De ce moldovenii descoperă târziu că au cancer. Explicațiile specialiștilor

Sursa Foto:

redactor

20 septembrie, 2017, 17:11

Vizualizări: 5689

Autor: Parascovia Rogate

Lipsa utilajelor performante în toate raioanele, a personalului calificat, precum și adresarea târzie la medic sunt doar câteva explicații pentru depistarea tardivă a cancerului printre moldoveni. Din lipsă de utilaj specializat, în mod special, mulți dintre pacienții sunt nevoiți să aștepte luni întregi pentru a putea face investigații. Uneori însă lunile de așteptare sunt esențiale pentru tratarea cancerului. Sunt doar câteva dintre concluziile scoase în evidență de către medicii oncologi din Moldova la Conferința științifică pe tema „Programul Național de Control al Cancerului în Moldova 2016-2025”.

Evenimentul a reunit medici oncologi din diverse raioane din Moldova, rezidenți și medici de familie. Aceștia au discutat despre posibilitățile pe care le oferă Programul Național de Control al Cancerului în Moldova, dar și care sunt provocările ce stau în calea îndeplinirii obiectivelor documentului.

Dumitru Balaban este medic oncolog în raionul Ceadîr-Lunga. Deși muncește de 40 de ani în domeniu, specialistul nu vede o schimbare spre bine în controlul cancerului.

█ Împreună putem să-i salvăm pe Margarita și Serghei. Ne vedem la mini-maratonul „Alerg pentru tine”

„În acest an am luat la evidență 18 persoane care suferă de cancer colorectal și 16 – de cancer mamar. Sunt mulți bolnavi, în special femei. Dacă înainte înregistram câte 60 de bolnavi de cancer pe an, acum cifra este triplă. Cele mai mari probleme constau în investigarea pacienților. Pe de o parte, aceștia cer prea târziu asistență medicală, pe de alta – noi nu avem echipamente performante de diagnosticare. Dispunem de un aparat roentgen din anul 1980 și altul de ultrasonografie. Atât. Închipuiți-vă cum este când trimiți un pacient la investigații pe loc și cum e când la Chișinău?! Desigur, mulți fac acest lucru de nevoie”, ne-a spus Dumitru Balaban, medic oncolog în cadrul Spitalului Raional Ceadîr-Lunga.

Din lipsă de echipamente, pacienții din raion sunt programați pentru investigații la Spitalul Raional Comrat sau la Chișinău. Doar că nici așa investigațiile nu se fac imediat, ci peste o lună sau mai multe, în funcție de programări. În acest timp ar fi putut beneficia deja de tratament, spun specialiștii.

„Sunt și pacienți care se tem să ajungă la medicul oncolog. Mai sunt și alții care nu au poliță medicală și se adresează târziu. Este vorba despre oamenii cu vârsta peste 60 de ani. Pe zi eu consult aproape 30 de pacienți și nu mai am timp să mai fac lecții de informare. Doar îndemn femeile, copiii ai căror părinți au suferit de cancer să facă și ei investigații regulate, deoarece cancerul se poate transmite și ereditar”, a adăugat Balaban. În raionul Ceadîr-Lunga, din cauza cancerului mor anual aproape 100 de oameni.

La Drochia situația pare să fie ceva mai bună. Spitalul Raional are un colonoscop și nu trebuie să trimită pacienții pentru investigații la Chișinău. O provocare însă continuă să fie mamografia.

„Dacă este nevoie ca pacienții să facă această investigație, îi direcționăm la Bălți. Adesea însă și acolo sunt programați pentru investigații abia peste o lună sau mai mult, în funcție de locurile disponibile. Tradițional, în regiunea de Nord a țării sunt depistați mai mulți bolnavi de cancer. Eu cred că un motiv ar fi poluarea mai intensă a aerului și consumul de produse care conțin substanțe nocive pentru sănătate. De exemplu, în agricultură, ca să ai o roadă mai bogată se folosesc îngrășăminte naturale. Dacă înainte o cultură era stropită de trei ori, acum conform unor standarde trebuie de 12 ori. Toate acestea afectează sănătatea populației”, explică Petru Mogoreanu, medic oncolog la Spitalul Raional Drochia.

Doctorul mai spune că nu vin la controale de profilaxie nici pacienții rămași acasă, nici cei care muncesc în străinătate. Se întâmplă chiar și cu bolnavii cărora le-a fost stabilit diagnosticul de cancer. Ca să le explice consecințele adresării tardive sau neadresării la medic, Petru Mogoreanu ține lecții despre cancer la televiziunea locală. Doar după aceasta oamenii încep să se prezinte la consult, numărul lor sporind chiar și de trei ori.

„Pacienții nu sunt informați și se tem de diagnosticul de cancer. Vin și mă întreabă: „Așa-i că nu am cancer?” Mai este și factorul ereditar. Fiecare al cincilea pacient cu cancer are în anamneză o rudă care a fost afectată de boală. Vreau să spun că în ultimii ani în raion a crescut cifra pacienților care depistează cancerul în faze incipiente, de la 20% la 50%. Totuși este o cifră mare. Ar fi bine ca 80% dintre pacienții cu cancer să fie depistați în faza I și II”, a mai precizat acesta.

L-am întrebat pe specialist ce rol au medicii de familie în informarea pacienților. Acesta ne-a explicat însă că oricât de mult și-ar dori aceștia să le ofere mai mult timp pacienților, nu o pot face din cauza documentației medicale pe care o au de completat.

„Medicii de familie au atâtea sarcini, că nu le-ar reuși pe toate nici dacă ziua ar avea 28 de ore. Acum salarizarea se face în funcție de indicatorii de performanță. Astfel, în loc să acorde mai multă atenție pacienților, medicii de familie trebuie să completeze documente”, a adăugat oncologul.

Pe de altă parte și pacienții ar trebui să fie mai responsabili față de propria sănătate și să nu aștepte să-i cheme doctorii la consultații.

„Poate că ar trebui să ne implicăm și noi mai mult în comunicarea cu pacientul, deoarece ei au diverse probleme, iar medicii trebuie să-i asculte și să-i lecuiască și cu cuvântul. Aceștia au probleme financiare, emoționale, etc. Pacienții moldoveni suportă durerea și cer ajutorul asistenței medicale când deja nu mai pot. Când însă cazurile sunt depășite, noi deja nu mai putem face nimic. Ar fi bine ca pacienții să facă măcar o dată pe an controale profilactice”, a menționat și Ana Botnaru, șefa Centrului de Sănătate din satul Gribova, raionul Drochia.

█ Copiii din Moldova, cu cancer în faze terminale, tratați cu morfină pentru adulți

În timp ce specialiștii bat clopotele și spun că accesul geografic limitat la serviciile de depistare a cancerului și lipsa echipamentelor performante sunt printre cauzele adresării tardive la medic, directorul Institutului Oncologic nu vede în aceasta o problemă.

„Pentru o țară în care doar într-o zi poți ajunge în celălalt capăt al ei, eu cred că nu e problemă ca pacientul să vină la Chișinău. Pentru mentenanța aparatelor de înaltă performanță noi suportăm costuri mari. Doar pentru praful de spălat al colonoscoapelor și endoscoapelor Institutul Oncologic cheltuie 10 mii de lei pe săptămână. Eu nu cred că e logic ca în fiecare regiune să cheltuim atât de mult”, a precizat Larisa Catrinici.

În schimb, problema pe care o vede Catrinici ține de faptul că incidența cancerului pe raioane nu poate fi comparată. Ea a precizat că în curând în fiecare raion va merge câte un specialist de la Chișinău care vor trebui să le explice doctorilor la ce să atragă atenția pentru a depista cancerul mai devreme.

„Recent, s-a aprobat un ordin în baza conform căruia în fiecare raion va fi trimis un curator de la Institutul Oncologic în fiecare raion din Moldova. Acești specialiști vor vorbi cu medicii din raion și le vor explica la ce trebuie să atragă atenția și cum să-și organizeze munca. De asemenea, aceștia vor identifica problemele, ceea ce ne va ajuta să venim și cu soluții”, a mai precizat managerul.

Pe lângă aceasta, Catrinici spune că medicii de familie trebuie să comunice mai eficient cu pacienții și să-i informeze despre posibilitățile pe care le au ca să beneficieze de controale gratuite.

„Pentru fiecare caz de cancer raportat medicii primesc un stimul financiar. Ei trebuie să identifice pacienții din grupurile de risc și să lucreze cu ei. Într-adevăr, medicii sunt foarte încărcați cu completarea hârtiilor, dar, de exemplu, aceștia ar putea organiza zile speciale dedicate profilaxiei”, a adăugat Catrinici.

Potrivit ultimului raport al Institutului Oncologic privind rezultatele activității pentru anul 2016, în Moldova sunt peste 52.000 de persoane diagnosticați cu cancer. Numai anul trecut au fost depistați 9.034 de cazuri noi. Dintre aceștia, 13% sufereau de cancer colorectal, 12% - de cancer la sân, 11% - de cancer de piele și 10% au fost diagnosticați cu cancer pulmonar.

█ Articole relaționate:

Criză de medicametne citostatice pentru bolnavii de cancer

Ministrul Sănătății vrea ca PNUD să cumpere și medicamente pentru copiii bolnavi de leucemie. „Doar schemele sunt europene. Unele medicamente n-au existat niciodată”

Anchetă în cazul unui lanț de farmacii care comercializa medicamente false pentru cancer, diabet și hepatite, în valoare de milioane de euro

Tusea convulsivă umple spitalele cu copii. Medicii vin cu un apel către părinți să-și imunizeze copiii pentru ca micuții să nu ajungă intubați la terapie intensivă

Cine ar trebui să se vaccineze împotriva gripei și a Covid-ului în acest sezon

Cât vom plăti pentru polița medicală în anul viitor? Bugetul pentru serviciile medicale oferite de stat în baza poliței medicale ar urma să ajungă, în 2024, la peste 15 miliarde de lei

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.