Octavian Grama, fost viceministrul al Sănătății: „Niciodată n-am fost presat să semnez sau să fac anumite favoruri. M-am distanțat de foarte multe comisii. Dacă nu înțelegi mai bine nu te bagi”

Sursa Foto:

redactor

05 octombrie, 2015, 14:57

Vizualizări: 4852

Autor: Elena Cioina

Sistemul de sănătate din Moldova este politizat excesiv și nu de un an sau doi, ci de pe la începutul anilor 2000. Medicina are foarte multe tangențe cu politica și invers. Ca să se vadă însă reformele în sănătate trebuie să se muncească în echipă și să existe voință politică, altfel carul nu se va mișca din loc. Cel puțin așa crede fostul ministru adjunct la Sănătate Octavian Grama, care a acceptat să ofere un interviu pentru Sănătate INFO după ce a plecat de la această instituție și s-a făcut deputat. Totuși fostul adjunct de la Sănătate crede că instituția pe care a reprezentat-o până nu demult nu ar fi trebuit cedată altui partid, pentru că, spune Grama, modernizarea unui sistem și efectul schimbării vine cu anii. Recunoaște că în Sănătate este corupție, dar mai crede că dacă ar fi verificate minuțios și alte ministere și domenii, așa cum a fost cel al Sănătății, scandalurile ar fi fost și mai mari. Octavian Grama este însă optimist și e convins că în toți acești ani de guvernare democratică lucrurile în domeniu s-au schimbat, prin urmare nu ar trebui să le aducem atâtea reproșuri.

Domnule Grama, v-ați acomodat deja în funcția de deputat după ce de viceministru la Sănătate? Gurile rele spun că v-ați dorit mult să ajungeți în Parlament și v-ați întristat că nu s-a întâmplat cu prima partidă de deputați. La ultimul scrutin erați pe locul 29, din câte îmi amintesc.

Să zic că am vrut sau nu, probabil am mers noi toți mânați de val și am ajuns acolo unde am ajuns. În primul rând eu fac parte dintr-o generație de tranziție, care a făcut școala generală în perioada sovietică și facultate în perioada Moldovei independente. Și de fapt noi am fost primii studenții care am ieșit în piață în anii ’89-’90. Suntem primii care am susținut primul Guvern democratic în frunte cu Mircea Druc. Suntem primii studenți care eram prezenți la Teatrul Verde în parcul de la Valea Morilor. În acea perioadă am fost observator în diferite secţii de votare. Eram axat pe segmentul de centru-dreapta, pro european, pro românesc, pro NATO.

Deci ați fost destul de mult implicat în viața politică…

În primul rând sunt pasionat de istorie, dar politologia este o ramură a istoriei și bineînțeles, indiferent de specialitatea pe care o facem suntem obligaţi să ne cunoaştem rădăcinile. O influenţă mare o are și familia. Părinții mei sunt cu studii superioare, și ei au fost pe valul acesta de mișcare naţională, bunicii mei la fel, străbunicul a fost deportat, apoi împușcat în 1947, deci am o istorie tragică în familie și probabil sunt dator să realizez anumite idealuri.

Și totuşi activitatea Dvs în domeniul politic s-a intersectat cu domeniul pe care l-ați studiat – medicina…

Până a fi admis la facultate, primul carnet de muncă l-am deschis la Soroca. Am fost angajat în calitate infirmier, făceam curățenie în spital, îngrijeam de pacienţi. Așa a durat un an, după care am fost admis la facultate. Ziua învățam și noaptea lucram. Fiind student am lucrat asistent în secţia alergologie la Spitalul Clinic Republican, apoi m-am angajat la substația medicală de Urgență în sectorul Botanica, acolo am fost felcer. Am făcut toate astea pentru a învăța ce înseamnă medicină generală de la zero.

Dar unde v-ați regăsit mai mult – în domeniul Sănătății sau totuşi în politică?

Medicina are intersecții cu mai multe domenii, cu cel de administrare publică, dezvoltare regională și schimbări climatice. Medicina are tangență cu Agenția privind Siguranța Alimentelor, cu Ministerul Agriculturii, cu Ministerul Educației, cu MAI, dacă vorbim de siguranţă rutieră, Ministerul Mediului, vorbim de apa potabilă, canalizare, gunoiști neautorizate. Noi putem investi cu sacul în sănătate, dar în momentul în care nu rezolvăm și alte momente intersectoriale, degeaba rezolvăm aceste probleme.

Deci, Dvs nu v-ați văzut un medic practician, ci mai mult lucrând pe partea teoretică, elaborând politici, făcând management

Nu pot să spun că nu m-am văzut, dar probabil că viața le aranjează pe toate la locul lor. Și dacă undeva Sus e scris că trebuie să faci anumite lucruri, atunci ce are să se întâmple oricum se va întâmpla. Activitatea politică este o activitate obștească, dar pe lângă ea mai există și activitatea profesională. Deci, nu pot să spun că nu m-am văzut. O parte din familia mea sunt medici, celalaltă parte sunt profesori. Și eu mă văd ulterior un lector la universitate, pot să profesez și să-mi împărtășesc din experiența pe care am acumulat-o la Ministerul Sănătății și în activitățile social-politice.

Nu vă vedeți deputat în următorul Parlament?

Pot face acest lucru prin cumul. Cum poți să te lași de politică? În momentul în care acumulezi experiență într-un domeniu și când ajungi la o vârstă de 44 de ani, e păcat să te întorci sau să te oprești. Sunt nişte idealuri care încă nu sunt realizate în această țară. Trebuie să lupți pentru ele.

E mai bine să fii deputat decât viceministru la Sănătate?

Nu pot să spun. Îmi imaginez ce înseamnă a fi deputat și tot timpul am zis că în momentul în care ești foarte responsabil și ajungi să deții această funcție trebuie să cunoști foarte multe lucruri. Nu trebuie să te axezi pe domenii înguste. Un deputat bun trebuie să se descurce în educație, cultură, agricultură, probleme de mediu, medicină, de ce nu.

„Politizarea excesivă a sistemului de sănătate a fost o greșeală mare”

Acum dacă revenim la tangența cu politica, după ultimele negocieri în Alianță, partidul din care faceți parte a cedat Ministerul Sănătății altui partid

Nu a fost o cedare. Prima alegere din grupul social a fost a PD-ului.

Noi nu știm cum s-a făcut la modul practic. Există mai multe variante, printre care că s-ar fi tras la sorți. Cert este că Ministerul Sănătății, după ce aproape șase ani a fost gestionat de oamenii PLDM-ului, acum a plecat la alt partid. În acest context, vroiam să vă întreb cum vi se pare această rocadă? Este justificată schimbarea, din punctul Dvs de vedere sau nu?

În primul rând Ministerul Sănătății nu a fost gestionat sută la sută de oamenii PLDM-ului, fiindcă noi nici nu ne-am pus ca scop ca toată lumea să se înscrie în partid.

M-am referit la conducerea ministerului…

Conducerea, da. Dar dacă vorbim despre profesioniștii din interiorul Ministerului, fiindcă sunt foarte mulți oameni de calitate, care au lucrat absolut cu toate partidele, guvernările și culorile, nu poți să-i alungi din moment ce au experiență. Cred că o mare greșeală care s-a petrecut în sistemul de sănătate din 2001 încoace a fost politizarea excesivă a domeniului.

Ceea ce a făcut și următoarea guvernare democratică după 2009 încoace…

Nu e vorba de ce a făcut noua guvernare. După 2001 încoace sistemul a început să fie politizat, ceea ce nu este corect. Medicii și lucrătorii medicali trebuie să aibă o atitudine echidistantă față de clasa politică și eu sunt sigur că în momentul în care vine campania electorală fiecare votează cu sufletul, inima, etc.

Bine, domnule Grama, de ce nu s-a depolitizat sistemul după venirea unei guvernări democratice?

Da noi schimbări mari nu am făcut, fiindcă la jumătate de mandat am ajuns la concluzia că nu este necesar.

De ce la jumătate de mandat? În 2009 erați abia la început …

Dar atunci nu a fost schimbată toată lumea. În primul rând din punct de vedere legal nu puteam face lucrul acesta. Nu puteam concedia oamenii, fiindcă ei puteau câștiga judecata și puteau să se restabilească imediat. Eu vorbesc despre Ministerul Sănătății și vreau să vă spun că șefii de direcții au rămas aceiași, șefii de spitale în mare parte nu au fost schimbați. Mulți dintre ei au lucrat și în perioadele anterioare, când erau alte partide la guvernare. Adică nu putem să spunem că în sistem au venit, odată cu noi, oameni absolut noi.

Acum ca să revin la întrebare – a fost sau nu justificată această rocadă?

Din punctul meu de vedere nu s-a făcut corect.

De ce?

Deoarece o raționalizarea și modernizarea unui sistem sau efectul unei schimbări vine peste ani. În momentul în care un minister a fost gestionat, condus de o anumită echipă trebuie să-i dăm posibilitatea să vină și cu anumite rezultate. Chiar și după anumite neajunsuri, mici perturbări în sistem…

„Dacă erau verificate minuțios și alte ministere, erau scandaluri de corupție și mai mari”

Vreți să spuneți că arestările unor responsabili din sistem, suspectați de acte de corupție, sunt mici perturbări?

Eu nu vreau să comentez ceea ce s-a întâmplat, dar vreau să vă spun că în sistemul de sănătate s-au făcut foarte multe lucruri frumoase. Începând cu 2010 până în 2014 s-au întâmplat lucruri extraordinare atât la nivel de asistență medicală primară, la nivel de asistență medicală spitalicească, urgență și în centrele de sănătate publică. Au apărut multe investiții și partenerii noștri externi, prin intermediul mai multor experți ne-au ajutat să dezvoltăm sistemul de sănătate și m-aș bucura foarte mult dacă ar exista o continuitate, fiindcă noi am păstrat tot ce a fost bine făcut înainte de noi. Sunt sigur că dacă erau verificate și alte ministere minuțios și deloc selectiv erau și mai mari scandaluri de corupție.

Și dacă Ministerul Sănătății rămânea PLDM-ului?

Dacă rămânea, și Dvs știți că în funcția de ministru a fost desemnat Mircea Buga, dumnealui și-a făcut o echipă foarte bună. Deja era un plan de activitate bine stabilit pe termen scurt, pe termen mediu și pe termen lung. Domnul Buga a activat în sistemul de sănătate mai mult de 10 ani, cunoaște cum se finanțează acest sistem din interior, având studii în domeniul sănătății, dar și în domeniul jurisprudenței și mai având și o experiență de viceministru anterior, sunt sigur că ar fi putut demonstra și niște rezultate palpabile, deși noi le-am avut și până la el.

Nu credeți că prin această rocadă PLDM-ul și-a pus la bătaie niște oameni, care ar fi putut să facă schimbări în sistemul de sănătate și care au acceptat să vină să lucreze în Guvernul Gaburici fiind încrezători că va fi de durată…

Eu, de fapt, sunt adeptul schimbărilor. Știu foarte bine că la noi sunt criticați anumiți miniștri care nu au tangență cu postul pe care-l ocupă. Cu toate că în Occident nu se pune în discuție acest lucru. Important este să ai capacități manageriale și să poți conduce bine, având secretar de stat, cum se mai numesc viceminiștrii în Occident sau în alte părți, în Israel, de exemplu, Benjamin Netanyahu, care este premier, el conduce și cu Ministerul Sănătății, prin intermediul secretarilor de stat. Și în momentul în care se mai fac niște rocade, uneori ele sunt utile. Dar nu pot să mă pronunț acum. Cunosc foarte bine actuala conducere a ministerului, fiindcă am lucrat împreună cu adjuncții. Aș dori să aștept să se consume aceste 100 de zile să vedem ce se întâmplă în continuare. Sunt adeptul lucrului în echipă și mi-ar plăcea să lucrăm împreună pentru sistemul nostru de sănătate, deoarece noi toți suntem absolvenții Universității de Medicină și mi-aș dori să ne vedem ca într-o familie, indiferent de culoarea politică.

Înțeleg, dar tocmai Dvs ați spus că Mircea Buga era bun ca să conducă acest minister din mai multe considerente…

Domnul Mircea Buga era bun, pentru că el este colegul meu de partid.

Adică nu pentru că ar fi un manager bun?

E și manager bun, dar și colegul meu de partid și fiecare trebuie să țină la echipa și la colegii lui. Deci și noi avem un bun manager, care ar fi putut să conducă acest minister.

Domnul Grama, Dvs ați petrecut o perioadă destul de îndelungată la Ministerul Sănătății. Din 2009 până în 2011, apoi din 2012 până în 2015. Ați fost responsabil, în mare parte, de domeniul asistenței medicale primare, deși inițial se vehicula că ar trebui să fiți responsabil de domeniul farmaceutic, pentru că aveți mai multă experiență. Cel puțin așa arată CV-ul...

Am fost responsabil și de domeniul farmaceutic din 2009 până în 2011. De asemenea, de asistența medicală spitalicească, de asistența medicală primară, ca spre sfârșit să stabilim cine și de ce răspunde. Domnul Uncuța era responsabil de domeniul spitalicesc și de medicamente și sănătate publică era responsabilă doamna Cotelea.

Deci acel conflict de interese de care vă suspecta CNI-ul nu a fost un motiv pentru care nu ați mai ajuns să dirijați domeniul farmaceutic…

Dintr-o 100 de mii de funcționari publici, cum credeți o echipă mică de la CNI poate să-i verifice absolut pe toți? Bineînțeles că a fost o indicație politică. Eu nu am fost la nicio ședință în care s-au discutat despre produsele promovate de soția mea.

Soția Dvs este în continuare director la firma respectivă?

Este coordonator.

Ați mai dat în judecată CNI-ul, așa cum ați declarat atunci?

Da, am dat în judecată CNI-ul încă în 2013.

Vreau să vă întreb și despre realizări. De exemplu, în domeniul asistenței medicale primare. Au fost deschise foarte multe centre de sănătate în perioada când erați viceministru…

Nu este realizarea mea, s-a muncit în echipă. Este realizarea tuturor, în primul rând a Guvernului care a negociat cu Banca Mondială. Reprezentantul Guvernului este însă Ministerul Sănătății, care are o echipă și care a muncit ani la rând la acest proiect. De fapt, este un proiect care se numește asistență în domeniul sănătății și asistenței sociale, finanțat de Banca Mondială.

Dacă ați face o analiză, ce perioadă vi s-a părut mai productivă 2009-2011 sau 2012-2015?

Fiecare ministru, dacă vorbim de Moldova independentă de la ’91 încoace, a avut o contribuție pentru sistemul de sănătate. Cine a avut-o mai mare, cine mai mică. În sistemul de sănătate s-au întâmplat lucruri extraordinare, dar au fost palpabile mult mai târziu. De exemplu, în 1998 au avut loc schimbări radicale în Sănătate. Atunci a fost adoptată legea privind asigurările obligatorii în sistemul de sănătate. Sistemul a început să fie implementat în toată țara abia în 2004. Toată lumea era atunci împotrivă. Mulți dintre cei cu medalii, diplome, etc, erau cei mai înverșunați din sistem. În realitate, cei care au muncit la crearea acestui sistem au stat în umbră și nu au primit nici măcar niște mențiuni. Sistemul asigurărilor medicale obligatorii este un model preluat din Lituania. Ei nu l-au folosit. Noi l-am ajustat la realitățile Moldovei, după care lituanienii l-au cerut de la noi. Și acum toată lumea este interesată de sistemul nostru de asigurări. Cred că este un sistem bun, dar trebuie permanent ajustat și perfecționat. Dacă nu ar fi fost sistemul de asigurări obligatorii în medicină, ar fi fost catastrofă în țara noastră pe toate segmentele de sănătate. Și față de plata salariilor, și față de modernizarea bazei tehnico-materiale a instituțiilor medicale publice, etc. După adoptarea acestei legi au început reforme serioase în domeniul asistenței medicale primare, deja în 1999. De asemenea, la nivel de asistență medicală spitalicească. Fostele policlinici s-au restructurat în centre ale medicilor de familie, s-a pus baza asistenței medicale primare și a apărut noțiunea de medic de familie. O noțiune preluată din Occident. Tot în același an au fost închise 270 de spitale rurale. Schimbările în sistemul de sănătate s-au intensificat odată cu venirea la guvernare a partidelor proeuropene, adică din 2009.

„Cheltuim sume fabuloase pentru întreținerea unor spitale care-și dublează serviciile”

Domnule Grama avem și CMF-uri, Centre de Sănătate și Oficii de Sănătate. La ce bun atâtea denumiri când, de fapt, e vorba de medicii de familie?

CMF-uri s-au păstrat practic doar în Municipiul Chișinău, unde reforma a stopat. În Chișinău la nivel de asistență medicală primară și spitalicească nu s-a făcut absolut nimic.

De ce?

Direcția Sănătate este în subordinea Consiliului Municipal. Ea nu se subordonează Ministerului Sănătății, dar există anumite ordine, circulare care trebuie să le îndeplinească, pentru că avem un singur sistem de sănătate. Din 2009 până acum nu s-au conformat schimbărilor și reformelor. Printre altele, nu erau indicații venite de la minister, erau recomandările OMS și tuturor partenerilor externi pentru a eficientiza cheltuirea banilor publici. Din 82 de spitale câte avem în țară, 42 sunt în municipiul Chișinău. O parte dintre ele sunt municipale și altă parte sunt în subordinea Ministerului Sănătății. Multe dintre ele prestează aceleași servicii, lucru care duce la cheltuieli fabuloase. Statul cheltuie anual aproximativ 200 de milioane de lei numai pentru dublarea acestor servicii.

Adică noi aruncăm în vânt o grămadă de bani publici?

Experții americani au făcut un studiu în zona nordului, în raioanele Dondușeni, Ocnița și Edineț pentru a veni cu un proiect de spital regional și au ajuns la concluzia că peste 65% dintre pacienții, care au nevoie de intervenții chirurgicale, vin la Chișinău pentru tratament. Nu merg la Bălți sau la raion. Asta arată că un chirurg dintr-un centru raional operează puțin. Operând puțin înseamnă că nu are experiență. Nu este un bun profesionist, dacă îl compari cu un medic care operează în blocul nou chirurgical din cadrul Spitalului Republican și care are utilaje super-sofisticate cu săli de operații hibrid, unde doctorii folosesc diverse microscoape și tehnologii super-moderne în neurochirurgie, operații pe cord, transplant, etc. Ce vreau să spun? În momentul în care vrem să închidem o secție sau să micșorăm numărul de paturi toată lumea se revoltă, dar când e vorba de servicii medicale de calitate toată lumea vine la Chișinău sau în centrele private.

De exemplu, Andrei Usatîi vorbea despre 10 spitale regionale. Apoi tot el a ajuns la 4 spitale și când a venit Mircea Buga a zis că ar fi bine măcar unul. Cum s-a ajuns la această ultimă cifră?

În primul rând nu Usatîi voia. Este o recomandare a Organizației Mondiale a Sănătății. Eu cred că pentru Moldova sunt suficiente și trei spitale regionale.Republica Moldova a fost împărțită în 9 zone de sănătate, formată din câte patru raioane. În fiecare dintre aceste zone de sănătate este nevoie de câte un spital regional pentru bolnavii acuți. În aceste spitale ar urma să fie realizate tot felul de intervenții chirurgicale, în afară de transplant de ficat, măduvă osoasă, transplant de rinichi, operații pe cord, etc. Mai mult decât atât, aceste spitale regionale trebuie să aibă obligatoriu departamente pentru stări critice, de intervenții mini-invazive de cateterizare a vaselor coronariene pentru a preîntâmpina apariția infarctului miocardic sau pentru a salva pacientul în primele trei ore vitale pentru el. Celelalte trei spitale raionale ar urma să se transforme în spitale comunitare cu dezvoltarea serviciilor de reabilitare și servicii paliative.

De ce totuși s-a ajuns să se vorbească despre un singur spital regional?

Deoarece costurile pentru un spital regional sunt în jur de 30 de milioane de euro. Costul pentru reconstrucția și adaptarea celorlalte trei ar fi de aproximativ 15 milioane și pentru a dezvolta asistența medicală de urgență într-o singură zonă de sănătate ar costa vreo două milioane. În total e vorba de vreo 47 de milioane de euro. Dacă mă întrebați de unde banii, atunci vă spun că pe lângă fondurile externe care poate să le ofere, de exemplu, Banca Mondială, Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții, BERD, etc., mai e nevoie și de resurse din interior. De exemplu, conform unui studiu, 20% dintre bolnavii spitalizați sunt internați nejustificat. Asta presupune pierderi de aproximativ 30 de milioane de dolari anual. Aproape cât ar fi necesar pentru construcția unui spital regional pentru bolnavii acuți. Din interiorul sistemului noi putem să găsim acești bani în momentul în care se va lucra în echipă, va fi voință politică și în momentul în care vom înțelege că fără sănătate, educație și cultură țara asta nu are viitor.

Deci nu există nici voință politică și nici echipă?

Eu sunt optimist și sunt sigur că vom reuși să realizăm acest deziderat. Este importantă prima rândunică. Adică trebuie să fie construit primul spital, după care vom găsi resurse și pentru celelalte.

Cât de curând se poate întâmpla acest lucru?

Toată lumea așteaptă stabilitate politică. În momentul în care va exista această stabilitate noi putem să negociem și cu China. Putem să negociem și cu Uniunea Europeană, SUA. Pentru ei cred că nu e o sumă enormă. Vreau să vă spun că foarte multă lume, asemeni Dvs, n-a crezut că în cadrul Spitalului Republican va fi construit un bloc chirurgical cu 16 săli de operație cu 75 de paturi pentru terapie intensivă în care pot fi operați oameni cu diverse patologii.

Va trebui să vină o altă guvernare ca să înceapă construcția primului spital regional?

Nu. Vom începe noi să-l construim.

Bine, să revenim la funcția Dvs de viceministru. Probabil ați fi vrut să deveniți și ministru la un moment dat…

Nu, n-am vrut. Ca să fii ministru trebuie să fii cel puțin un șef de direcție sau un viceministru câțiva ani.

Păi, ați fost viceministru…

Nu este simplu să fii ministru.

Dar Dvs ați fost cinci ani. Ași fi putut bine merci să preluați această funcție…

Noi am hotărât că în perioada respectivă să fie Mircea Buga ministru. Echipa din interiorul partidului, care se ocupă de domeniul sănătății, a ajuns la concluzia că cea mai bună candidatură era a lui Mircea Buga.

„Nu m-a vrut, pentru că nu m-a știut”

Când ați fost eliberat în februarie 2011, noul ministru al Sănătății, Andrei Usatîi declara după ședința de Guvern citez: "Căutăm oameni tineri, îndrăzneţi şi curajoşi, care să reformeze sistemul de sănătate". De ce credeți că nu ați fost acceptat în noua echipă a domnului Usatîi?

De aceea că fiecare ministru are dreptul să vină cu echipa sa. Dumnealui a venit cu o echipă cu care a muncit anterior. El a fost viceministru în perioada Guvernului Sturza și cunoștea mai mulți colegi de-ai mei de partid, a mai avut colegi cu care a muncit la Soros-Moldova, cu elvețienii, etc. Eu cred că nu s-a întâmplat nimic ieșit din comun. Pe mine nu m-a vrut că nu m-a știut.

Totuși după ce Viorel Soltan și-a dat demisia din funcția de viceministru, ați acceptat invitația ministrului Usatîi să faceți parte din echipa sa…

Echipa a hotărât și eu am acceptat.

N-ați regretat?

Nu pot să spun că am regretat. Pot să spun că este greu și totodată interesant.

Ce este greu și ce este interesant?

Este o muncă stresantă, care la prima vedere nu toată lumea o percepe. De multe ori trebuie să înveți din mers. Nu stă nimeni să te învețe, să-ți spună ce să faci, trebuie să te perfecționezi mereu, să studiezi, să deschizi cărți ,etc. ca să corespunzi cerințelor. Dar este greu și pentru că presa noastră nu este independentă și te pune mereu în dificultate și când apar anumite situații nu intră în esență, nu încearcă să găsească luminița din capătul tunelului, dar caută doar știri negative pentru a provoca senzații în societate. Nu se dorește să se arate ambele laturi. Până la urmă există și momentele pozitive și mai puțin pozitive și trebuie arătate ambele. S-ar putea să ne trezim într-o zi să nu avem niciun medic în această țară și atunci vom vedea ce veți spune.

Nu putem evita subiectul corupției în sistem. Există sau nu?

Există oriunde corupție. Pot să vă dau un exemplu. 42% din plățile din sistemul de sănătate sunt plăți informale. Până la apariția sistemului de asigurări medicale erau 60%.

Vorbiți de o scădere de doar 18%, domnule Grama…

Dar în țările civilizate sunt doar 20% plăți neformale. Noi avem încă de muncit pentru asta. De aceea, avem linia verde la CNAM, linia verde la minister. Nu este corupt doar cel care ia, ci și cel care dă. Trebuie să fie o muncă a întregii societăți. Pot să sune la CNA, la linia verde la minister, la MAI.

Atunci de ce în momentul în care au fost reținuți mai mulți funcționari de rang înalt de la minister și nu numai, mulți din sistem au perceput ca fiind o comandă politică? Pe de o parte ne spuneți că avem unde ne adresa și cui ne plânge, dar pe de alta vă revoltați când unii responsabili din sistem, suspectați de acte de corupție, sunt reținuți…Cum explicăm acest paradox?

Noi ne aflăm într-o perioadă de cercetări, într-o perioadă în care instituțiile statului trebuie să-și facă meseria până la capăt și nu putem să comentăm. Să vedem cu ce se încheia această anchetă.

Apropo, Dvs cum v-ați protejat de eventuale cazuri de corupție?

Eu nu semnez acte atunci când nu cunosc anumite lucruri.

Dar vi s-a propus să semnați anumite documente care vi s-au părut dubioase?

Nu. Niciodată. Eu aveam părerea mea personală și niciodată nu am fost presat, rugat de cineva să semnez sau să fac anumite favoruri. M-am distanțat de foarte multe comisii și vorba ceea, dacă nu înțelegi mai bine nu te bagi. Dacă cineva ar vrea să mă învinuiască de ceva, ar trebui să demonstreze acest lucru. Lumea care este implicată în ceva are mașini scumpe, case, loturi, păduri în chirie, au tot. Arătați-mi, vă rog, ce am eu. Fiecare să răspundă pentru ceea ce are și cum le-a obținut.

„Lumea care este implicată în ceva are mașini scumpe, case, loturi, păduri în chirie, are tot”

Domnule Grama, Dvs sunteți și vicepresedinte la PLDM. Se știe că politica are o influență enormă asupra instituţiilor statului, chiar dacă se încearcă negarea acestui lucru. Realitatea arată contrariul. Dvs ce ați făcut mai mult politică sau tindeți să credeți că v-ați concentrate pe reforme în domeniul asistenței medicale primare?

Nu poți să separi. De exemplu, noi am avut o colaborare foarte bună cu Comisia Protecție Socială, Sănătate și Familie la legea privind controlul tutunului. Aici s-a mobilizat toată lumea și indiferent de culoarea politică noi am putut lupta și am reușit să punem pe masă o lege bună, cu toate problemele pe care le-am avut din partea industriei tutunului. A fost o colaborare între toate partidele. Iată aici s-a văzut munca în echipă și pot să spun că e o realizare enormă pentru Moldova. Și mai departe sper să fim la fel de uniți ca să punem în practică această lege. O altă realizare în domeniul sănătăţii ține de asistenţa medicală primară cu trecerea de la Centrele Medicilor de Familie la Centre de Sănătate autonome.

Cum depolitizăm sistemul medical?

Punem accent pe profesionalism.

Dar a venit un nou ministru, de la un alt partid, care și-a adus alţi viceminiștri, de asemenea, colegi de partid. Deci, la acest capitol s-a schimbat doar culoarea politică…

Da, a venit. Și viceminiștrii sunt cu experiență. Am lucrat împreună cu unii dintre ei. Domnul Țurcanu este foarte bun, a fost prim-viceministru din 2001 până în 2005, apoi viceministrul din 2009-până în 2013 și anterior a fost și director de spital și a implementat sistemul de asigurări medicale în raionul Hâncești, ca raion pilot. Este un bun profesionist. Și Aliona Serbulenco a fost șefă de direcţie în cadrul ministerului, deci tot are experiență din interior. Valentina Rotaru a fost șefă de spital. Deci, toţi sunt cu experiență.

Păi și foștii viceminiștri erau cu experiență…

Da, dar ministerul a revenit altui partid.

Dar funcția de viceministru nu e una politică…

Dar nu văd nicio problemă. Și alte partide au oameni de treabă care pot conduce ministerul. Cred că oricare partid ar putea veni cu o garnitură de viceminiștri. Oameni de neînlocuit nu există. Important este să existe continuitate.

Acum sunteți deputat și respectiv ar trebui să faceți parte din vreo comisie. Unde vă găsim?

În Comisia pentru Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică. Aici am tangențe cu sănătatea prin segmental de sănătate publică. Suplimentar voi face parte și din Comisia Protecție Socială, Sănătate și Familie. Dacă lipsește cineva de la comisie pot merge. Am și drept de vot. Suplimentar mai sunt și în Comisia administrare publică și dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice. În sănătate vom pune accent pe noul Cod al Sănătății.

Domnule Grama, vă mulțumim pentru acest interviu.

Virginia Șalaru, conferențiar universitar, USMF „Nicolae Testimițanu”: Unii medicii de familie nu au pregătirea necesară pentru a recomanda metode de contracepție

Victoria Ciubotaru, medic ginecolog-obstetrician: „Dacă ne jenăm să le vorbim despre relații sexuale, ajungem în situația când fetele rămân gravide la 13 ani”

Doina Rusu: Proporțiile dezastrului de acum le vom afla peste ani, când adolescenții care fumează vor ajunge la spital cu boli grave

Tag:

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.