Guvernul acceptă să murim de cancer. Două centre pentru depistarea bolii stau în ruine
redactor
24 octombrie, 2016, 18:18
Vizualizări: 6561
Trebuiau să fie niște centre performante de screening al cancerului de colon, dar au ajuns niște ruine cum vezi multe prin Moldova. Pereții sunt demolați, geamurile stricate, iar prin unghere și-au găsit loc grămezi mari de piatră amestecate cu bucăți de gresie, semn că reparația totuși a început.
Autor: Sabina Rebeja/Elena Cioina
Trebuiau să fie niște centre performante de screening al cancerului de colon, dar au ajuns niște ruine cum vezi multe prin Moldova. Pereții sunt demolați, geamurile stricate, iar prin unghere și-au găsit loc grămezi mari de piatră amestecate cu bucăți de gresie, semn că reparația totuși a început. E adevărat prin 2014, dar s-a încheiat fără ca lucrările să fi fost scoase în capăt.
Imaginea e de-a dreptul dezolantă, mai ales că centrele trebuiau deschise în două spitale din nordul și sudul țării ca s ă asigure accesul populației la servicii de screening mai aproape de casele lor. Un centru ar fi trebuit să funcționeze demult la Spitalul municipal de la Bălți, și altul – în cel raional de la Cahul. Acum Spitalul din Bălți are un etaj demolat și pierde căldura din rețea, administrația irosind astfel bani pe care i-ar fi putut folosi în altă parte, iar la Cahul – etajul repartizat pentru Centru stă gol și pustiit.
Motivul din care timpul s-a oprit în loc pentru cele două centre de screening e unul terifiant de des folosit de autoritățile din Republica Moldova – lipsesc banii ca să poată deveni ceea ce prevede o hotărâre aprobată încă prin 2014. Centre de screening colorectal din regiunea de Nord și de Sud ale Moldovei urmau să devină filiale ale Centrului Colonoscopic din cadrul Institutului Oncologic. În consecință, cum se întâmplă de obicei, de suferit au pacienții.
Ceva nu a mers. Dar ce? Actualii directori nu au un răspuns foarte clar. Cert este că finanțarea acestui proiect urma să fie efectuată din cel puțin două surse – bugetul de stat și Agenţia Japoneză de Cooperare Internationala (JICA). Administrațiile publice locale au trebuit să ofere spațiile. Cel care nu și-a îndeplinit promisiunea până la capăt, se pare e din nou Guvernul, care nu a oferit bani pentru reparații. Astfel proiectele celor două centre au rămas doar pe hârtie.
Directorul Spitalului Clinic Municipal din Bălți, Valeriu Postolachi afirmă autoritățile nu au argumentat în nici un fel încetarea proiectului.
„Noi am alocat spațiu. Până în momentul de față nu a fost valorificat. Care este motivul, eu nu știu. Ei nu au argumentat nicicum, dar presupun că nu sunt bani. Acest lucru trebuia făcut încă din 2014 și deja al treilea an, a treia iarnă noi iernăm cu un etaj devastat. Ei au început lucrările, nu le-au terminat. Avem numai pierderi, mai ales la căldură, în special iarna. Presupun că banii pentru reparația spațiului, tot era prevăzut în proiect, posibil că trebuia să fie contribuția Guvernului. De la APL se cerea doar spațiu, și el a fost acordat în termenul solicitat, și contractul a fost încheiat” a declarat Valeriu Postolachi pentru Sănătate INFO.
Managerul a precizat că din acest motiv au de suferit pacienții din nordul țării, care sunt nevoiți să ajungă la Chișinău pentru controale.
Situația e la fel de proastă și la Sudul țării. Directorul Spitalului Raional Cahul, Anatol Malcov, spune că deși la începutul lui 2015 au fost reprezentanți ai Institutului Oncologic ca să examineze clădirea unde urma să se afle Centrul, nici un deget nu a mai fost ridicat de atunci.
„Ei au fost, au studiat locul amplasării, au spus că vor lua o decizie după consultații la Chișinău cu Ministerul, dar așa și nu au mai venit cu un răspuns. Respectivul etaj, destinat secției, acum e gol. Nici nu am văzut proiectul, el poate că există, dar nu am nicio informație despre el. A fost selectată numai clădirea și etajul unde poate fi amplasată secția, mai departe, nimic. Subiectul a fost lăsat, nimeni nu a venit cu nicio explicație”, a explicat Anatol Malcov.
Nici la Chișinău nu a fost mai bine până nu demult. Centrul de colonoscopie al Institutului Oncologic a fost inaugurat cu mult fast în ultimele zile ale lui 2014. Într-un comunicat de atunci al Ministerului Sănătății scrie că „acest proiect a fost realizat de către Guvernul Republicii Moldova în colaborare cu Agenţia Japoneză de Cooperare Internationala (JICA). Crearea centrului s-a realizat în scopul depistării precoce a cancerului colorectal (CCR) şi ca rezultat, diminuarea morbidităţii şi mortalităţii prin această maladie.”
Inaugurarea cu asta și s-a încheiat. Centrul a început să activeze la modul practic abia în 2016, în luna mai. Responsabilii de acum spun că Centrul a fost deschis prematur. Nimici din ceea ce trebuia să însemne pregătire practică nu era pregătit. Lipsea în primul rând personalul calificat.
„Nu am activat, pentru că în primul rând nu era finisat totalmente, erau făcute lucrări superficiale. Am fost nevoiți să investim din puținul pe care îl avem ca să ducem la bun sfârșit proiectul și să-l implementăm. După ce a fost pregătit tot, am fost contractați de Compania Națională de Asigurări în Medicină pentru procedura corespunzătoare. La momentul actual avem doi specialiști care lucrează și doi specialiști care se pregătesc să intre în activitate. Ca să lucrăm la volumul maxim am avea nevoie de minim șapte medici” a precizat directorul interimar al Institutului Oncologic, Serghei Ștepa.
Pentru deschiderea Centrului colonoscopic de la Chișinău au fost cheltuite aproape 46 de milioane 800 de mii de lei, scrie în comunicatul Ministerului Sănătății. Dintre acestea JICA a oferit aproape 33 de milioane 500 de mii de lei, CNAM – aproape 4 milioane pentru reconstrucție și renovare, Institutului Oncologic - 1,5 milioane de lei.
De la CNAM ne-au spus că instituţia și-a îndeplinit toate obligațiile contractuale în cadrul acestui proiect și că acesta prevedea finanțări și din alte surse.
„CNAM şi-a onorat obligaţiile contractuale achitând suma solicitată de circa 3 milioane 470 mii lei în cadrul proiectului câştigat de Institutul Oncologic pentru deschiderea centrului colonoscopic în Chişinău. Proiectul prevedea însă finanţare şi din alte surse (granturi externe), necesare pentru darea în exploatare a centrelor colonoscopice”, a explicat șefa Serviciului de informare și comunicare de la CNAM, Silvia Munteanu.
Ministerul Sănătății nu a oferit deocamdată nici un răspuns, privind reparația celor două centre.
„Nu e problema CNAM-ului și nici a Ministerului Sănătății”, se justifică și directorul interimar Serghei Ștepa. „Guvernul când va oferi bani pentru fondarea centrelor colonoscopice la Nord și la Sud, atunci acele fonduri vor fi cheltuite. Nu este o răspundere a Institutului Oncologic sau a Ministerului Sănătății. Este o decizie la nivel de Guvernul Japoniei și Guvernul Republicii Moldova. Guvernul Japoniei a oferit tehnica, aparataj, dar Guvernul Republicii Moldova, cel de atunci, era obligat să dea bani pentru reconstrucția centrelor date. Guvernul nu dat acești bani” a spus Serghei Ștepa.
Astfel, deși depistarea precoce a cancerului, inclusiv cel colorectal, face parte din Strategia de Națională de Sănătate Publică pentru anii 2014-2020, bolnavii din orice colț al Moldovei trebuie să ajungă la Chișinău pentru investigații. La nord singurul spital care dispune de utilajespeciale pentru depistarea cancerului colorectal este cel de la Drochia. Instituția a fost utilată tot pe banii Guvernului Japonez.
În Programul Național de control al cancerului pentru 2016-2025, document aprobat în premieră de Moldova, scrie că „pentru a asigura accesul la servicii de screening colorectal în raioane, în 2015 au fost procurate 33 de colonoscoape (0lympus evis exera III CLV-190) şi a fost creat şi asigurat cu dispozitive Centrul de screening colonoscopic în Institutul Oncologic. Însă, din lipsa de personal calificat, atât, la nivel de instituţie, cât şi în teritoriu, precum şi a unei viziuni privind organizarea acestor servicii screening-ul colorectal nu se efectuează”.
În Moldova cancerul colorectal este al doilea după incidență printre maladiile canceroase. 60 la sută dintre cazuri sunt depistate în stadii tardive, când bolnavul nu poate fi salvat. Specialiștii spun că metodele cele mai eficiente pentru depistarea timpurie este screeningul.
█ Articole relaționate:
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
24 octombrie, 2018, 15:13
24 octombrie, 2016, 12:18
24 octombrie, 2016, 18:18
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
AstraZeneca retrage vaccinul anti-Covid. Compania a recunosc ...
08 mai, 2024, 11:27
„Mi-e rău și de la apă. Văd totul în negru”. Cronologia m ...
23 iulie, 2024, 23:52
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,61 %