Prof. Irinel Popescu, Institutul Clinic Fundeni: "Programul de transplant hepatic cunoaște un moment de dezvoltare fără precedent. Suntem deciși să-i ajutăm și pe colegii din Moldova"

Sursa Foto:

PasPortal Administrator

12 august, 2013, 10:48

Vizualizări: 3159

Redactor: Irina Papuc

Programul de transplant hepatic din România a cunoscut o ascensiune fără precedent. Astfel, numărul celor care au căpătat o viață nouă după transplant a crescut la aproape 80 într-un singur an. Acest lucru s-a datorat rudelor persoanelor aflate în moarte cerebrală care au fost receptivi și nu s-au ferit să facă un gest nobil. Situația este total diferită de cea din Republica Moldova, unde anul trecut au fost efectuate două transplanturi de ficat, iar lista de așteptare este destul de mare. Donatorii din moarte cerebrală sunt extrem de greu de găsit. Totuși, lucrurile în țara noastră se mișcă înainte datorită suportului oferit specialiștilor noștri din partea Institutului Clinic Fundeni. Citiți un interviu realizat de AGERPRES cu șeful Centrului de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni, decorat de președintele Republicii Moldova Nicolae Timofti cu Ordinul Republicii.

AGERPRES: Domnule profesor, cum evoluează programul de transplant hepatic de la Institutul Clinic Fundeni?

Profesorul Irinel Popescu: Programul de transplant hepatic de la Institutul Clinic Fundeni cunoaşte un moment de dezvoltare fără precedent. Acest lucru este posibil, în primul rând, datorită numărului mare de donatori aflaţi în moarte cerebrală din acest an şi continuării operației de transplant de la donatori în viaţă, aşa încât am ajuns în prezent la 78 de operaţii de transplant hepatic, care este probabil una dintre cele mai mari cifre la nivel european în momentul actual.

Am încercat, în acest an, să utilizăm la nivel maxim donatorii pe care i-am avut, lărgind gama de procedee chirurgicale la aproape tot ceea ce s-a inventat în materie de transplant hepatic până în momentul de faţă. Beneficiul este, în primul rând, al bolnavilor, deoarece acest număr de operaţii ne-a ajutat să rezolvăm cea mai mare parte a cazurilor grave aflate pe lista de aşteptare. Este, însă, şi în beneficiul echipelor chirurgicale, anestezice, gastroenterologice şi radiologice implicate în programul de transplant. Creşterea experienţei se reflectă de altfel în cea mai bună rată de supravieţuire, de aproximativ 93%.

Sper că aceste date se vor menţine în următoarea perioadă de timp. România are nevoie de un număr estimat de operaţii de transplant hepatic situat între 300 şi 400 pe an, este loc pentru a îmbunătăţi chiar cifrele existente, necesitatea de transplant fiind sensibil mai mare decât acoperim noi în momentul de faţă.

Avem în vedere deschiderea unui al doilea sau chiar al treilea program de transplant hepatic. Au fost depuse la Agenţia Naţională de Transplant mai multe dosare de aplicaţii în acest sens şi sunt convins că agenţia va şti să evalueze cu obiectivitate posibilităţile pentru a deschide noi programe de transplant hepatic.

Aduc un omagiu familiilor care au acceptat donarea; la rata crescută de accept pentru a dona organe a contribuit în primul rând mass-media. Sper ca această rată crescută de accept să se menţină şi în anii următori.

Aş dori să exprim, de asemenea, întreaga mea gratitudine faţă de munca efectuată în spitalele unde se fac prelevări de organe de către coordonatorii de transplant şi de către ceea ce numim "persoane responsabile de donare", o funcţie mai nou instituită de Ministerul Sănătăţii, cu un rol extrem de important în creşterea numărului de donatori. Fără aceste persoane, cifra actuală de donatori de organe nu ar fi fost posibilă şi numărul actual de operaţii de transplant nu ar fi fost posibil.

Pentru a ajunge în acest punct a fost nevoie şi de tot mai mulţi specialişti ...

De-a lungul timpului, în Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni s-au format mai multe generaţii de specialişti. Unii au obţinut diploma după cursul de un an de chirurgie hepatică şi transplant hepatic, alţii au venit, pur şi simplu, din proprie iniţiativă şi au efectuat stagii mai lungi sau mai scurte în clinica noastră.

De curând am organizat, cu finanţare europeană, un program de ample dimensiuni numit SPER (Specializare, Performanţă, Eficienţă Rezultate) în transplantul hepatic, prin care centrul nostru şi-a propus formarea de specialişti la toate nivelurile şi în toată ţara, începând cu prelevarea de organe, în mod special de ficat şi până la transplantarea propriu-zisă a acestor organe prelevate.

Am încercat să ajutăm şi alţi specialişti, din alte centre, să se formeze, în ideea că în viitor vor putea să funcţioneze în centre de transplant asemănătoare centrului nostru.

Am ajutat, contribuit nemijlocit şi la inaugurarea programului de transplant hepatic de la Chişinău, unde, în cursul primăverii, au fost efectuate primele două transplanturi hepatice, ambele cu ficat prelevat de la donatori în viaţă. Mulţi dintre specialiştii de acolo s-au pregătit în clinica noastră - chirurgi, gastroenterologi, anestezişti.

Este un moment important pentru dezvoltarea medicinei din Republica Moldova şi eu sper că acolo vor fi făcuţi şi paşii următori, însemnând, în primul rând, diagnosticarea unui pacient în moarte cerebrală şi acceptul familiei pentru prelevarea de organe de la acesta, ca atare transplantul cu ficat întreg. Suntem decişi să-i ajutăm pe colegii din Republica Moldova pentru ca, din această perioadă de pionierat, să ajungă într-o etapă de program propriu-zis. Un program coerent, cu un număr stabilit de operaţii anuale raportat la lista de aşteptare pe care deja o alcătuiesc.

Programul de transplant hepatic în Institutul Clinic Fundeni se află într-un moment foarte bun în prezent; în acelaşi timp, nu ne scapă din vedere nici necesitatea de a forma noi cadre atât la nivel naţional, cât şi pentru Republica Moldova.

Ca o recunoaştere a participării la debutul programului de transplant din Republica Moldova, preşedintele acestei ţări v-a acordat cea mai înaltă distincţie a statului - Ordinul Republicii. De asemenea, i s-a acordat o altă distincţie şi dr. Vlad Braşoveanu, membru al echipei de transplant hepatic. De curând aţi fost primit ca membru corespondent în Academia de Medicină a Franţei, "sora" mai mare a Academiei de Chirurgie, unde sunteţi membru din 2003. Ce înseamnă toate acestea pentru dumneavoastră?

Distincţia acordată de preşedintele Republicii Moldova, care, de altfel, vine la puţin timp după Steaua României în grad de Mare Cruce acordată de preşedintele României, arată, cred eu, importanţa din ce în ce mai mare care se acordă transplantului hepatic, ca metodă terapeutică.

Primirea în Academia Franceză de Medicină, instituţie de mare prestigiu, nu este una onorifică, ci se face printr-un proces de selecţie, la care au participat mai mulţi candidaţi. M-a bucurat că dintre cei opt chirurgi participanţi la selecţie eu am fost primul, iar în adunarea generală am primit circa 70 de voturi din cele 80 exprimate.

Deşi este o recunoaştere individuală, eu o văd mai degrabă în cadrul relaţiilor tradiţionale dintre România şi Franţa, dintre Academia Franceză de Medicină şi Academia de Ştiinţe Medicale din România şi, cu siguranţă, am să mă străduiesc să folosesc în acest sens noua calitate pe care am obţinut-o.

În acest an, a avut loc şi vizita delegaţiei Academiei de Medicină Franceză în România, iar în şedinţa comună a fost abordat un subiect de mare actualitate - Rolul academiilor în societatea contemporană. Cu acest prilej, s-a spus că academiile sunt instituţii importante, cu un rol bine definit, de care societatea are mare nevoie şi care, în consecinţă, trebuie susţinute.

Concret, cum este susţinută Academia de Ştiinţe Medicale din România?

De aproape trei ani, Academia de Ştiinţe Medicale din România a fost total lipsită de finanţare, ca urmare a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului de atunci.

În nota de fundamentare erau trecute mai multe inexactităţi şi anume că ea a fost înfiinţată după anii '90, ceea ce este total inexact, ea fiind înfiinţată în anul 1935, având o lungă şi, aş zice eu, o glorioasă tradiţie. Am spus în repetate rânduri că mecanismele de finanţare a Academiei de Ştiinţe Medicale ar fi trebuit să rămână aceleaşi care au fost dintotdeauna: o finanţare asigurată din bugetul Ministerului Sănătăţii, similară cu cea pe care Ministerul Agriculturii o acordă Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. De aceea, mă bucur că, de curând, Parlamentul României a emis o lege de respingere a ordonanţei de urgenţă din anul 2010, lege pe care preşedintele Băsescu a promulgat-o.

În consecinţă, Academia de Ştiinţe Medicale funcţionează din nou după legea din anul 2004 şi sperăm să i se redea în curând şi finanţarea. Aceasta cu atât mai mult cu cât ASM a participat la multe din activităţile recente ale Ministerului Sănătăţii dintre cele care vizează reforma în sistemul sanitar din România.

Care sunt evoluţiile recente în cercetare la nivelul centrului pe care îl conduceţi?

Proiectul cel mai important la care lucrăm în momentul de faţă are acronimul CEMT (centru de excelenţă în medicina translaţională). Este un proiect cu finanţare europeană, câştigat prin competiţie organizată de Ministerul Cercetării şi care implică extinderea actualului Laborator de chirurgie experimentală din Institutul Clinic Fundeni, crearea de noi spaţii pentru săli de operaţie şi laboratoare, precum şi dotările corespunzătoare. Proiectul este în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, iar când va fi gata, în anul 2015, va fi unul din cele mai moderne centre de cercetare din Europa de Est. Menţionez şi faptul că promovarea conceptului de "cercetare medicală translaţională" pe una dintre cele mai mari platforme medicale din România, platforma Fundeni, constituie, în opinia mea, o realizare importantă şi un exemplu ce poate fi urmat. Îmbinarea activităţii clinice cu cercetarea experimentală reprezintă o tendinţă modernă, de aceea înfiinţarea CEMT va fi şi o şansă pentru tinerii absolvenţi de medicină pentru a se forma profesional la cel mai înalt nivel.

În aceste condiţii, ce loc mai acordaţi activităţii politice în programul dumneavoastră?

Pentru moment niciunul. Aria preocupărilor mele profesionale s-a diversificat foarte mult în ultimul timp şi nu a mai rămas loc pentru politică. Sper, însă, să pot duce la capăt toate proiectele profesionale pe care mi le-am asumat.

AGERPRES ( autor: Cornelia Stanciu, editor: Claudia Stănescu)

Interviu cu Emil Ceban, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Avem foarte des propuneri de la privați să construim un spital universitar”

Țigaretele electronice agravează bolile alergice și declanșează crize de astm.Tatiana Gorelco: „40% dintre copiii care suferă de astm provin din familii de fumători”

Rodica Comendant: Există politici, campanii și resurse, dar rata de utilizare a contraceptivelor rămâne foarte scăzută

Tag:

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.