Medicina primară, „poarta” încuiată a sistemului și reforma care nu se mai produce

Sursa Foto: Sanatate INFO

Irina Papuc

28 mai, 2024, 11:20

Vizualizări: 1562

În Republica Moldova rămân în fiecare an tot mai puțini medici de familie. Anul trecut, potrivit datelor preliminare ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), mai activau în sistem 1539 de medici de familie. Mai bine de jumătate dintre ei sunt la vârsta de pre pensionare sau deja s-au pensionat. Acum 10 ani, cercetările arătau că acoperirea insuficientă cu medici va afecta în timp accesul și calitatea serviciilor medicale.

Autoritățile aveau planuri grandioase pentru a reforma medicina de familie, dar marea reformă se amână din nou. Pe un termen nedeterminat.

Medicina de familie mai este numită și poarta de intrare a pacientului în sistemul medical sau punctul de pornire în circuitul pacientului. Deși ar trebui să constituie, în consecință, baza sistemului de sănătate, medicina primară este neglijată de guverne de-a rândul anilor, iar pentru problemele domeniului se găsesc numai promisiuni și scuze.

În anul 2010 activau în sistemul Sănătății aproape 1.900 de medici de familie. În timp, numărul lor a scăzut simțitor, astfel că în 2023 au mai rămas să activeze puțin peste 1500 de medici de familie. Datele ANSP, dezagregate pe vârste, arată că cei mai mulți medici de familie – 431 în total– au vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani. Alți peste 360 de specialiști au vârsta egală sau mai mare de 64 de ani. Aceasta înseamnă că în viitorul apropiat, sistemul trebuie să găsească soluții pentru a-i înlocui pentru a evita un blocaj complet în asistența medicală primară.

Raioanele cu cei mai puțini medici de familie

Datele privind acoperirea cu medici de familie pentru întregul sistem al Sănătății sunt încurcate. În timp ce statele europene utilizează indicatori raportați la 1.000 locuitori, în Republica Moldova se utilizează raportul la 10.000 de locuitori. Conform datelor preliminare ale ANSP, rata medie de acoperire cu medici de familie ar fi fost anul trecut de 6,1 la 10.000 de locuitori, în creștere față de ultimii 3 ani, deși numărul de facto al medicilor de familie a scăzut în acești ani. Media europeană era de 7,96 medici de familie la 10.000 populație.

În ceea ce privește rata de acoperire pe raioane, cea mai mică rată se atestă în raionul Fălești – 3,4 specialiști raportat la 10.000 populație sau 0,3 la 1.000 populație. În cifre absolute, în raion mai activează în total 22 de medici de familie. Într-un singur an au plecat din raion doi medici de familie. O rată de acoperire extrem de joasă se atestă și în raionul Șoldănești, unde mai activau anul trecut numai 10 medici de familie. Raportat la numărul de populație, se atestă un raport de doar 3,4 la 10.000 de locuitori. Lucrurile stau la fel de prost și în raioanele Cantemir, Sângerei, Ungheni, Râșcani, Rezina, Căușeni, Leova.

Există și raioane unde rata de acoperire este mai bună decât media națională. Raioanele Călărași, Ialoveni și Cimișlia au depășit rata medie de 6,1 specialiști la 10.000 locuitori. Cei mai mulți medici de familie se înregistrează, desigur, în Municipiul Chișinău, unde activează peste 500 de medici de familie.

De câți medici de familie mai este nevoie

Conform standardelor naționale, unui medic de familie ar trebui să-i revină între 1.000-1.500 de pacienți. Realitatea arată că unii medici sunt puși în situația să se descurce și cu peste 6.000 de pacienți. Deși conștientizează problema, autoritățile nu au explicat până acum public care sunt necesitățile reale ale sectorului de medicină primară. Sindicatele estimează că la sfârșitul anului 2023 necesarul de medici de familie pentru întreg sistemul a fost de 492 de medici și 675 de asistenți medicali ai medicului de familie. Dar presiunea pe autorități este și mai mare, pentru că jumătate din personal este la vârsta de pre pensionare sau deja pensionat.

Reforma care nu mai vine

Personalului medical din medicina primară i s-a promis o reformă eficientă încă de acum 10 ani. Prima încercare a făcut-o Guvernul Filip în 2018 când a fost introdusă practica medicului de familie și posibilitatea de a deschide cabinete individuale în care medicii să fie propriii lor administratori. Reforma a eșuat din mai multe motive, în special din cauza rezistenței autorităților publice locale de a oferi gratuit spații pentru cabinetele individuale ce urmau a fi deschise. Noua reformă ar fi trebuit să readucă medicii de familie în cel puțin 200 de localități unde oamenii au rămas fără acces la servicii medicale.

Expertă pe atunci și ministră a Sănătății acum, Ala Nemerenco a criticat acțiunile predecesorilor săi și a promis o reformă adevărată pentru sectorul asistenței medicale primare. Astfel, inițial reforma a fost prevăzută în Planul de Acțiuni al Guvernului pentru 2021-2022, în garnitura Guvernului Gavrilița, dar reforma a rămas din nou nerealizată.

Anul trecut, Ministerul Sănătății a stabilit un nou termen pentru realizarea reformei, numai că acțiunile pornite de minister nu se încadrează în conceptul de reformă și nu au dus la schimbarea fundamentală a domeniului și nici la îmbunătățirea lui. În noiembrie anul trecut, Ministerul Sănătății a propus Guvernului modificarea cadrului legal, astfel încât înființarea de noi cabinete individuale să rămână în afara legii.

De asemenea, reglementarea privind practica medicului de familie, concursurile de atribuire a practicii, ținerea unui Registru al practicilor au fost abrogate din Legea ocrotirii sănătății. Odată cu acestea, au fost eliminate și articolele care se referă la asistența medicală primară în general și rolul medicului de familie în sistemul medical.

„Reforma” promisă s-a oprit aici, întrucât Ministerul Sănătății nu a propus alte soluții pentru a revitaliza sectorul.

În plus, în martie 2023, Executivul a modificat Programul Unic al Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală, prin care a simplificat accesul persoanelor asigurate la consultațiile medicilor specialiști de profil, prin acest fel oferindu-le pacienților dreptul de a se adresa specialiștilor direct, fără a mai avea nevoie de trimitere de la medicul de familie. Decizia a fost criticată de specialiști pentru excluderea medicilor de familie din traseul logic al pacientului în sistem.

Care sunt nevoile medicilor de familie

Este o întrebare la care nici autoritățile n-ar putea să răspundă cuprinzător, pentru că nimeni nu i-a întrebat pe medicii de familie ce își doresc aceștia, care sunt cele mai mari provocări din sectorul lor și care ar fi potențialele soluții. De-a lungul anilor, pe umerii medicilor de familie au fost puse mai multe responsabilități.

De exemplu, introducerea indicatorilor de performanță pentru AMP a constituit un subiect de dezbateri mai mulți ani, pentru că autoritățile solicitau de la medici performanțe imposibil de realizat, de facto. În cele din urmă, numărul indicatorilor a fost redus, însă pe umerii medicilor de familie au rămas în continuare cele mai dificile maladii, care nu pot fi ținute sub control fără programe ample de educare și profilaxie, cum ar fi Tuberculoza, cancerul, diabetul.

În schimb, remunerarea a rămas sub nivelul așteptărilor. După majorările din ultimii ani, un medic de familie cu până la 10 ani experiență are un salariu de bază de 14.760 de lei, echivalentul a 770 de Euro și poate ajunge la 16.840 (aproximativ 870 de Euro) pentru medicii de familie care au experiență mai mare de 20 de ani.

Medic tânăr la țară – un cub de lemne, o tonă de cărbuni și 6 mii de euro în cont

Acestea sunt facilitățile de care beneficiază un tânăr specialist care alege să muncească într-o zonă rurală. Deși autoritățile au majorat în ultimii ani indemnizația unică până la 120.000 de lei și au decis acordarea acesteia într-o singură tranșă, banii nu sunt suficienți pentru procurarea unei case, de exemplu. De altfel, lista cu potențiale beneficii nu a mai fost extinsă din 2007. Dacă aceste beneficii influențează decizia unui tânăr specialist de a alege o localitate rurală pentru o perioadă de 3 ani, o arată datele statistice, în 2023 doar 17 tineri medici au mers să se angajeze într-o localitate rurală, conform ANSP.

Cum a fost posibil ca un complet de judecată să permită fumatul narghilelei în spațiile interzise. Modificarea legislației este urgentă

De ce a plecat un secretar de stat de la Ministerul Sănătăţii

„E ca și cum ați invita țânțarii să discute despre malarie”. Remarci acide, microfoane închise și acuzații absurde. Cum au avut loc dezbaterile de la Parlament pe subiectul controlului tutunului

Tag: medici de familie medicina primara moldova

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.