1.000.000 de vizite mai puțin la medicii de familie într-un singur an. De ce moldovenii nu mai merg la medicul de familie?

Sursa Foto: Elena Covalenco/Sănătate INFO

Irina Papuc

02 iulie, 2024, 18:40

Vizualizări: 1360

Numărul vizitelor la medicul de familie a scăzut în doar un singur an cu 1 milion 200 de mii de vizite. Este cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimii 3 ani și se apropie de adresabilitatea din primul an de pandemie, când serviciile medicale au fost stopate timp de câteva luni.

Finanțatorul de servicii medicale, CNAM, consideră că insuficiența medicilor de familie a dus la această situație, dar datele statistice mai reflectă un detaliu interesant – moldovenii au evitat medicul de familie și au mers direct la specialiștii din asistența medicală de ambulatoriu, iar acest lucru are legătură cu un ordin emis de Ministerul Sănătății anul trecut și care a generat dezbateri aprinse între medici, experți și autorități.

Așadar, conform datelor publicate de Compania Națională de Asigurări în Medicină în raportul privind gestionarea resurselor FAOAM pentru anul trecut, numărul vizitelor la medicii de familie pentru întreaga țară a ajuns la 9 milioane 658 de mii. În comparație cu anul 2022, numărul de vizite a scăzut cu 1milion 200 de mii de vizite, ceea ce este o diferență notabilă pentru o perioadă atât de scurtă. Un nivel atât de scăzut de adresabilitate la medicii de familie a mai fost înregistrat în anul 2020, în plină pandemie, când serviciile medicale au fost complet sistate timp de câteva luni, iar oamenii evitau să meargă la medic de frica infectării cu COVID-19 chiar și atunci când prestarea serviciilor medicale a fost reluată.

Raportat la numărul de locuitori, deducem că o persoană a făcut în medie 4 vizite la medicul de familie pe parcursul unui. În mai puțin de o treime din cazuri, moldovenii au mers la medic cu scop de profilaxie, adică pentru a preveni dezvoltarea anumitor boli.

Potrivit CNAM, numărul redus de vizite în anul 2023 se explică prin insuficiența medicilor de familie și redistribuirea neuniformă a acestora pe teritoriul țării, în special în zona rurală. Totuși, această explicație, deși posibilă, nu este suficient argumentată. Asta pentru că între 2022 și 2023 numărul medicilor de familie care au activau în întreaga țară a fost aproape același. Conform datelor ANSP, în 2023 numărul medicilor de familie a fost chiar mai mare cu 3 specialiști – 1539 de medici activau în 2023 comparativ cu 1536 medici de familie, înregistrați în 2022.

În contrast, au crescut vizitele moldovenilor la specialiștii din asistența medicală de ambulatoriu. Iar în 2023 ritmul de creștere a fost cel mai vizibil. Conform datelor publicate de CNAM, anul trecut au fost înregistrate peste 531.000 de vizite la medicul ginecolog. Comparativ cu anul 2022, numărul vizitelor a fost mai mare cu 27.000 de sau cu 73 de vizite mai mult în fiecare zi. Moldovenii au făcut mai multe vizite și la ortopezi-traumatologi și neurologi. Chiar și vizitele la chirurgi au fost în creștere – cu 44 de mii de vizite mai mult în 2023. Aceștia sunt, de altfel, cei mai solicitați specialiști din ambulatorii.

În martie 2023, Ministerul Sănătății a propus Guvernului modificarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală astfel ca pacienții să se poată adresa direct specialiștilor de profil fără să mai aibă nevoie de bilet de trimitere de la medicul de familie. De asemenea, pacienții puteau să fie internați fără să mai treacă prin filtrul medicinii primare. Atunci Ministerul Sănătății a argumentat că astfel „vor fi evitate programările și îndreptările neargumentate, facilitând astfel traseul pacientului între diverse structuri ale sistemului medical”. Mai mulți medici de familie, dar și experți s-au pronunțat împotriva acestei modificări, întrucât medicii de familie au fost practic eliminați din traseului pacientului, or medicina de familie reprezintă tocmai poarta de intrare a pacientului în sistemul medical și totodată acel filtru de care este nevoie pentru a evita creșterea nejustificată a cheltuielilor din Sănătate.

Printre temerile exprimate a fost și riscul de a supra aglomera specialiștii de profil care se vor pomeni cu pacienți care știu să-și definească problema, dar nu au de unde să știe de ce specialist au nevoie pentru problema lor, iar în consecință tot pacienții vor plăti mai mult făcând drumuri mai multe în încercarea de a găsi specialistul potrivit. Totodată, oamenii din sistem au menționat că există riscul ca medicii de familie să nu mai știe care sunt problemele de sănătate ale oamenilor din comunitate și, respectiv, nu vor avea o imagine clară a populației de care sunt responsabili, de facto.

Neoficial, s-a discutat că Ministerul Sănătății a încercat astfel să facă mai puțin simțită problema lipsei cadrelor medicale din asistența medicală primară, care este una acută și a rămas, în pofida promisiunilor, fără rezolvare. Ministerul Sănătății nu a explicat care este impactul post-modificare și dacă pacienții consideră că astfel le este mai ușor să găsească specialiștii de care au nevoie.

Cum a fost posibil ca un complet de judecată să permită fumatul narghilelei în spațiile interzise. Modificarea legislației este urgentă

De ce a plecat un secretar de stat de la Ministerul Sănătăţii

„E ca și cum ați invita țânțarii să discute despre malarie”. Remarci acide, microfoane închise și acuzații absurde. Cum au avut loc dezbaterile de la Parlament pe subiectul controlului tutunului

Tag: medici de familie vizite medici specialisti

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.