agenției de Transplant, Vladimir Bolocan.

„Sursa principală de donatori de organe sunt donatorii în moarte cerebrală. Întrucât majoritatea instituțiilor – 3 la număr, autorizate să identifice pacienții în moarte cerebrală și să furnizeze potențiali donatori în moarte cerebrală, au fost transformate în instituții cu profil Covid. A fost dificil să se identifice acești pacienți. Majoritatea secțiilor ATI au fost ocupate cu pacienți cu Covid-19. De asemenea, un alt motiv este gradul de refuz al populației, dar și expirarea autorizațiilor pentru spitale, care efectuau aceste intervenții”, a menționat Bolocan.

Cele trei instituții medicale cu drept de prelevare a organelor, care încă nu și-au luat autorizația sunt: Institutul de Medicină Urgentă, care doar prelevă organe sau alte țesuturi, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, care identifică potențiali donatori, prelevă, dar și face uneori transplant de nerv și Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” – autorizat pentru transplant de cornee și centru de recrutare a potențialilor donatori.

Toate cele trei instituții medicale au rămas, încă în noiembrie anul trecut, fără autorizație necesară pentru astfel de activități.

„Autorizația a expirat pe 10.11.2021. Pentru a obține această autorizație, instituțiile trebuie să prezinte un dosar, care să conțină anumite documente, în funcție de activitatea de transplant solicitată. Apoi se face o comisie compusă din specialiști de la Ministerul Sănătății și 2 membri ai Agenției de Transplant: Aliona Andronati, Tatiana Țîmbalari și Liliana Iamandîi. Aceste persoane analizează dosarele, după care merg la fața locului ca să verifice ceea ce este scris cu ceea ce se găsește în instituție. Acum instituțiile pregătesc dosarele, ele nu sunt gata, de asta nu pot fi autorizate”, ne-a explicat Vladimir Bolocan.

„Vom începe promovarea serviciului de transplant, începând cu școala”

Directorul instituției recunoaște că în Moldova promovare constantă a transplantului de organe practic nu s-a făcut. Au fost doar unele proiecte sporadice, care însă s-au încheiat. Chiar și așa, nu e sigur că în viitor se vor face, pentru că instituția nu are prevăzută nici măcar funcție de comunicator, nemaivorbind de o strategie de comunicare.

„Asta este și problema, că buget pentru promovarea Agenției de Transplant nu este prevăzut și niciodată nu a fost prevăzut. Tot ce s-a făcut, s-a făcut în cadrul unor proiecte. Anual noi transmitem către Ministerul Sănătății bugetul de care avem nevoie. De la ce cerem noi și la ce se aprobă este diferență, inclusiv am avut discuții și despre bugetul de promovare. Ne-au întrebat cât concret este nevoie. Noi ne-am gândit la o anumită sumă. Noi lucrăm la un document despre ce am putea realiza ca agenție de transplant. Ca număr de staff și ca organigramă și moratoriu de angajări. Avem anumite constrângeri. Eu pot solicita o anumită sumă de bani, dar trebuie să vedem cine face această promovare, atâta timp cât în cadrul agenției nu avem așa post. Noi acum lucrăm la acest subiect și vom începe cu promovarea serviciului de transplant începând cu școala”, a ținut să accentueze Vladimir Bolocan.

Agenția Națională de Transplant a fost fondată în anul 2010, iar Banca de țesuturi umane a devenit funcțională din anul 2013.

Scurgere de date medicale la un laborator din Moldova: Rezultatele analizelor a mii de pacienți, disponibile pe site

Cum a fost posibil ca un complet de judecată să permită fumatul narghilelei în spațiile interzise. Modificarea legislației este urgentă

De ce a plecat un secretar de stat de la Ministerul Sănătăţii

Tag: transplant, covid, agentia de transplant, organe, cornee, ficat, rinichi, adrian tanase, vladimir bolocan

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.