Autor: Sorina Bujarov

La doi ani de la lansarea proiectului de modernizarea a sectorului sănătății, Banca Mondială nu vede progrese substanțiale în implementarea lui, deși a oferit credite destul de mari Moldovei. În ultimul raport, care prezintă analiza indicatorilor pe care Moldova trebuie să-i atingă până în anul 2019 în sectorul de sănătate, organizația califică progresul drept „moderat nesatisfăcător” și cu risc sporit pentru implementare. Acest indice se menține deja al doilea an la rând. Asta, deși în 2014, când a fost lansat proiectul, Banca Mondială califica progresele în domeniul dezvoltării sănătății ca fiind „moderat satisfăcătoare”.

 

În total pentru dezvoltarea sectorului sănătății, conform proiectului Băncii, Moldova trebuie să primească 30,8 milioane de dolari. Acești bani, țara noastră îi poate obține în tranșe, în funcție de performanțele înregistrate. Calculat în moneda Fondului Monetar Internațional, această sumă reprezintă 20 de drepturi speciale de tragere (DST). 

Într-o scrisoare publicată pe Facebook, după o știre publicată de Sănătate INFO la acest subiect, coordonatorul proiectului de la Ministerul Sănătății, Oleg Hâncu susține că cifrele sunt greșite și vine cu propriile precizări. De exemplu, specialistul spune că 30,8 milioane de dolari reprezintă 18,6 milioane DST și că în 2015 Moldova a primit 1,97 milioane DST sau 11% din valoarea totală a proiectului. Mai jos, specialistul se pare se contrazice și scrie că 30,8 milioane de dolari reprezintă 20 de milioane DST pentru Moldova. 

█ Milioanele pierdute de sectorul Sănătății, din cauza incapacității autorităților din domeniu. Banca Mondială anunță că reduce suma alocată pentru Moldova 

Conform raportului BM 30,8 milioane de dolari reprezintă 20 de milioane DST și nu 18,6 milioane cum se spune în scrisoarea publicată pe Facebook. Chiar daca acestea și ar fi 18,6 milioane, un simplu calcul arată că 11 la sută din 18,6 milioane constituie 2,05 milioane DST și nu 1,97 de milioane așa cum scrie Oleg Hâncu. De fapt, Banca Mondială menționează în raportul său că a debursat numai 10,6% din valoarea totală a proiectului sau suma de 2.11 milioane DST. Ceea ce nu a inclus în cifrele sale specialistul este o altă linie a proiectului Băncii Mondiale, banii fiind oferiți pentru costurile de management al proiectului.

 Luna viitoare însă valoarea debursărilor pentru dezvoltarea domeniului sănătății în Moldova ar putea ajunge la 34,7%. În bani aceasta însemna că țara noastră ar mai trebui să primească alte opt milioane de dolari. Acest lucru se va întâmpla însă numai dacă autoritățile vor înregistra indicatorii stabiliți, care ulterior urmează să fie validați sau nu de către organizația finanțatoare. Despre asta vom afla la sfârșitul acestei luni.

De altfel, previziunile la acest capitol nu sunt tocmai pozitive, dacă e să analizăm ultimul raport al Băncii Mondiale cu privire la implementarea proiectului de modernizare a sectorului sănătății din Moldova.

2014 – 2016, progresele înregistrate de Moldova în cadrul proiectului de modernizare a sectorului sănătății, finanțat de Banca Mondială

Deși suntem la jumătatea termenului de implementare a proiectului menit să dezvolte sectorul de sănătate din țara noastră, o bună parte dintre indicatorii stabiliți de Banca Mondială pentru a ne oferi bani conform planului au rămas practic la nivelul celor din 2014.

Cele 2,7 milioane de dolari pe care i-am primit deja au fost alocați pentru îndeplinirea a doi indicatori – adoptarea Legii privind Controlul Tutunului și revizuirea pachetului de facilități și sporirea accesului la medicamente pentru hipertensivi.  Pentru ceilalți indicatori legați de Legea Antitutun situația e următoarea:

• Reducerea prevalenței fumatului printre adulți – zero progrese în doi ani de la lansarea proiectului.

Conform planului de debursări, pentru acest indicator Moldova trebuie să primească aproximativ 3,6 milioane de dolari. În primii doi ani însă de la inițierea proiectului numărul fumătorilor trebuia să scadă cu un procent, iar în următorii doi – cu încă un procent.

 

•  Numărul adulților hipertensivi care își țin tensiunea sub control - același, la doi ani de la inițierea proiectului.

Până în 2016 acesta ar fi trebuit să crească cu 2%, iar pentru asta Banca urma să aloce Moldovei 1,4 milioane de dolari, lucru care nu s-a întâmplat. De altfel, până în 2019 numărul hipertensivilor care își mențin tensiunea sub control riguros ar trebui să crească cu 5%, a doua tranșă pentru acest indicator fiind de aproximativ 2 milioane de dolari.

 

•  Reducerea numărului anual de externări din secțiile de îngrijire acută, la 100 de persoane.

Conform acordului dintre BM și Moldova, numărul externărilor acute trebuia redus treptat: în primul an – 17 externări acute raportate la 100 de persoane, în anul doi de implementare a proiectului – 16,5, în anul trei – de 16, iar în anul patru – de 15,6 de externări raportate la 100. În raportul Băncii Mondiale este precizat că nivelul externărilor din secțiile acute a rămas același. Totuși, organizația precizează că este gata să facă debursările pentru acest indicator, însă rezultatele la acest capitol abia urmează să fie verificate de Curtea de Conturi a Republicii Moldova, și apoi se va lua decizia în privința validării acestora. Pentru acest indicator țara noastră ar urma să primească 1,9 milioane de DST (2,7 milioane de dolari).

 

• Numărul paturilor destinate tratamentului bolilor acute

Numărul acestora trebuie redus de la 17.586 la 15.000, până în 2019. Până acum Moldova a reușit să reducă numărul paturilor până la 16.300, adică să atingă ținta prevăzută pentru anul doi de implementare a proiectului. Pentru aceasta ar urma să fie debursați 588.000 de dolari. Suma totală pentru îndeplinirea în totalitate a acestui indicator este de 1,3 milioane de dolari.

 

• Revizuirea și implementarea unui nou sistem de salarizare bazat pe performanță, în cadrul medicinei primare

În 2016 toate instituțiile de medicină primară din țară trebuie să aibă semnat un acord de implementare cu CNAM a noii scheme de stimulare bazată pe performanță, iar până în 2019 aceasta trebuie să fie implementată în totalitate. Pentru aceasta Banca Mondială oferă peste 1,3 milioane de dolari.

 

• Introducerea salarizării bazate pe performanță, în vederea îmbunătățirii eficienței și calității îngrijirii spitalicești

Niciun progres la acest capitol, deși designul schemei pentru plata pentru performanță la nivel spitalicesc trebuia să fie elaborat și pilotat în cel puțin trei spitale din țară. Pentru aceasta BM urma să aloce aproximativ 1,8 milioane de dolari.

 

• Utilizarea prețurilor DRG actualizate pentru finanțarea, de către CNAM, a spitalelor publice pentru serviciile de îngrijire a bolilor acute

În 2016 cel puțin 50 la sută din plățile totale efectuate de CNAM trebuiau deja să fie realizate conform modelului DRG actualizat. Nici aici sectorul sănătății nu a înregistrat progrese până acum, astfel încât nu se știe dacă cele 1,3 milioane de dolari vor ajunge să fie oferiți țării.

 

• Spitalele din Chișinău, aflate sub management comun

Până în 2016 cel puțin 20 la sută dintre spitalele din Capitală trebuiau să fie sub management comun, lucru pentru care BM ar fi trebuit să deburseze 1,4 milioane de dolari. Banii riscă să fie pierduți, la fel ca și alți 724 de mii de dolari prevăzuți pentru îndeplinirea finală a indicatorului, dacă până în 2019 autoritățile nu vor pune sub management comun 50 la sută din spitalele din Chișinău.

 

 

█ Articole relaționate:

Funcționarul implicat în scandalul softului pentru medicii de familie, de 1 milion de euro, a plecat de la Ministerul Sănătății

Cine este compania care a câștigat 1 milion de euro pentru softul creat de Ministerul Sănătății. Aceasta câștigă anual alte sute de mii de lei din contractele cu spitalele 

Cum „migrează” banii de la stat la privat. Clinica condusă de rudele lui Alexandru Roșioru a obținut un contract în valoare de milioane de lei din bani publici