Svetlana Nicolaescu, secretar general adjunct al MS pe domeniul integrării europene: „Aderarea la UE va însemna un efort enorm pentru sistemul sănătății și contam pe implicarea fiecăruia”
Elena Cioina
07 noiembrie, 2023, 14:12
Vizualizări: 1996
Autoritățile din sănătate sunt conștiente că aderarea la Uniunea Europeană va implica un efort foarte mare, de aceea mizează atât pe spijinul specialiștilor și societății civile, cât și pe ajutorul instituțiilor europene și a Statelor Membre UE.
Scopul final al aderării,
precizează autoritățile, este ca Republica Moldova să aibă „un sistem de
sănătate performant, aliniat pe deplin la standardele europene”, care să ofere
servicii de calitate pacienților și condiții de muncă mai bune medicilor. Și deși atribuția de a asigura
funcționalitatea sistemului de sănătate este responsabilitatea fiecărui stat
membru, Uniunea Europeană are, totuși, o serie de cerințe față de siguranța cetățenilor și aici ne referim la un
nivel ridicat de protecție a sănătății umane, gestionarea amenințărilor
transfrontaliere la adresa sănătății, accesul transfrontalier la servicii de
sănătate, securitatea transfuzională, reglementări stricte în domeniul
medicamentului și a sănătății publice, mobilitatea resurselor umane, etc. Ce se
întâmplă în acest moment în domeniul sănătății la capitolul alinierea
legislației la Aquis-ul comunitar, am întrebat-o pe Svetlana Nicolaescu,
secretar general adjunct al Ministerului Sănătății, responsabil de domeniul
integrării europene, care a oferit un interviu pentru Sănătate INFO.
Doamna Nicolaescu, să începem discuția cu o întrebare generală – cum se
pregătește Ministerul Sănătății pentru momentul în care Republica Moldova va
trebui să înceapă negocierile propriu-zise de aderare la UE? Care sunt prioritățile
autorității pentru acest eveniment politic important?
De fapt, este obiectivul nostru național să devenim țară cu
drepturi depline în componența Uniunii Europene către anul 2030. Acest proces
presupune foarte multă muncă și dedicație din partea fiecăruia. Odată ce Moldova
a obținut statutul de țară candidat, aceasta înseamnă participarea în procese
noi în relația cu instituțiile UE și alinierea legislației naționale la Aquis-ul
comunitar absolut pe toate domeniile.
Ministerul Sănătății nu este
separat de acest efort național. Noi avem pornite diverse procese la nivel de
țară. Este adevărat că fiecărui sector îi revin atribuții poate mai specifice, care
au la bază 33 de capitole de aderare. Dacă vorbim nemijlocit de Ministerul
Sănătății, atunci noi co-prezidăm un grup de lucru, grupul 28 din cele 33
instituite la nivel național. De asemenea, Minsiterul Sănătății are membri
desemnați în alte 10 grupuri de lucru configurate pe 33 de capitole de aderare.
Cum la modul practic are loc acest proces de pregătire pentru viitoarele
negocieri de aderare?
Coordonarea întregului proces de
pregătire se face de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării
Europene. La nivel central este instituită Comisia guvernamentală pentru
integrare europeană prezidată de Prim-ministru. Nivelul operațional este
asigurat de grupurile de lucru sectoriale, instituite pentru fiecare capitol de
negociere. Totodată, practic toate
autoritățile au instituit, la nivel central, această funcție dedicată
procesului de integrare europeană – cea de secretar general adjunct responsabil
de integrarea europeană. La Ministerul Sănătății acest rol îmi revine mie. Nu
înseamnă însă că o singură persoană este implicată în pregătiri.
Cine vă ajută să puneți la punct tot acest proces de prioritizare a
acțiunilor pe care ar trebui să le întreprindem pentru îndeplnirea condițiilor
UE?
În componența grupului de lucru
sectorial coordonat de Ministerul Sănătății, precum și a grupurilor de lucru
din care Ministerul Sănătății face parte sunt mulți colegi specialiști în
diverse domenii ale săntății. De exemplu, avem reprezentant din partea
Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, care se
implică în ajustarea politicilor publice privind resursele umane în sănătate,
avem colegi care se implică pe domeniul sănătății publice, pe domeniul
medicamentului, pe cel al securității transfuzionale, etc....
Disponibilitatea resurselor umane
este una dintre provocările majore. Este nevoie de specialiști bine pregătiți
nu doar în domeniul sănătății, ci mai degrabă care înțeleg cum funcționează
instituțiile europene, pentru că această nouă fază a relațiilor cu Uniunea
Europeană presupune o interacțiune de alt nivel, mult mai intensă cu
instituțiile europene. Este foarte important să existe înțelegerea, dar și
relațiile de cooperare la toate nivelele, inclusiv la nivel operațional.
În acest moment încercăm să
atragem în echipă persoane tinere cu capacități, cărora li se oferă oportunități
de instruire. O serie de instruiri sunt
realizate de colegi din România, care au fost parte a proceselor legate de integrare europeană în perioada în
care România a aderat la UE.
Evident că nu e suficient, dar ne
ajută foarte mult și colegii de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, care ne fac
legătura cu experți de la Bruxelles de la DG Sante (n.r. Departament al Comisiei Europene, responsabil de politica UE în
materie de siguranță și sănătate alimentară și de monitorizarea punerii în
aplicare a legislației aferente).
Apoi, într-un proces similar se
află și Ucraina și am instituit relații și la nivel de viceministru al
Sănătății, responsabil de integrarea europeană, dar și la nivelul grupurilor
tehnice de lucru. Sistemele noastre de sănătate, mai mult sau mai puțin, sunt
organizate la fel, și acum ca să le ajustăm la standardele UE sunt necesare
soluții mai creative sau soluții de tranziție. Având acest schimb de opinii cu
colegii din Ucraina, încercăm să înțelegem cum mai bine să acționăm.
Totodată, mai apelăm la
proiectele TAIEX (n.r. proiecte de
asistență tehnică pe care le oferă UE țărilor care le află în proces de aderare).
Totuși, atunci când fiecare specialist din acest sistem va aborda problemele
inclusiv prin prisma agendei de aderare, doar atunci vom avea succes.
Unii experți internaționali recomandă ca la nivel de țară să fie create
structuri speciale care să se ocupe de acest proces de integrare europeană. Se
discută astfel de idei, inclusiv în sănătate?
Experiența țărilor care au aderat
la UE este foarte diferită. O parte dintre țări au creat la nivel central
Ministerul Integrării Europene, care se ocupa strict de agenda de aderare. Alte
țări au oferit aceste atribuții Ministerului de Externe, cum este și cazul
nostru. Reorganizarea instituțională este ceva necesar, dacă ne dorim să
avansăm rapid în procesul de aderare.
Instituirea funcției de secretar general adjunct responsabil de domeniul
integrării europene este doar una dintre restructurările organizaționale. Nu
ne-am limitat însă aici pentru consolidarea capacităților instituției pe
componenta de integrare.
La Ministerul Sănătății au fost
reconfigurate mai multe subdiviziuni structurale pentru a putea realiza în mod
calitativ și operativ sarcinile pe segmentul de aderare la UE., Considerăm că este
important ca colegii din toate departamentele de profil să fie implicați în
proces. Noi am inclus pentru direcțiile de profil sarcini adiționale și ne-am
asigurat că acolo unde am extins numărul de unități există și responsabilitate de a participa în procesul de
integrare europeană. Totodată, încă urmează să asigurăm funcționarea acestui
model de dezvoltare instituțională configurat din perspectiva procesului de
aderare.
Ca să înțelegem, nu sunt persoane responsabile doar de integrarea europeană?
Toți trebuie să se implice...
Nu, nu este așa. Divizarea e
realizată un pic altfel. De exemplu, dacă avem în Direcția sănătate publică un
specialist care răspunde de politici în domeniul bolilor transmisibile, acesta va fi implicat și în procesul de transpunere a Acquis-ului
comunitar pe componenta respectivă, pentru că acești specialiști sunt cei care
cunosc practicile și politicile și decât să avem persoane aduse special pentru
implicarea în ajustarea legislației, nu știu cât de mult ne-ar ajuta. Dar e un proces
și sunt sigură că ne vom mai ajustape parcurs. Acum contăm pe implicarea
fiecăruia din această instituție și nu doar.
Ok, să trecem la priorități. Care sunt cele pe care și le-a trasat
Ministerul Sănătății? Ce trebuie să facem în acest domeniu până la începerea
procesului de negocieri, care pare să nu fie chiar atât de departe. Uniunea
europeană, totuși, are o serie de priorități în domeniul protecției sănătății
publice și aici mă refer la siguranța alimentară, securitatea transfrontalieră,
sănătatea publică, securitatea transfuzională, reglementarea domeniului
medicamentului, etc.
Ceea ce ne-am asumat noi este să
avem un sistem de sănătate performant, aliniat pe deplin la standardele
europene. Vorbind despre transpunerea Acquis-ului comunitar, atunci Sănătatea
nu este un domeniu pentru care Uniunea Europeană deține competențe exclusive,
în comparație cu alte domenii pentru care există legislație unificată.
La nivelul Uniunii Europene, atribuția
de a asigura funcționalitatea sistemului de sănătate este responsabilitatea
fiecărui stat membru. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în
îmbunătățirea sănătății publice și atenuarea surselor de pericol pentru sănătatea
umană, prin elaborarea normelor și standardelor europene pentru produse și servicii
medicale. Reglementările UE în domeniul sănătății se referă în special la
garantarea securității sanitare, inclusiv pregătire și reacție la amenințări
transfrontaliere grave pentru sănătate, calitatea și siguranța organelor
destinate transplantului și componentelor sangvine. De asemenea, este
reglementat domeniul medicamentului și a dispozitivelor medicale. Există și un
șir de reglementări pentru domeniul tutunului, pentru domeniul sănătății
publice, pentru asistența medicală transfrontalieră cu stabilirea condițiilor în care un pacient poate merge în altă țară din UE
pentru a primi asistență medicală și condițiile de rambursare a acesteia. Noi
practic întreg Acquis-ul pe domeniul sănătății l-am divizat în patru blocuri.
Care sunt acestea?
Un bloc vast ține de sănătatea
publică și tot ce se referă la protecția consumatorului prin aplicarea unor
reguli și standarde clare pentru siguranța produselor admise pe piață. De exemplu, trebuie să existe reglementări
clare privind calitatea apei potabile. Ea nu trebuie să dăuneze sănătății oamenilor.
La fel e și cu reglementările pentru siguranța produselor cosmetice, care
prevăd indicarea listei de ingrediente și o etichetare informativă; norme
pentru garantarea siguranței suplimentelor alimentare, aditivilor alimentari; norme
pentru produsele din tutun, etc.
O altă componentă se referă la bolile transmisibile și amenințările
transfrontaliere la adresa sănătății, și aici vorbim despre sisteme de alertă
precoce. Altfel spus, fiecare stat membru trebuie să aibă dezvoltate mecanisme
de notificare a altor state membre despre diverse situații de urgentă sau
pericole pentru sănătatea publică. Există un șir de reglementări pe această
componetă, pe care trebuie să le îndeplinim.
O altă componentă majoră se
referă la medicamente și activitatea farmaceutică și vom reveni separat la ea.
Cea de-a patra componentă se
referă mai mult la serviciile de sănătate și asistența medicală
transfrontalieră, spuneam mai sus, este vorba de felul în care un cetățean
dintr-un alt stat membru UE poate accesa serviciile de sănătate în oricare țară
din comunitatea europeană.
Resursele umane nu sunt mai puțin
importante. Aici există reglementări privind recunoașterea calificărilor, cum
pot profesa în țările vecine persoanele care fac studii într-un stat membru.
Lucrați deja la toate aceste componente?
La nivel național, acum suntem la
etapa de auto-evaluare a conformității legislației naționale cu normele și
reglementările UE. Asta înseamnă că acum analizăm în ce măsură legislația
Republicii Moldova este alinieată la cea europeană. Trebuie să recunoaștem că
procesul prin care trecem nu este unul complet nou și nici nu este o relație
nouă între Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Din 2014, relațiile Moldovei cu Uniunea
Europeană se bazează pe Acordul de Asociere și această experiență pe care am avut-o
inclusiv la nivel instituțional la implementarea Acordului de Asociare ne este
de mare ajutor.
Apropo, vorbind de capitolul Sănătate
din Acordul de Asociere, Ministerul
Sănătății practic nu are nicio restanță pe componenta de sănătate. Au rămas
doar câteva acte netranspuse, care astăzi țin, de fapt, de competența Agenției
Naționale pentru Siguranța Alimentelor.
De ce?
Pentru că la etapa semnării
Acordului de Asociere RM-UE această structură nu era încă deplin funcțională și
nu era clară divizarea competențelor. Însă chiar dacă toate angajamentele Ministerului
Sănătății din Acordul de Asociere privind transpunerea normelor europene în
legislația națională au fost realizate , dar nu putem afirma că legislația națională
este total aliniată cu cea europeană. Complexitatea subiectului este legată și
de faptul că legislația UE este una dinamică și se modifică frecvent...
Așa cum în Republica Moldova
legile se perfecționează, se îmbunătățesc, exact la fel se întâmplă și la
nivelul UE și deși a fost depus un efort considerabil pentru implementarea
Acordului de Asociere și noi am asigurat transpunerea pentru toate actele pe
care ne-am angajat să le aliniem, între timp la nivel european legislația a
suferit schimbări. Din păcate, la nivel național nu a fost asigurată această
continuitate. Acest lucru înseamnă că mai multe documente, pe care noi le-am
transpus în perioada anilor 2013-2014 și mai încoace, trebuie să le revedem și
să le reajustăm.
Câte documente ar trebui reevaluate?
Acquis-ul european este unu
foarte vast, inclusiv pe componenta de sănătate. Pentru transpunere într-o
perspectivă medie sunt peste 200 de documente, dar, cum ziceam, noi suntem în
perioada de auto-evaluare. De exemplu, miile de acte pe care le-am primit pentru
analiză de la UE, nu neapărat toate sunt relevante pentru Republica Moldova.
Ce ar însemna acte nerelevante pentru Republica Moldova?
Este vorba de acte normative care
au avut o anumită perioadă de implementare și care nu mai sunt actuale. Acest
document însă figurează în cadrul legislativ european și se regăsesc printre miile
de acte pe care le-am primit noi pentru a le analiza.
La această etapă noi le divizăm,
care documente sunt relevante pentru noi și urmează să fie ajustate și care nu
sunt relevante și nu merită să ne oprim la ele.
Iată pentru transpunere la
legislația UE deja sunt identificate peste 200 de acte, dar iarăși, vor fi
aliniate pe etape, nu toate odată. Dar câte documente vom avea de transpus la
legislația UE, ne va fi clar după ce vom finaliza exercițiul de auto-evaluare.
Pe 8 noiembrie Comisia Europeană
va publica Raportul anual privind extinderea UE, care va conține, pentru prima
dată, și evaluarea progreselor Republicii
Moldova în calitate de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Sperăm
foarte mult că în acest raport Comisia va recomanda deschiderea negocierilor de
aderare cu Republica Moldova. Totodată, urmează
ca toate țările membre al UE să voteze în sprijinul acestei recomandări.
Ca să înțeleagă și cetățeanul simplu, ce se are în vedere, de fapt?
Comisia Europeană listează o
serie de întrebări la care Republica Moldova oferă răspunsuri, opinii, explică
la ce etapă suntem cu ajustarea legislației la Acquis-ul comunitar și respectiv
și cum stăm cum implementarea. Toate aceste informații deja au fost trasmise
Comiei Europene și ea va veni cu un raport în care va face publice și
prioritățile asupra cărora trebuie să ne concentrăm eforturile în perioada
imediat următoare.
În baza acestui raport va trebui
să ajustăm și Planul Național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la
Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027. Pe parcursul ultimelor luni s-a lucrat
foarte mult și s-a depus efort pentru elaborarea acestui plan de acțiuni, în
care fiecare autoritate centrală și-a stabilit un set de măsuri pentru perioada
anilor 2024-2027 pentru ajustarea documentelor și pentru aplicarea actelor deja
aliniate normelor UE.
Ce acțiuni și-a propus în acest plan Ministerul Sănătății?
Ministerul Sănătății și-a
stabilit peste 60 de acțiuni în acest plan, care țin nemijlocit de domeniul
sănătății, dar mai avem zeci de acțiuni cu care vom contribui în alte domeniii,
care au tangență cu sănătatea. Mă refer la mediu, agricultură, resurse umane,
etc.
Haideți să revenim la cele patru componente despre care vorbeați la
început. Ce înseamnă securitate alimentară? Ce trebuie să facem că să ne
protejăm cetățenii noștri, precum și pe cei care vin să ne viziteze?
Componenta respectivă este mai largă decât siguranța alimentelor. Sunt un șir de norme unice la nivel de UE aplicabile domeniului de protecția sănătății și a siguranței consumatorilor. Normele respective urmăresc să asigure că pe piață sunt introduse numai produse sigure și că produsele care prezintă riscul pentru sănătate pot fi eliminate rapid. De exemplu, sunt stabilite reglementări privind siguranța produselor alimentare. Să luăm exemplul aditivilor alimentari, care includ conservanți, îndulcitori, coloranți, etc. folosiți în procesul de producere. Toate aceste substanțe trebuie să respecte norme stricte stabilite de UE, fiind permisă utilizarea doar aditivilor incluși în lista autorizată de UE. Dar, un element important, regulamentul care prevede ce aditivi alimentari pot fi folosiți în producere în UE se modifică de cel puțin 10 ori pe an. Odată ce apar substanțe noi, se fac modificări.
De asemenea, abordarea Uniunii
Europene privind siguranța produselor presupune că statul asigură accesul cât mai ușor al unui
produs pe piață. Responsabilitatea e a importatorului sau producătorului pentru
faptul că produsul corespunde tuturor reglementărilor stabilite. Producătorul
sau importatorul notifică autoritățile că pune pe piață acest produs
reglementat de UE.
Să luăm produsele cosmetice. Agentul
economic care le pune pe piață declară că produsul este sigur și îndeplinește
cerințele regulamentului privind produsele cosmetice, adică că produsele conțin
doar substanțe autorizate, nu au fost făcute teste pe animale, etc. După ce
este pus pe piață trebuie să existe un sistem foarte bine pus la punct de
monitorizare și control a pieței, prin care se verifică conformitatea cu
reglementările stabilite adică dacă într-adevăr produsul respectă cerințele
regulamentului.
În Republica Moldova, în acest moment, avem condiții față de producători și importatori înainte ca aceste produse să fie puse pe piață, dar partea slabă este că după aceasta nu există un sistem robust de monitorizare. Din acest motiv e nevoie să avem reglementat și pus la punct sistemul de supraveghere a pieției și controlul acesteia.
Pe lângă aceasta, aceste sisteme
de monitorizare și control funcționează în baza unor sisteme informaționale,
ceea ce la noi încă nu este implementat. Nu poți monitoriza pe hârtie.
Dar nu e vorba doar de cosmetice
și produse alimentare. Ministerul Sănătății pe parcursul acestui an a promovat șase
regulamente aferente componentei de siguranță
a produselor, care au fost aprobate de Guvern. Este vorba de regulamentul
privind calitatea apei potabile, siguranța și etichetarea adecvată a suplimentelor
alimentare, limitarea conținutului de grăsimi trans în componența alimentelor, reglementarea
limitelor maxime de reziduuri de pesticide, etc. De asemenea, au fost aprobate
șase programe naționale relevante pentru Agenda UE – Programul național privind
controlul bolilor netransmisibile, Programul național de imunizări, Programul
Național de Combatere a rezistenței la antimicrobiene, un domeniu foarte
important pentru politicile de sănătate ale UE, Planul Național de Acțiuni de
implementare a Regulamentului Sanitar Internațional și aici e vorba de
securitatea transfrontalieră și Programul național privind securitatea
transfuzională.
Componenta de sănătate publică...Cum ne pregătim de prevenirea bolilor
transmisibile, care ne-au arătat că n-au hotare și dacă nu le anticipăm, pățim
ca în Covid, când nici educați nu am fost din punct de vedere sanitar, nici
tehnic, nici să comunicăm, etc...
La nivelul UE există un șir de
reglementări care se aplică pentru bolile transmisibile. Acestea obligatoriu
trebuie raportate prin sistemele
informaționale de supraveghere, mecanisme de transmitere a informației inclusiv
către Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), mecanisme de
alertă precoce și dezvoltarea capacităților de reacție rapidă. În mare parte
ele au fost transpuse la etapa de implementare a Acordului de asociere, dar cadrul legislativ a
evoluat foarte mult inclusiv în perioada post-pandemică.
În perioada pandemiei, și la
nivelul UE s-au produs niște lucruri importante. S-au creat noi entități,
vorbim de HERA (Autoritatea europeană de pregătire și
răspuns în situații de urgență în domeniul sănătății) S-au dat
competențe și atribuții noi Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor,
au fost revizuite atribuțiile Agenției Europene a Medicamentului (EMA).
La fel, în contextul pandemiei,
prin prisma accesului rapid la medicamente, situația pandemică a determinat
elaborarea unui nou șir de reglementări. Acum, inclusiv toate statele membre
UE, sunt în proces de aliniere a cadrului lor legislativ sau deja sunt la etapa
de implementare a directivelor noi ale Uniunii în domeniul medicamentului.
Și noi la nivel național ne-am inclus în acest proces, pentru că una dintre condițiile UE astăzi este ca toate statele membre să-și elaboreze planurile naționale cu privire la securitate în acest domeniu, care reies din prevederile Regulamentului stanitar internațional și Republica Moldova este o țară care a reușit să-și elaboreze un asemenea plan. Planul Național pentru implementarea Regulamentului sanitar internațional, la care m-am referit anterior, include foarte multe componente și a fost făcut în baza evaluărilor anterioare, inclusiv evaluări externe.
Acest lucru ne-a permis să scriem
un proiect de țară bun la Pandemic Fund (Fondul pandemic). Aplicația elaborată
de echipa Ministerului Sănătății și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică
a fost desemnată câștigătoare în rezultatul unui concurs la care au participat
țările din toate regiunile geografice, fiind printre cele 19 propuneri selectate
dintr-un număr de 179 proiecte depuse.
Și asta presupune ce?
Presupune că am câștigat un grant
în valoare de 10 milioane de USD, pentru o perioadă de 3 ani, prin care ne-am
propus să pregătim mai bine sistemul de sănătate din Republica Moldova pentru
eventuale pandemii.
Prioritățile care le-am inclus în
acest proiect se referă la sistemul de supraveghere, care ne dorim să-l
informatizăm și să-l facem compatibil și interconectat cu cel al Centrului
European de Prevenire și Control al Bolilor. E vorba de crearea unui sistem
informațional care să aibă incluse și toate mecanismele de alertă precoce.
În același proiect am mai propus
fortificăm laboratoarele cu echipamente și dispozitive, ca să putem testa cât
se poate de rapid toți agenții patogeni.
La fel, ne-am propus să instruim
și să creștem specialiști profesioniști, pentru că ne dăm seama că trebuie să
avem specialiști bine pregătiți, care țin pasul cu realitățile și riscurile
pentru sănătatea publică.
Pentru componenta de boli netransmisibile ce avem de făcut?
Aici ne putem referi la controlul
tutunului. Uniunea Europeană are o serie de reglementări care se aplică acestor
produse. În 2022, autoritățile europene au aprobat o serie de amendamente la
directiva care reglementează produsele din tutun. În mare parte ele prevăd retragerea
anumitor exceptări care vizează produsele noi de tutun. Legislația anterioară
permitea anumite excepții pentru produsele din tutun încălzit și alte categorii
de tutun.
Însă și la nivelul UE există această confruntare între specialiștii din sănătate și industria tutunului și odată ce aceste decizii trebuie să fie agreate de către toate statele membre, industria tutunului reușește să influențeze cel puțin anumite decizii sau persoane. Și atunci, legislația în acest domeniu la nivelul UE evoluiază, dar trebuie să cunoaștem că directiva stabilește cerințele minime și chiar în prevederile generale ale documentului e scris că statele membre sunt încurajate să adopte acte normative mai stricte decât cerințele .
Noi tocmai suntem în acea perioadă când tutunul încălzit e utilizat de
foarte mulți tineri și niște amendamente la Legea privind controlul tutunului
nu ar strica...
Sper foarte mult că în scurt timp
Ministerul Sănătății va iniția procesul
de consultări publice a proiectului de lege care va cuprinde aceste modificări
care se referă la produsele noi din tutun. Trebuie să recunoaștem că legislația
națională în domeniul controlului tutunului e bună și acum, doar că mai avem punte slabe în
ceea ce privește punerea în aplicare a prevederilor legii și asigurarea controlului
îndeplinirii acesteia. Am inițiat un exercițiu de evaluare a modului în care se
aplică astăzi legea și ceea ce ne dorim mult este să îmbunătățim componenta de
control.
Unde avem cel mai mare gol legislativ?
Actualmente, cel mai mare gol
legislativ, inclusiv sub aspectul aplicării, este pentru spațiul online, care
este folosit intens și extins de către industrie pentru publicitate, promovare
și chiar vânzarea produselor din tutun.
Securitatea transfuzională face parte și ea din domeniile foarte strict
reglementate în UE. Ce trebuie să înțeleagă un om simplu din acest termen –
securitate transfuzională?
Este unul dintre domeniile
prioritare pentru sistemul de sănătate din Moldova și a fost dezvoltat foarte
mult în timp. Practic toate documentele care trebuiau aliniate cerințelor UE au
for realizate și inclusiv sunt implementate. Și ca oamenii să înțeleagă foarte
bine ce înseamnă securitate transfuzională, acest lucru înseamnă că orice
produs din sânge este testat obligatoriu conform standardelor UE la toți
parametrii, așa încât să fim siguri ca pacientul care primește sânge sau
oricare alt produs din sânge, plasmă, de exemplu, este verificat și la pacient
ajunge un produs medical sigur.
În UE sistemele de sănătate sunt digitalizate. În Republica Moldova e un
mare haos, din păcate, și încă se scrie mult cu pixul. Ce cerințe față de
digitalizare are Uniunea Europeană pentru sistemul de sănătate? Ce ar trebui să
digitalizăm în mod prioritar?
Aici cerințele sunt mai mult
pentru stocarea datelor, că sistemele corespund cu anumite cerințe. Vorbim
despre colectarea datelor, inclusiv statistici și analiza lor. UE nu impune
digitalizarea sistemului nostru de sănătate. E obiectivul nostru național, care
face parte din Strategia Națională de Sănătate 2030.
Acum, la nivelul UE schimbul de
date este important și aici revin la exemplul când un cetățean X beneficiază de
servicii medicale în altă țară din componența UE și atunci trebuie să fie
asigurat acest schimb de date minime și la nivelul UE.
O altă componentă ar fi rețeta medicală.
Adică, o rețetă prescrisă de un medic din Moldova ar trebui să-ți dea
posibilitate să-ți cumperi medicamente, inclusiv, în altă țară membră UE și
invers. Aici chiar avem foarte mult de lucru, dar nici nu toate țările membre
UE au reușit această performanță cu digitalizarea tuturor proceselor.
Ce facem cu domeniul farmaceutic, care trebuie reglementat din nou, nu doar
pentru că e vechi și nu mai corespunde timpului, dar și pentru că UE are niște
cerințe, la fel, foarte stricte pentru el. Cum stăm la acest capitol?
Trebuie să vorbim atât de
reglementarea domeniului medicamentului și al celui farmaceutic, dar și de
domeniul dispozitivelor medicale. Sper foarte curând să venim în spațiul public
cu proiectul legii medicamentului. Astăzi, la nivel UE se discută foarte mult
despre revizuirea legislației în acest domeniu. Dacă vom sta și vom aștepta
finalitatea acestui proces de revizuire, ar însemna să nu facem nimic.
Noi înțelegem că va trebui și ulterior să intervenim pe aceste legi. Ne va fi foarte greu să ajungem acolo unde și-au propus să ajungă statele dezvoltate, dacă nu adoptăm acum reglementări noi. La fel înțelegem că pe unele aspecte ale acestor legi vom intra în negocieri cu autoritățile europene cu propuneri privind anumite perioade de implementare. Acest lucru înseamnă că noi, ca stat, ne angajăm să fim aliniați, dar vom propune un plan clar de acțiuni care va trebui pus în aplicare în termen de 3 sau 8 ani.
Deci până încep negocierile ar trebui să avem măcar proiectul de lege al
medicamentului elaborat...
Da, deși ne-am dori ca toate trei să meargă la pachet – și Legea dispozitivelor medicale, și Legea privind activitatea farmaceutică. Din păcate nu avem atâtea resurse umane și nici capacități ca să se lucreze în paralel și calitativ. Vrem să începem promovarea proiectului Legii Medicamentului cu consultări publice și abia după aceasta să propunem documentul Cancelariei de Stat. Elaborarea celorlalte două legi sunt incluse în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2024.
Despre resura umană în sănătate...
Scopul final al reglementărilor
în acest domeniu este ca specialiștii care învață în Republica Moldova să aibă
aceleași drepturi de activitate, precum cei din țările membre.
Noi știm că aderarea la UE le va oferi specialiștilor din medicină și mai
multă mobilitate. Cum ne asigurăm că nu pleacă chiar toți din această țară?
Trebuie să-i motivăm, să le creăm
condiții de muncă, dar e un fenomen cu care se confruntă absolut toate țările.
Noi nu putem să stopăm această mobilitate și nici nu ar fi corect. E clar că nu
ne va influența doar pozitiv, dar prin politicile noastre interne trebuie să creăm condiții lucrătorilor medicali ca ei să
vrea să rămână sau să revină.
Doamna Nicolaescu, una dintre condițiile Uniunii Europene ține de
consolidarea și implicarea societății civile în procesul decizional. Nu se
referă strict la domeniul sănătății, dar nici nu-l putem exclude. Vreau să vă
întreb ce exemple bune, pozitive de colaborare cu societatea civilă ne puteți
oferi și care ar putea să vă ajute și în implementarea multor politici din
domeniul sănătății, inclusiv după ce vom începe negocierile de aderare la UE?
Implicarea societății civile este foarte importantă în acest proces de accelerare a eforturilor legate de integrare. Există toată deschiderea din partea noastră, pentru că într-adevăr avem nevoie de resurse umane și noi suntem conștienți că expertiză și capacități există și în mediul societății civile. Aici vorbim nu doar de organizațiile neguvernamentale, dar și de mediul academic, asociațiile profesionale care sunt încurajate să ne ajute. Salutăm orice contribuție. Grupul nostru de lucru este nr. 28, deci invităm specialiștii care vor să facă parte și să contribuie la acest proces de aliniere la normele Uniunii Europene. Doar autoritatea de una singură nu va putea realiza acest obiectiv de integrare europeană. E nevoie de implicarea tuturor.
Doamna Nicolaescu, vă mulțumesc pentru acest interviu.
Notă: Acest articol este publicat în cadrul proiectului Republica Moldova în Uniunea Europeană: platformă de monitorizare și dezbatere pentru susținerea procesului de aderare cu sprijinul programului Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund și este implementat de Asociaţia Obştească Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene (https://www.crpe.ro/ro/category/republica-moldova/).
Tag: UE, integrare europeană, Aquis-ul comunitar, Ministerul Sănătății, Svetalana Nicolaescu
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
02 decembrie, 2016, 20:18
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
Cele mai actuale
Rodica Comendant: Există politici, campanii și resurse, dar ...
11 noiembrie, 2024, 12:59
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,40 %