ANCHETĂ/ Reforma cu interes infect(ios)

Sursa Foto: Elena Covalenco/Sănătate INFO

Irina Papuc

22 ianuarie, 2024, 21:28

Vizualizări: 2237

Comasarea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” și a Spitalului Clinic de Dermatologie și Boli Comunicabile s-a produs acum o lună într-o grabă nejustificată, fără să se țină cont de toate prevederile legale și în pofida împotrivirii angajaților din cele două instituții, dar și a comunității academice.

Dincolo de argumentele aduse de Ministerul Sănătății în susținerea fuzionării, am identificat mai multe aspecte care nu sunt clare și care pun la îndoială declarațiile autorităților, precum că reforma are în centrul său interesul suprem al pacienților și al lucrătorilor medicali. Ministerul Sănătății a folosit cifre care induc în eroare opinia publică, s-a contrazis în argumente și a grăbit comasarea celor două instituții medicale fără să țină cont de toate prevederile legale privind elaborarea și aprobarea actelor de politici publice.

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Toma Ciorbă (SCBI Toma Ciorbă) – capacitate paturi: 165. Unități de personal: 345

Spitalul Clinic de Dermatologie și Maladii Comunicabile (SDMC) – capacitate de paturi – 160. Unități de personal – 250.

Pe data de 5 decembrie 2023, Ministerul Sănătății supunea pe platforma Particip.gov.md dezbaterilor publice proiectul privind reorganizarea a două instituții medico-sanitare publice.

În urma proiectului propus, SCBI Toma Ciorbă urma să absoarbă SDMC, iar toată activitatea clinică să fie mutată pe teritoriul SDMC.

Nota Informativa Reorganizare Toma Ciorba

Se acorda timp pentru consultări de doar 9 zile lucrătoare. Pe 14 noiembrie este publicat un anunț privind elaborarea proiectului de comasare a două instituții medicale, cu termen de expediere a sugestiilor până la 24 noiembrie. Până aici, nu pare că ceva nu ar fi în regulă. Procedura reală de consultare publică însă este mai degrabă mimată.

Legea privind transparența în procesul decizional 239/2008 prevede la articolul 9 că „informarea publicului referitor la inițierea elaborării deciziei” este prima etapă în procesul privind transparența în procesul decizional. Anunțul de elaborarea a deciziei trebuie să fie însoțit în mod obligatoriu, conform art. 9 alineatul 2 al legii, de:

a) argumentarea necesităţii de a adopta decizia;

b) termenul-limită, locul şi modalitatea în care părţile interesate pot prezenta sau expedia recomandări;

c) datele de contact ale persoanelor responsabile de recepţionarea şi examinarea recomandărilor (numele şi prenumele, numărul de telefon, adresa electronică).

Anunțul publicat de Ministerul Sănătății pe data de 24 noiembrie nu este însoțit de niciun fel de materiale aferente. Mai mult, nu oferă nici măcar indicii despre ce instituții medico-sanitare publice urmează să fie supuse reorganizării.

La rândul său, procedura de consultare a părților interesate nu respectă prevederile legislației privind transparența în procesul decizional. Legea 239/2008 prevede că autoritățile trebuie să acorde pentru consultări publice minim 10 zile lucrătoare (art. 12, alin.2), iar „la solicitarea părţilor interesate, autoritatea publică poate prelungi termenul de prezentare a recomandărilor (art.12, alin.2). În total, Ministerul Sănătății a acordat mai puține zile lucrătoare pentru consultări publice. Mai mult, atunci când comunitatea medicală a început să protesteze și să organizeze conferințe de presă în care și-a manifestat nemulțumirea, proiectul supus consultărilor publice a dispărut de pe site-ul Particip.gov.md și a fost republicat câteva zile mai târziu cu numărul de înregistrare al Cancelariei de stat.

O altă neregulă admisă de Ministerul Sănătății este că a limitat accesul opiniei publice la dosarul proiectului de hotărâre, care trebuia să conțină procese-verbale privind consultările publice și recomandările emise de părțile interesate.

Legea 239/2008, art. 12, alin. 4 și 5:

(4) Autoritatea publică va întocmi un dosar privind elaborarea proiectului de decizie, care va conţine procesele-verbale privind consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate, recomandările parvenite şi sinteza acestora. Dosarul privind elaborarea proiectului de decizie este accesibil pentru toţi cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte părţi interesate.

(5) Sinteza recomandărilor parvenite se va plasa pe pagina web oficială a autorităţii publice, se va afişa la sediul acesteia într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau se va difuza în mass-media centrală sau locală, după caz.

Acesta nu este un caz singular – instituțiile publice, printre care și Ministerul Sănătății, neglijează de ani buni aceste prevederi, fără să fie trase la răspundere. Interesant este însă că alte structuri ale statului, obligate să se asigure că depistează la timp riscurile de corupție și potențialele interese, nu au depistat încălcări în procedura de consultare publică. CNA, instituție care a emis în 2015 un aviz prin care identifica riscuri de corupție la un proiect similar de comasare a Spitalului Clinic De Boli Infecțioase Toma Ciorbă, de data aceasta nu a identificat niciun risc de corupție. Din punctul de vedere a inspectorului care a elaborat raportul de expertiză anticorupție, legislația privind transparența în procesul decizional nu a fost încălcată (raport atașat), deși omiterea etapelor și procedurilor de consultare publică sunt evidente.

Raport CNA Comasare Toma Ciorba

Pe 14 decembrie, instituția Avocatului Poporului a publicat un comunicat oficial în care anunța că Ombudsmanul a fost informat despre „presupuse încălcări ale dreptului la muncă și accesibilității serviciilor medicale invocate de către angajații IMSP SC Toma Ciorbă, IMSP Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile, inclusiv ai Catedrelor de boli infecțioase din cadrul USMF „N. Testemițeanu” și a recomandat Ministerului Sănătății să organizeze dezbateri publice ample, inclusiv cu utilizarea platformei parlamentare.

De asemenea, Avocatul Poporului anunța că a expediat un demers Ministerului Sănătății, „solicitând informații ample privind asigurarea unui proces decizional participativ și transparent, garantarea drepturilor angajaților și pacienților”. Demersul a rămas fără răspuns, iar la 27 decembrie Ministerul Sănătății a propus Guvernului susținerea proiectului de comasare a celor două instituții medicale, iar pe 28 decembrie Hotărârea de Guvern a fost publicată în Monitorul Oficial.

Renunțarea

Absorbția sau instituirea unui management comun a unor instituții medicale ar fi trebuit să se producă în cadrul unei reforme care să vizeze întreg sistemul spitalicesc. Așa cum au solicitat și partenerii internaționali ai Republicii Moldova, sistemul de sănătate are nevoie de o reconfigurare urgentă a sistemului spitalicesc, care este o reminiscență a sistemului sovietic „Semașko” și care nu mai corespunde nevoilor populației Republicii Moldova și nici indicatorilor demografici, epidemiologici, dar nici financiari.

Acum, în întreaga țară funcționează 61 de spitale publice. Tot spitalele consumă peste jumătate din resursele Fondului de bază al FAOAM, destinat plăților serviciilor spitalicești – peste 6,2 miliarde au fost alocate doar pentru activitatea spitalelor în 2022. Pentru anul 2024, spitalelor le-au fost alocate 7,7 miliarde de lei, cheltuielile fiind în continuă creștere.

După mai multe încercări eșuate ale fostelor guvernări de a reforma sistemul spitalicesc, responsabilitatea și-a asumat-o Guvernul Gavrilița în anul 2021. Următoarele două obiective au fost prevăzute în Planul de acțiuni al Guvernului, aprobat prin HG 235/2021, la capitolul X, destinat Sănătății:

10.12.1. Elaborarea și aprobarea proiectului de hotărâre a Parlamentului privind sistemul de sănătate/regionalizarea serviciilor medicale.

10.12.2. Elaborarea și aprobarea modificărilor la Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411/1995, referitoare la noua structură a serviciilor ce prevăd crearea spitalelor regionale.

Așadar, Guvernul își asumase să realizeze o nouă structură a serviciilor spitalicești, activități pe care nu le-a realizat. Mai mult, pentru 2024, guvernul Recean a renunțat la orice activitate care se referă la reforma spitalicească. În context, nu este clar de ce Ministerul Sănătății a renunțat la reforma întregului sistem, inițiind absorbția pentru doar două instituții medicale.

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” a mai fost vizat în câteva tentative de reformare. În 2013, ex-ministrul Andrei Usatîi propunea în ședință de Guvern trecerea terenurilor pe care se află acest spital, precum și cel de Traumatologie, în categoria celor pasibile de privatizare. Atunci, Usatîi spunea că privatizarea ar fi posibilă numai dacă cumpărătorul s-ar angaja să construiască două spitale de la zero. Totuși, ministrul s-a răzgândit, iar proiectul a fost retras. Subiectul comasării spitalelor a generat o revoltă atunci în comunitatea medicală, iar Legislativul a obligat Ministerul Sănătății, după audierea ministrului Andrei Usatîi, să oprească orice tentativă de reformă și să prezinte mai întâi Parlamentului un proiect clar de reformă (LINK AICI), ceea ce nu s-a întâmplat nici până acum.

În 2016, Ministerul Sănătății, condus atunci de Ruxanda Glavan, propunea din nou comasarea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” și a Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie cu Institutul de Medicină Urgentă. Atunci Centrul Național Anticorupție a atenționat despre riscuri de corupție, iar proiectul a rămas la etapa de inițiativă legislativă. Miza a fost mare de fiecare dată: cele 2 hectare de teren din centrul Capitalei - deși fiecare guvernare a negat că la mijloc ar fi interese legate de teren.

Cifrele și logica Ministerului Sănătății

Unul dintre argumentele de bază care ar fi trebuit să justifice graba cu care Ministerul Sănătății a acționat este cel financiar. Spitalul „Toma Ciorbă”, construit în anul 1896, cu o capacitate de 165 de paturi, se află în condiții deplorabile, riscând să nu mai fie acreditat.

„Starea deplorabilă a secțiilor care acordă asistență medicală spitalicească pacienților cu maladii infecțioase nu permite alinierea la standardele de acreditare a instituției medicale, întrucât nu corespunde Regulamentului sanitar privind condiţiile de igienă pentru instituţiile medico-sanitare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 663/2010. În acest context, IMSP SCBI „Toma Ciorbă” se află sub riscul de a nu-i fi acreditată funcționarea în timpul apropiat, iar pacienții cu maladii infecțioase nu vor putea primi îngrijiri medicale în instituția respectivă. Totodată, la moment, SCBI Toma Ciorbă nu dispune de o secție de terapie intensivă corespunzătoare pentru acordarea asistenței medicale pacienților critici, de secție pediatrică, laborator performant etc. Acest fapt, frecvent implică necesitatea transportării pacienților pentru investigații sau pentru asigurarea continuității tratamentului în alte instituții medicale, ceea ce pune sub risc calitatea actului medical, securitatea și chiar supraviețuirea pacientului”, se arată în Nota informativă a proiectului de Hotărâre.

Potrivit Ministerului Sănătății cele două spitale sunt ineficiente din punct de vedere financiar. Spitalul „Toma Ciorbă” ar fi înregistrat o rată de ocupare a paturilor de 65,7% în anul 2020 și de 74,5 % în anul 2022.

În același timp, SDMC, care își desfășoară activitatea pe 165 de paturi, a înregistrat o rată de utilizare a paturilor de 29,3% în anul 2020 și de 41,6 % în anul 2022. Astfel, o țară săracă ca Republica Moldova nu-și poate permite să țină spitale cu o capacitate de funcționare de 40%, argumenta Ministerul Sănătății, cu referire la Spitalul de Dermatologie și Boli Comunicabile.

Corina Gamurari, consultant principal la Ministerul Sănătății, a declarat pentru TV8: „Nu se închide niciun spital, se comasează sub un management comun, deoarece au același specific (maladii contagioase), ambele sunt terțiare și activează cu o capacitatea joasă din punct de vedere economico-financiar. Nu suntem o țară bogată să ne permitem un asemenea lux, să activeze un spital asemenea Spitalului de Dermatologie și Maladii Comunicabile cu un volum de 40%; pentru asta plătesc cetățenii”.

Utilizarea cifrelor de către Ministerul Sănătății este totuși arbitrară, întrucât se argumentează că rata de acoperire a paturilor era extrem de joasă exact în perioada pandemiei. În martie 2020, toate spitalele publice au fost închise timp de câteva luni prin ordinul Ministerului Sănătății pentru a evita riscurile de extindere a infecției COVID-19. Respectiv, pentru a evita mesajele distorsionate autoritatea ar fi trebuit să opereze cu date de până la pandemie.

Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2017 SCBI „Toma Ciorbă” înregistra o rată de utilizare a paturilor de 83%, iar în 2018 - de 80%. În 2019, înainte de pandemie, rata de utilizare a paturilor a atins 78%, peste valorile atinse de Spitalul Clinic Republican, de exemplu, sau de Institutul de Medicină Urgentă.

Pentru aceeași perioadă, SDCM înregistra o rată de utilizare a paturilor de 49%, respectiv 47%. În anul 2019 instituția înregistra o rată de acoperire a paturilor de 42%.

Pe pagina oficială, administrația SCBI „Toma Ciorbă” a publicat mai multe documente prin care argumentează că, în afară de faptul că MS a utilizat date din perioada pandemiei, ocuparea paturilor pentru instituțiile de profil infecțios se calculează diferit. Astfel, potrivit ordinului nr. 100 din 10 martie 2008 care se referă la normativele de personal medical și la Metodologia calculării numărului de paturi spitalicești, pentru profilul infecțios durata medie de utilizare a patului este de 280 de zile și nu de 365. Respectiv, instituția ar fi acoperit o rată de utilizare de 93% și 96% în anul 2021 și, respectiv, 2022. Informațiile pot fi consultate AICI.

Dacă Ministerul Sănătății ar fi fost la fel de obiectiv cu toate instituțiile care au înregistrat rate reduse de utilizare a paturilor, atunci ar fi trebuit să urmeze o reformare urgentă a mai multor instituții medicale, urmând aceeași logică. De exemplu, Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății a înregistrat în anul 2019 o rată de utilizare a paturilor de doar 45 %, iar Spitalul de Stat - de 65%.

04. Activitatea de Staţionar-29 by Irina Papuc on Scribd

În anul 2022, Dispensarul Republican de Narcologie (300 de paturi) a înregistrat o rată de utilizare a paturilor de 50%, Institutul de Cardiologie (525) – de 60%, Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății (385 paturi) – de 61%, iar Spitalul de Stat (100 de paturi) – de 65%.

Pentru toate aceste instituții medicale fondator este Ministerul Sănătății, ceea ce înseamnă că autoritatea este direct responsabilă de modul de finanțare și de organizare a spitalelor republicane. Conform ordinului MS 1086 din 2016, cu privire la aprobarea Regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale prestatorilor de servicii de sănătate, printre atribuțiile exclusive ale fondatorului se numără „aprobarea, alocarea mijloacelor financiare bugetare pentru construcţia, reconstrucţia, reparaţia capitală a edificiilor, procurarea utilajului costisitor şi transportului sanitar” pentru instituțiile din subordine. Astfel, sunt cel puțin neclare argumentele Ministerului Sănătății conform cărora administrațiile spitalelor comasate nu au alocat în ultimii ani deloc resurse pentru investiții capitale.

De altfel, instituțiile medicale-publice din Republica Moldova sunt instituții non-profit. Cea mai importantă sursă de finanțare a spitalelor vine din FAOAM pentru serviciile medicale pe care CNAM le procură. Resursele sunt însă în totalitate alocate pentru plata serviciilor medicale și a cheltuielilor de personal. Instituțiile medicale pot depune proiecte investiționale pentru a obține resurse din Fondul de dezvoltare al CNAM, destinat special pentru modernizarea clădirilor, procurarea de tehnică medicală, modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și sanitație. Acest fond însă este prea mic, comparativ cu nevoile instituțiilor medicale. În anul 2021, în acest fond au fost alocate 9,5 milioane de lei. În 2022 au fost alocate 15 milioane, dar în final au fost utilizate tot 9 milioane de lei.

Un nou spital – termene neclare

Conform HG 1094/2023, Ministerul Sănătății urma să asigure în 30 de zile transmiterea tuturor bunurilor între instituțiile vizate de reorganizare. Deși înfăptuită în grabă, comasarea celor două instituții medicale este doar un pas mic într-un lung proces de transformare a SDMC într-o instituție de boli infecțioase performantă. Ministra Sănătății a spus recent că banii abia urmează să fie identificați și că ministerul va asigura „conservarea spitalului Toma Ciorbă în forma în care a fost construit”:

„Fuzionarea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase ,,Toma Ciorbă” cu Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile deocamdată include doar un management comun mai eficient, cu identificarea resurselor necesare pentru renovări și restructurări a departamentelor clinice existente. (...) Dorim să reiterăm că discuțiile cu referire la terenul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Toma Ciorbă sunt doar niște speculații politice ieftine, menite să dezinformeze. Ministerul Sănătății va asigura păstrarea numelui ilustrului medic Toma Ciorbă și conservarea spitalului în forma în care a fost construit în 1896, iar acolo unde deja e distrus, sau unde sunt instalate geamuri și uși din plastic va fi restaurat aspectul inițial, conform schițelor și documentelor istorice”.

Ministerul Sănătății nu a făcut publice studii de fezabilitate sau analize prin care să argumenteze de câți bani este nevoie pentru transformarea SCBI „Toma Ciorbă” într-un spital de boli infecțioase performant pe terenul deja fostului Spital Clinic de Dermatologie și Boli Comunicabile. Cert este la această etapă că din managementul comun al celor două instituții s-ar putea economisi anual 1,5 milioane de lei, prea puțini pentru obiectivul propus.

Potrivit directorului SCBI „Toma Ciorbă”, Sergiu Vasilița, după publicarea Hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial, nu s-a schimbat nimic deocamdată. Nu a existat niciun ordin cu privire la inițierea procedurilor de reorganizare, respectiv instituția funcționează în regim normal conform destinației.

Conform organigramei, instituția este formată din: secția de internare, secția consultativă, secția de Terapie Intensivă și 6 secții clinice destinate pentru diferite maladii infecțioase: gripă, infecții enterovirale, hepatite virale, meningită, borelioză, malarie, febră tifoidă, rujeolă, scarlatină, holeră, antrax etc. Spitalul este baza clinică pentru două catedre ale USMF „Nicolae Testemițanu” pentru procesul didactic a studenților și educația continuă a specialiștilor din domeniul medical pe patologia infecțioasă. Instituția dispune de un cabinet de ultrasonografie și de laborator cu departamente (biochimic, clinico-diagnostic, imunologic, serologic și bacteriologic). Secțiile clinice sunt dispersate în 6 clădiri separate.

„Acest fapt ne permite acum să asigurăm actul medical în siguranță pentru pacienți. De exemplu, noi putem separa acum pacienții cu boli diareice acute de cele cu transmitere aerogenă (gripa, IRVA, COVID, etc.). La SDMC nu există acest lux. Acum, pur și simplu, nu este posibilă transferarea secțiilor către SDMC. Veceurile acolo se află la sfârșit de coridor, ceea ce va fi un mare impediment pentru pacienții care vor fi tratați acolo. Este nevoie mai întâi să fie create condiții pentru siguranța pacienților, dar acum nu este posibil acest lucru”. Potrivit managerului, în spital sunt amenajate acum 11 boxe și 17 saloane semi-boxate. Acestea sunt extrem de importante pentru izolarea pacienților și prevenirea infecțiilor.

Potrivit lui Sergiu Vasilița, expertiza pe care a realizat-o la rețelele electrice și de canalizare pentru a evalua necesitățile financiare necesare pentru înlocuirea acestora, s-a transformat complet neașteptat într-un argument în defavoarea instituției. Expertiza a arătat că instituția trebuie să schimbe în maxim 10 ani toată rețeaua de electricitate, pentru a evita o tragedie similară celor din România. În perioada pandemiei, 11 incendii, în special în secțiile de ATI, s-au produs în spitalele din România, cu zeci de victime carbonizate sau asfixiate de fum. Costul acestor lucrări era estimat la 32 de milioane de lei, bani pe care Ministerul Sănătății ar fi trebuit să-i aloce spitalului, în calitatea sa de fondator.

„De fiecare dată când se întâmpla o tragedie în România, eram atenționați să verificăm totul, totul să corespundă cerințelor. Cum să corespundă cerințelor, dacă electricitatea din acest spital este din anii 60? A fost efectuată expertiza rețelelor și rezultatul este clar - nu are cum să corespundă. Poate să mai reziste maxim 10 ani, dar nu mai mult, pentru că presiunea este enormă. Acum 20 de ani nu exista atât de multă tehnică medicală, calculatoare etc. Rețelele necesită urgent renovare. Au fost expediate demersuri către Ministerul Sănătății, sunt documente cu expertiza efectuată. Eu nu am vrut să am un incendiu în instituția pe care o conduc și apoi să fiu învinuit de asta”, a explicat Vasilița.

Managerul spune că de când a preluat conducerea instituției, Ministerul Sănătății a alocat 5 milioane de lei pentru reparația capitală a secției nr. 2. În ceea ce privește posibile interese legate de terenul de peste 2 ha, Sergiu Vasilița spune că nimeni niciodată nu a purtat vreo discuție cu el la acest subiect.

Normativele de construcție a secțiilor cu profil infecțios

Din anul 2010 este în vigoare HG 663/2010 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind condiţiile de igienă pentru instituţiile medico-sanitare, document care stabilește condiții de siguranță pentru instituțiile medicale de profil diferit. Legea stabilește mai multe criterii pentru secțiile de boli infecțioase. De exemplu, că pentru secțiile de boli infecțioase „intrările, scările şi ascensoarele pentru internarea şi externarea bolnavilor trebuie să fie separate”. De asemenea, „secțiile de boli infecțioase urmează să fie prevăzute cu boxe, sălile de proceduri vor avea ieşire externă şi ecluză la intrarea din coridor”. O altă cerință prevede că în spitalele poliprofilate secţiile de boli infecţioase, dermatovenerologice etc. se vor amplasa în clădiri separate. În componenţa boxelor şi semiboxelor se includ: grup sanitar, care constă din WC şi baie; salon şi ecluză între salon şi coridor. Pentru saloanele din secţiile infecţioase se vor prevedea ecluze şi WC-uri. Pentru a respecta aceste reguli, Ministerul Sănătății va trebui să recurgă nu doar la reconstrucția clădirii actuale a SDMC, dar și să construiască altele de la zero.

Pentru comparație, Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” din Municipiul București, cu o capacitate de 530 de paturi, are o suprafață de 20.000 de metri pătrați. Spitalul cuprinde 6 pavilioane pentru îngrijirea bolnavilor, un pavilion administrativ, 2 corpuri de clădire în care funcţionează un cabinet de boli infecţioase-dispensarizare hepatite, un amfiteatru şi un spaţiu pentru cercetare ştiinţifică. În cadrul spitalului funcţionează 5 secţii de boli infecţioase (adulţi şi copii), 1 secţie de boli infecţioase şi tropicale, 2 secţii de pneumologie şi 1 secţie de dermatovenerologie.

Un alt exemplu - Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” are 690 de paturi. Există șase secții clinice pentru adulți și patru pentru copii, două secții de terapie intensivă și două secții cu spitalizare de zi, plus 6 laboratoare. Toate se împart în 11 pavilioane.

Peste 3.000 de lucrători medicali și farmaciști care fac naveta vor primi compensații pentru cheltuielile de transport. Ce prevede regulamentul elaborat de Ministerul Sănătății

Spitalele din Republica Moldova au fost dotate cu dispozitive medicale de peste jumătate de miliard de lei în ultimii 6 ani

Dispozitivele medicale, un tărâm gri cu profituri de milioane. Statul nu poate verifica cât de corect funcționează acestea și dacă pot răni pacienții. Ministerul Sănătății propune o nouă lege

Tag: reforma comasare management comun toma ciorba SDMC ministerul sanatatii

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.