Svetlana Nicolaescu, secretar general adjunct al MS pe domeniul integrării europene: „Aderarea la UE va însemna un efort enorm pentru sistemul sănătății și contam pe implicarea fiecăruia”

Sursa Foto: Facebook//Ministerul Sănătății al Republicii Moldova

Elena Cioina

07 noiembrie, 2023, 14:12

Vizualizări: 1996

Autoritățile din sănătate sunt conștiente că aderarea la Uniunea Europeană va implica un efort foarte mare, de aceea mizează atât pe spijinul specialiștilor și societății civile, cât și pe ajutorul instituțiilor europene și a Statelor Membre UE.

Scopul final al aderării, precizează autoritățile, este ca Republica Moldova să aibă „un sistem de sănătate performant, aliniat pe deplin la standardele europene”, care să ofere servicii de calitate pacienților și condiții de muncă mai bune medicilor. Și deși atribuția de a asigura funcționalitatea sistemului de sănătate este responsabilitatea fiecărui stat membru, Uniunea Europeană are, totuși, o serie de cerințe față de siguranța cetățenilor și aici ne referim la un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, gestionarea amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății, accesul transfrontalier la servicii de sănătate, securitatea transfuzională, reglementări stricte în domeniul medicamentului și a sănătății publice, mobilitatea resurselor umane, etc. Ce se întâmplă în acest moment în domeniul sănătății la capitolul alinierea legislației la Aquis-ul comunitar, am întrebat-o pe Svetlana Nicolaescu, secretar general adjunct al Ministerului Sănătății, responsabil de domeniul integrării europene, care a oferit un interviu pentru Sănătate INFO.

Doamna Nicolaescu, să începem discuția cu o întrebare generală – cum se pregătește Ministerul Sănătății pentru momentul în care Republica Moldova va trebui să înceapă negocierile propriu-zise de aderare la UE? Care sunt prioritățile autorității pentru acest eveniment politic important?

De fapt, este obiectivul nostru național să devenim țară cu drepturi depline în componența Uniunii Europene către anul 2030. Acest proces presupune foarte multă muncă și dedicație din partea fiecăruia. Odată ce Moldova a obținut statutul de țară candidat, aceasta înseamnă participarea în procese noi în relația cu instituțiile UE și alinierea legislației naționale la Aquis-ul comunitar absolut pe toate domeniile.

Ministerul Sănătății nu este separat de acest efort național. Noi avem pornite diverse procese la nivel de țară. Este adevărat că fiecărui sector îi revin atribuții poate mai specifice, care au la bază 33 de capitole de aderare. Dacă vorbim nemijlocit de Ministerul Sănătății, atunci noi co-prezidăm un grup de lucru, grupul 28 din cele 33 instituite la nivel național. De asemenea, Minsiterul Sănătății are membri desemnați în alte 10 grupuri de lucru configurate pe 33 de capitole de aderare.

Cum la modul practic are loc acest proces de pregătire pentru viitoarele negocieri de aderare?

Coordonarea întregului proces de pregătire se face de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. La nivel central este instituită Comisia guvernamentală pentru integrare europeană prezidată de Prim-ministru. Nivelul operațional este asigurat de grupurile de lucru sectoriale, instituite pentru fiecare capitol de negociere. Totodată, practic toate autoritățile au instituit, la nivel central, această funcție dedicată procesului de integrare europeană – cea de secretar general adjunct responsabil de integrarea europeană. La Ministerul Sănătății acest rol îmi revine mie. Nu înseamnă însă că o singură persoană este implicată în pregătiri.

Cine vă ajută să puneți la punct tot acest proces de prioritizare a acțiunilor pe care ar trebui să le întreprindem pentru îndeplnirea condițiilor UE?

În componența grupului de lucru sectorial coordonat de Ministerul Sănătății, precum și a grupurilor de lucru din care Ministerul Sănătății face parte sunt mulți colegi specialiști în diverse domenii ale săntății. De exemplu, avem reprezentant din partea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, care se implică în ajustarea politicilor publice privind resursele umane în sănătate, avem colegi care se implică pe domeniul sănătății publice, pe domeniul medicamentului, pe cel al securității transfuzionale, etc....

Disponibilitatea resurselor umane este una dintre provocările majore. Este nevoie de specialiști bine pregătiți nu doar în domeniul sănătății, ci mai degrabă care înțeleg cum funcționează instituțiile europene, pentru că această nouă fază a relațiilor cu Uniunea Europeană presupune o interacțiune de alt nivel, mult mai intensă cu instituțiile europene. Este foarte important să existe înțelegerea, dar și relațiile de cooperare la toate nivelele, inclusiv la nivel operațional.

În acest moment încercăm să atragem în echipă persoane tinere cu capacități, cărora li se oferă oportunități de instruire. O serie de instruiri sunt realizate de colegi din România, care au fost parte a proceselor legate de integrare europeană în perioada în care România a aderat la UE.

Evident că nu e suficient, dar ne ajută foarte mult și colegii de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, care ne fac legătura cu experți de la Bruxelles de la DG Sante (n.r. Departament al Comisiei Europene, responsabil de politica UE în materie de siguranță și sănătate alimentară și de monitorizarea punerii în aplicare a legislației aferente).

Apoi, într-un proces similar se află și Ucraina și am instituit relații și la nivel de viceministru al Sănătății, responsabil de integrarea europeană, dar și la nivelul grupurilor tehnice de lucru. Sistemele noastre de sănătate, mai mult sau mai puțin, sunt organizate la fel, și acum ca să le ajustăm la standardele UE sunt necesare soluții mai creative sau soluții de tranziție. Având acest schimb de opinii cu colegii din Ucraina, încercăm să înțelegem cum mai bine să acționăm.

Totodată, mai apelăm la proiectele TAIEX (n.r. proiecte de asistență tehnică pe care le oferă UE țărilor care le află în proces de aderare). Totuși, atunci când fiecare specialist din acest sistem va aborda problemele inclusiv prin prisma agendei de aderare, doar atunci vom avea succes.

Unii experți internaționali recomandă ca la nivel de țară să fie create structuri speciale care să se ocupe de acest proces de integrare europeană. Se discută astfel de idei, inclusiv în sănătate?

Experiența țărilor care au aderat la UE este foarte diferită. O parte dintre țări au creat la nivel central Ministerul Integrării Europene, care se ocupa strict de agenda de aderare. Alte țări au oferit aceste atribuții Ministerului de Externe, cum este și cazul nostru. Reorganizarea instituțională este ceva necesar, dacă ne dorim să avansăm rapid în procesul de aderare. Instituirea funcției de secretar general adjunct responsabil de domeniul integrării europene este doar una dintre restructurările organizaționale. Nu ne-am limitat însă aici pentru consolidarea capacităților instituției pe componenta de integrare.

La Ministerul Sănătății au fost reconfigurate mai multe subdiviziuni structurale pentru a putea realiza în mod calitativ și operativ sarcinile pe segmentul de aderare la UE., Considerăm că este important ca colegii din toate departamentele de profil să fie implicați în proces. Noi am inclus pentru direcțiile de profil sarcini adiționale și ne-am asigurat că acolo unde am extins numărul de unități există și responsabilitate de a participa în procesul de integrare europeană. Totodată, încă urmează să asigurăm funcționarea acestui model de dezvoltare instituțională configurat din perspectiva procesului de aderare.

Ca să înțelegem, nu sunt persoane responsabile doar de integrarea europeană? Toți trebuie să se implice...

Nu, nu este așa. Divizarea e realizată un pic altfel. De exemplu, dacă avem în Direcția sănătate publică un specialist care răspunde de politici în domeniul bolilor transmisibile, acesta va fi implicat și în procesul de transpunere a Acquis-ului comunitar pe componenta respectivă, pentru că acești specialiști sunt cei care cunosc practicile și politicile și decât să avem persoane aduse special pentru implicarea în ajustarea legislației, nu știu cât de mult ne-ar ajuta. Dar e un proces și sunt sigură că ne vom mai ajustape parcurs. Acum contăm pe implicarea fiecăruia din această instituție și nu doar.

Ok, să trecem la priorități. Care sunt cele pe care și le-a trasat Ministerul Sănătății? Ce trebuie să facem în acest domeniu până la începerea procesului de negocieri, care pare să nu fie chiar atât de departe. Uniunea europeană, totuși, are o serie de priorități în domeniul protecției sănătății publice și aici mă refer la siguranța alimentară, securitatea transfrontalieră, sănătatea publică, securitatea transfuzională, reglementarea domeniului medicamentului, etc.

Ceea ce ne-am asumat noi este să avem un sistem de sănătate performant, aliniat pe deplin la standardele europene. Vorbind despre transpunerea Acquis-ului comunitar, atunci Sănătatea nu este un domeniu pentru care Uniunea Europeană deține competențe exclusive, în comparație cu alte domenii pentru care există legislație unificată.

La nivelul Uniunii Europene, atribuția de a asigura funcționalitatea sistemului de sănătate este responsabilitatea fiecărui stat membru. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice și atenuarea surselor de pericol pentru sănătatea umană, prin elaborarea normelor și standardelor europene pentru produse și servicii medicale. Reglementările UE în domeniul sănătății se referă în special la garantarea securității sanitare, inclusiv pregătire și reacție la amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate, calitatea și siguranța organelor destinate transplantului și componentelor sangvine. De asemenea, este reglementat domeniul medicamentului și a dispozitivelor medicale. Există și un șir de reglementări pentru domeniul tutunului, pentru domeniul sănătății publice, pentru asistența medicală transfrontalieră cu stabilirea condițiilor în care un pacient poate merge în altă țară din UE pentru a primi asistență medicală și condițiile de rambursare a acesteia. Noi practic întreg Acquis-ul pe domeniul sănătății l-am divizat în patru blocuri.

Care sunt acestea?

Un bloc vast ține de sănătatea publică și tot ce se referă la protecția consumatorului prin aplicarea unor reguli și standarde clare pentru siguranța produselor admise pe piață. De exemplu, trebuie să existe reglementări clare privind calitatea apei potabile. Ea nu trebuie să dăuneze sănătății oamenilor. La fel e și cu reglementările pentru siguranța produselor cosmetice, care prevăd indicarea listei de ingrediente și o etichetare informativă; norme pentru garantarea siguranței suplimentelor alimentare, aditivilor alimentari; norme pentru produsele din tutun, etc.

O altă componentă se referă la bolile transmisibile și amenințările transfrontaliere la adresa sănătății, și aici vorbim despre sisteme de alertă precoce. Altfel spus, fiecare stat membru trebuie să aibă dezvoltate mecanisme de notificare a altor state membre despre diverse situații de urgentă sau pericole pentru sănătatea publică. Există un șir de reglementări pe această componetă, pe care trebuie să le îndeplinim.

O altă componentă majoră se referă la medicamente și activitatea farmaceutică și vom reveni separat la ea.

Cea de-a patra componentă se referă mai mult la serviciile de sănătate și asistența medicală transfrontalieră, spuneam mai sus, este vorba de felul în care un cetățean dintr-un alt stat membru UE poate accesa serviciile de sănătate în oricare țară din comunitatea europeană.

Resursele umane nu sunt mai puțin importante. Aici există reglementări privind recunoașterea calificărilor, cum pot profesa în țările vecine persoanele care fac studii într-un stat membru.

Lucrați deja la toate aceste componente?

La nivel național, acum suntem la etapa de auto-evaluare a conformității legislației naționale cu normele și reglementările UE. Asta înseamnă că acum analizăm în ce măsură legislația Republicii Moldova este alinieată la cea europeană. Trebuie să recunoaștem că procesul prin care trecem nu este unul complet nou și nici nu este o relație nouă între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Din 2014, relațiile Moldovei cu Uniunea Europeană se bazează pe Acordul de Asociere și această experiență pe care am avut-o inclusiv la nivel instituțional la implementarea Acordului de Asociare ne este de mare ajutor.

Apropo, vorbind de capitolul Sănătate din Acordul de Asociere, Ministerul Sănătății practic nu are nicio restanță pe componenta de sănătate. Au rămas doar câteva acte netranspuse, care astăzi țin, de fapt, de competența Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

De ce?

Pentru că la etapa semnării Acordului de Asociere RM-UE această structură nu era încă deplin funcțională și nu era clară divizarea competențelor. Însă chiar dacă toate angajamentele Ministerului Sănătății din Acordul de Asociere privind transpunerea normelor europene în legislația națională au fost realizate , dar nu putem afirma că legislația națională este total aliniată cu cea europeană. Complexitatea subiectului este legată și de faptul că legislația UE este una dinamică și se modifică frecvent...

Așa cum în Republica Moldova legile se perfecționează, se îmbunătățesc, exact la fel se întâmplă și la nivelul UE și deși a fost depus un efort considerabil pentru implementarea Acordului de Asociere și noi am asigurat transpunerea pentru toate actele pe care ne-am angajat să le aliniem, între timp la nivel european legislația a suferit schimbări. Din păcate, la nivel național nu a fost asigurată această continuitate. Acest lucru înseamnă că mai multe documente, pe care noi le-am transpus în perioada anilor 2013-2014 și mai încoace, trebuie să le revedem și să le reajustăm.

Câte documente ar trebui reevaluate?

Acquis-ul european este unu foarte vast, inclusiv pe componenta de sănătate. Pentru transpunere într-o perspectivă medie sunt peste 200 de documente, dar, cum ziceam, noi suntem în perioada de auto-evaluare. De exemplu, miile de acte pe care le-am primit pentru analiză de la UE, nu neapărat toate sunt relevante pentru Republica Moldova.

Ce ar însemna acte nerelevante pentru Republica Moldova?

Este vorba de acte normative care au avut o anumită perioadă de implementare și care nu mai sunt actuale. Acest document însă figurează în cadrul legislativ european și se regăsesc printre miile de acte pe care le-am primit noi pentru a le analiza.

La această etapă noi le divizăm, care documente sunt relevante pentru noi și urmează să fie ajustate și care nu sunt relevante și nu merită să ne oprim la ele.

Iată pentru transpunere la legislația UE deja sunt identificate peste 200 de acte, dar iarăși, vor fi aliniate pe etape, nu toate odată. Dar câte documente vom avea de transpus la legislația UE, ne va fi clar după ce vom finaliza exercițiul de auto-evaluare.

Pe 8 noiembrie Comisia Europeană va publica Raportul anual privind extinderea UE, care va conține, pentru prima dată, și evaluarea progreselor Republicii Moldova în calitate de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Sperăm foarte mult că în acest raport Comisia va recomanda deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova. Totodată, urmează ca toate țările membre al UE să voteze în sprijinul acestei recomandări.

Ca să înțeleagă și cetățeanul simplu, ce se are în vedere, de fapt?

Comisia Europeană listează o serie de întrebări la care Republica Moldova oferă răspunsuri, opinii, explică la ce etapă suntem cu ajustarea legislației la Acquis-ul comunitar și respectiv și cum stăm cum implementarea. Toate aceste informații deja au fost trasmise Comiei Europene și ea va veni cu un raport în care va face publice și prioritățile asupra cărora trebuie să ne concentrăm eforturile în perioada imediat următoare.

În baza acestui raport va trebui să ajustăm și Planul Național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027. Pe parcursul ultimelor luni s-a lucrat foarte mult și s-a depus efort pentru elaborarea acestui plan de acțiuni, în care fiecare autoritate centrală și-a stabilit un set de măsuri pentru perioada anilor 2024-2027 pentru ajustarea documentelor și pentru aplicarea actelor deja aliniate normelor UE.

Ce acțiuni și-a propus în acest plan Ministerul Sănătății?

Ministerul Sănătății și-a stabilit peste 60 de acțiuni în acest plan, care țin nemijlocit de domeniul sănătății, dar mai avem zeci de acțiuni cu care vom contribui în alte domeniii, care au tangență cu sănătatea. Mă refer la mediu, agricultură, resurse umane, etc.

Haideți să revenim la cele patru componente despre care vorbeați la început. Ce înseamnă securitate alimentară? Ce trebuie să facem că să ne protejăm cetățenii noștri, precum și pe cei care vin să ne viziteze?

Componenta respectivă este mai largă decât siguranța alimentelor. Sunt un șir de norme unice la nivel de UE aplicabile domeniului de protecția sănătății și a siguranței consumatorilor. Normele respective urmăresc să asigure că pe piață sunt introduse numai produse sigure și că produsele care prezintă riscul pentru sănătate pot fi eliminate rapid. De exemplu, sunt stabilite reglementări privind siguranța produselor alimentare. Să luăm exemplul aditivilor alimentari, care includ conservanți, îndulcitori, coloranți, etc. folosiți în procesul de producere. Toate aceste substanțe trebuie să respecte norme stricte stabilite de UE, fiind permisă utilizarea doar aditivilor incluși în lista autorizată de UE. Dar, un element important, regulamentul care prevede ce aditivi alimentari pot fi folosiți în producere în UE se modifică de cel puțin 10 ori pe an. Odată ce apar substanțe noi, se fac modificări.

De asemenea, abordarea Uniunii Europene privind siguranța produselor presupune că statul asigură accesul cât mai ușor al unui produs pe piață. Responsabilitatea e a importatorului sau producătorului pentru faptul că produsul corespunde tuturor reglementărilor stabilite. Producătorul sau importatorul notifică autoritățile că pune pe piață acest produs reglementat de UE.

Să luăm produsele cosmetice. Agentul economic care le pune pe piață declară că produsul este sigur și îndeplinește cerințele regulamentului privind produsele cosmetice, adică că produsele conțin doar substanțe autorizate, nu au fost făcute teste pe animale, etc. După ce este pus pe piață trebuie să existe un sistem foarte bine pus la punct de monitorizare și control a pieței, prin care se verifică conformitatea cu reglementările stabilite adică dacă într-adevăr produsul respectă cerințele regulamentului.

În Republica Moldova, în acest moment, avem condiții față de producători și importatori înainte ca aceste produse să fie puse pe piață, dar partea slabă este că după aceasta nu există un sistem robust de monitorizare. Din acest motiv e nevoie să avem reglementat și pus la punct sistemul de supraveghere a pieției și controlul acesteia.

Pe lângă aceasta, aceste sisteme de monitorizare și control funcționează în baza unor sisteme informaționale, ceea ce la noi încă nu este implementat. Nu poți monitoriza pe hârtie.

Dar nu e vorba doar de cosmetice și produse alimentare. Ministerul Sănătății pe parcursul acestui an a promovat șase regulamente aferente componentei de siguranță a produselor, care au fost aprobate de Guvern. Este vorba de regulamentul privind calitatea apei potabile, siguranța și etichetarea adecvată a suplimentelor alimentare, limitarea conținutului de grăsimi trans în componența alimentelor, reglementarea limitelor maxime de reziduuri de pesticide, etc. De asemenea, au fost aprobate șase programe naționale relevante pentru Agenda UE – Programul național privind controlul bolilor netransmisibile, Programul național de imunizări, Programul Național de Combatere a rezistenței la antimicrobiene, un domeniu foarte important pentru politicile de sănătate ale UE, Planul Național de Acțiuni de implementare a Regulamentului Sanitar Internațional și aici e vorba de securitatea transfrontalieră și Programul național privind securitatea transfuzională.

Componenta de sănătate publică...Cum ne pregătim de prevenirea bolilor transmisibile, care ne-au arătat că n-au hotare și dacă nu le anticipăm, pățim ca în Covid, când nici educați nu am fost din punct de vedere sanitar, nici tehnic, nici să comunicăm, etc...

La nivelul UE există un șir de reglementări care se aplică pentru bolile transmisibile. Acestea obligatoriu trebuie raportate prin sistemele informaționale de supraveghere, mecanisme de transmitere a informației inclusiv către Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), mecanisme de alertă precoce și dezvoltarea capacităților de reacție rapidă. În mare parte ele au fost transpuse la etapa de implementare a Acordului de asociere, dar cadrul legislativ a evoluat foarte mult inclusiv în perioada post-pandemică.

În perioada pandemiei, și la nivelul UE s-au produs niște lucruri importante. S-au creat noi entități, vorbim de HERA (Autoritatea europeană de pregătire și răspuns în situații de urgență în domeniul sănătății) S-au dat competențe și atribuții noi Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, au fost revizuite atribuțiile Agenției Europene a Medicamentului (EMA).

La fel, în contextul pandemiei, prin prisma accesului rapid la medicamente, situația pandemică a determinat elaborarea unui nou șir de reglementări. Acum, inclusiv toate statele membre UE, sunt în proces de aliniere a cadrului lor legislativ sau deja sunt la etapa de implementare a directivelor noi ale Uniunii în domeniul medicamentului.

Și noi la nivel național ne-am inclus în acest proces, pentru că una dintre condițiile UE astăzi este ca toate statele membre să-și elaboreze planurile naționale cu privire la securitate în acest domeniu, care reies din prevederile Regulamentului stanitar internațional și Republica Moldova este o țară care a reușit să-și elaboreze un asemenea plan. Planul Național pentru implementarea Regulamentului sanitar internațional, la care m-am referit anterior, include foarte multe componente și a fost făcut în baza evaluărilor anterioare, inclusiv evaluări externe.

Acest lucru ne-a permis să scriem un proiect de țară bun la Pandemic Fund (Fondul pandemic). Aplicația elaborată de echipa Ministerului Sănătății și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a fost desemnată câștigătoare în rezultatul unui concurs la care au participat țările din toate regiunile geografice, fiind printre cele 19 propuneri selectate dintr-un număr de 179 proiecte depuse.

Și asta presupune ce?

Presupune că am câștigat un grant în valoare de 10 milioane de USD, pentru o perioadă de 3 ani, prin care ne-am propus să pregătim mai bine sistemul de sănătate din Republica Moldova pentru eventuale pandemii.

Prioritățile care le-am inclus în acest proiect se referă la sistemul de supraveghere, care ne dorim să-l informatizăm și să-l facem compatibil și interconectat cu cel al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor. E vorba de crearea unui sistem informațional care să aibă incluse și toate mecanismele de alertă precoce.

În același proiect am mai propus fortificăm laboratoarele cu echipamente și dispozitive, ca să putem testa cât se poate de rapid toți agenții patogeni.

La fel, ne-am propus să instruim și să creștem specialiști profesioniști, pentru că ne dăm seama că trebuie să avem specialiști bine pregătiți, care țin pasul cu realitățile și riscurile pentru sănătatea publică.

Pentru componenta de boli netransmisibile ce avem de făcut?

Aici ne putem referi la controlul tutunului. Uniunea Europeană are o serie de reglementări care se aplică acestor produse. În 2022, autoritățile europene au aprobat o serie de amendamente la directiva care reglementează produsele din tutun. În mare parte ele prevăd retragerea anumitor exceptări care vizează produsele noi de tutun. Legislația anterioară permitea anumite excepții pentru produsele din tutun încălzit și alte categorii de tutun.

Însă și la nivelul UE există această confruntare între specialiștii din sănătate și industria tutunului și odată ce aceste decizii trebuie să fie agreate de către toate statele membre, industria tutunului reușește să influențeze cel puțin anumite decizii sau persoane. Și atunci, legislația în acest domeniu la nivelul UE evoluiază, dar trebuie să cunoaștem că directiva stabilește cerințele minime și chiar în prevederile generale ale documentului e scris că statele membre sunt încurajate să adopte acte normative mai stricte decât cerințele .

Noi tocmai suntem în acea perioadă când tutunul încălzit e utilizat de foarte mulți tineri și niște amendamente la Legea privind controlul tutunului nu ar strica...

Sper foarte mult că în scurt timp Ministerul Sănătății va iniția procesul de consultări publice a proiectului de lege care va cuprinde aceste modificări care se referă la produsele noi din tutun. Trebuie să recunoaștem că legislația națională în domeniul controlului tutunului e bună și acum, doar că mai avem punte slabe în ceea ce privește punerea în aplicare a prevederilor legii și asigurarea controlului îndeplinirii acesteia. Am inițiat un exercițiu de evaluare a modului în care se aplică astăzi legea și ceea ce ne dorim mult este să îmbunătățim componenta de control.

Unde avem cel mai mare gol legislativ?

Actualmente, cel mai mare gol legislativ, inclusiv sub aspectul aplicării, este pentru spațiul online, care este folosit intens și extins de către industrie pentru publicitate, promovare și chiar vânzarea produselor din tutun.

Securitatea transfuzională face parte și ea din domeniile foarte strict reglementate în UE. Ce trebuie să înțeleagă un om simplu din acest termen – securitate transfuzională?

Este unul dintre domeniile prioritare pentru sistemul de sănătate din Moldova și a fost dezvoltat foarte mult în timp. Practic toate documentele care trebuiau aliniate cerințelor UE au for realizate și inclusiv sunt implementate. Și ca oamenii să înțeleagă foarte bine ce înseamnă securitate transfuzională, acest lucru înseamnă că orice produs din sânge este testat obligatoriu conform standardelor UE la toți parametrii, așa încât să fim siguri ca pacientul care primește sânge sau oricare alt produs din sânge, plasmă, de exemplu, este verificat și la pacient ajunge un produs medical sigur.

În UE sistemele de sănătate sunt digitalizate. În Republica Moldova e un mare haos, din păcate, și încă se scrie mult cu pixul. Ce cerințe față de digitalizare are Uniunea Europeană pentru sistemul de sănătate? Ce ar trebui să digitalizăm în mod prioritar?

Aici cerințele sunt mai mult pentru stocarea datelor, că sistemele corespund cu anumite cerințe. Vorbim despre colectarea datelor, inclusiv statistici și analiza lor. UE nu impune digitalizarea sistemului nostru de sănătate. E obiectivul nostru național, care face parte din Strategia Națională de Sănătate 2030.

Acum, la nivelul UE schimbul de date este important și aici revin la exemplul când un cetățean X beneficiază de servicii medicale în altă țară din componența UE și atunci trebuie să fie asigurat acest schimb de date minime și la nivelul UE.

O altă componentă ar fi rețeta medicală. Adică, o rețetă prescrisă de un medic din Moldova ar trebui să-ți dea posibilitate să-ți cumperi medicamente, inclusiv, în altă țară membră UE și invers. Aici chiar avem foarte mult de lucru, dar nici nu toate țările membre UE au reușit această performanță cu digitalizarea tuturor proceselor.

Ce facem cu domeniul farmaceutic, care trebuie reglementat din nou, nu doar pentru că e vechi și nu mai corespunde timpului, dar și pentru că UE are niște cerințe, la fel, foarte stricte pentru el. Cum stăm la acest capitol?

Trebuie să vorbim atât de reglementarea domeniului medicamentului și al celui farmaceutic, dar și de domeniul dispozitivelor medicale. Sper foarte curând să venim în spațiul public cu proiectul legii medicamentului. Astăzi, la nivel UE se discută foarte mult despre revizuirea legislației în acest domeniu. Dacă vom sta și vom aștepta finalitatea acestui proces de revizuire, ar însemna să nu facem nimic.

Noi înțelegem că va trebui și ulterior să intervenim pe aceste legi. Ne va fi foarte greu să ajungem acolo unde și-au propus să ajungă statele dezvoltate, dacă nu adoptăm acum reglementări noi. La fel înțelegem că pe unele aspecte ale acestor legi vom intra în negocieri cu autoritățile europene cu propuneri privind anumite perioade de implementare. Acest lucru înseamnă că noi, ca stat, ne angajăm să fim aliniați, dar vom propune un plan clar de acțiuni care va trebui pus în aplicare în termen de 3 sau 8 ani.

Deci până încep negocierile ar trebui să avem măcar proiectul de lege al medicamentului elaborat...

Da, deși ne-am dori ca toate trei să meargă la pachet – și Legea dispozitivelor medicale, și Legea privind activitatea farmaceutică. Din păcate nu avem atâtea resurse umane și nici capacități ca să se lucreze în paralel și calitativ. Vrem să începem promovarea proiectului Legii Medicamentului cu consultări publice și abia după aceasta să propunem documentul Cancelariei de Stat. Elaborarea celorlalte două legi sunt incluse în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2024.

Despre resura umană în sănătate...

Scopul final al reglementărilor în acest domeniu este ca specialiștii care învață în Republica Moldova să aibă aceleași drepturi de activitate, precum cei din țările membre.

Noi știm că aderarea la UE le va oferi specialiștilor din medicină și mai multă mobilitate. Cum ne asigurăm că nu pleacă chiar toți din această țară?

Trebuie să-i motivăm, să le creăm condiții de muncă, dar e un fenomen cu care se confruntă absolut toate țările. Noi nu putem să stopăm această mobilitate și nici nu ar fi corect. E clar că nu ne va influența doar pozitiv, dar prin politicile noastre interne trebuie să creăm condiții lucrătorilor medicali ca ei să vrea să rămână sau să revină.

Doamna Nicolaescu, una dintre condițiile Uniunii Europene ține de consolidarea și implicarea societății civile în procesul decizional. Nu se referă strict la domeniul sănătății, dar nici nu-l putem exclude. Vreau să vă întreb ce exemple bune, pozitive de colaborare cu societatea civilă ne puteți oferi și care ar putea să vă ajute și în implementarea multor politici din domeniul sănătății, inclusiv după ce vom începe negocierile de aderare la UE?

Implicarea societății civile este foarte importantă în acest proces de accelerare a eforturilor legate de integrare. Există toată deschiderea din partea noastră, pentru că într-adevăr avem nevoie de resurse umane și noi suntem conștienți că expertiză și capacități există și în mediul societății civile. Aici vorbim nu doar de organizațiile neguvernamentale, dar și de mediul academic, asociațiile profesionale care sunt încurajate să ne ajute. Salutăm orice contribuție. Grupul nostru de lucru este nr. 28, deci invităm specialiștii care vor să facă parte și să contribuie la acest proces de aliniere la normele Uniunii Europene. Doar autoritatea de una singură nu va putea realiza acest obiectiv de integrare europeană. E nevoie de implicarea tuturor.

Doamna Nicolaescu, vă mulțumesc pentru acest interviu.

Notă: Acest articol este publicat în cadrul proiectului Republica Moldova în Uniunea Europeană: platformă de monitorizare și dezbatere pentru susținerea procesului de aderare cu sprijinul programului Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund și este implementat de Asociaţia Obştească Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene (https://www.crpe.ro/ro/category/republica-moldova/).

INTEGRARE EUROPEANĂ//Angela Paraschiv, secretar de stat la Ministerul Sănătății: „Va fi interzis fumatul țigărilor electronice, narghilelei și tutunului încălzit” Partea II

Prof. Mircea Cinteză, Ex-ministru al Sănătății în România despre politicile adoptate odată cu aderarea la UE în cardiologie: „Am reușit să reducem în jumătate decesele cauzate de infarctul miocardic”

PROF. DANIEL CORIU, Președintele Colegiului Medicilor din România: „După aderarea la UE, medicii moldoveni vor putea profesa liber în Vest, dar țara Dvs va avea un deficit și mai mare de specialiști”

Tag: UE, integrare europeană, Aquis-ul comunitar, Ministerul Sănătății, Svetalana Nicolaescu

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.