Interviu cu Alexei Bivol, directorul Spitalului Raional Telenești: „Doctorii din Moldova trebuie să aibă asigurare de malpraxis. Nu toate greșelile medicale se produc din vina acestora”

Sursa Foto:

PasPortal Administrator

20 septembrie, 2013, 16:48

Vizualizări: 4224

Autor: Irina Miron

Pentru prima dată, a ajuns în fotoliul de director al unui spital la doar 26 de ani. Absolvise facultatea de doar șase luni. Experiența nu a durat însă prea mult, deoarece s-a mutat la Telenești, unde din 1985 până în 2008 a fost medic ginecolog. Acum cinci ani a devenit directorul Spitalului Raional Telenești, o instituție medicală mult mai mare decât cea din Vadul Rașcov, pe care o administrase la începutul carierei. Prin urmare, știa că are și mai multe responsabilități, de aceea și-a luat munca în serios. Consideră că medicii trebuie să aibă asigurare de malpraxis, asta deși în instituția medicală pe care o conduce nu a fost înregistrat niciun caz de tratamente incorecte față de pacienți. Citiți un interviu despre malpraxis și responsabilitățile medicului din zilele noastre într-un interviu oferit de Alexei Bivol, directorul Spitalului Raional Telenești.

Ați devenit directorul Spitalului din Vadul Rașcov, raionul Șoldănești, când erați destul de tânăr. Ce a însemnat această experiență pentru un proaspăt absolvent de universitate?

Într-adevăr, eram tânăr, aveam vreo 26 de ani. Nu mi-a fost prea greu, deoarece eram ambițios, aveam multă energie. Practicam și ginecologia în același timp.

Ați fost managerul unei instituții medicale în perioada sovietică. Acum aveți aceeași funcție, doar că în subordinea dumneavoastră sunt mult mai mulți angajați, asta înseamnă un număr mai mare de responsabilități. Cum era să fii director atunci și în prezent?

Fără îndoială, este diferență. Pe atunci, directorul de spital dirija practic cu toată asistența medicală din raion, inclusiv cu Centrul de Sănătate Publică, Asistența Medicală de Urgență, Asistența Medicală Primară și cu serviciul spitalicesc. Astăzi, când funcționează principiul decentralizării, este altă situație. Nu aș putea spune categoric că atunci era mai bine sau acum este, pentru că oricum e o responsabilitate.

Ministerul Sănătății promovează mai multe reforme care au provocat numeroase scandaluri. Considerați că sunt binevenite?

Ministerul Sănătății propune politici și strategii moderne, însă nu toate sunt bune, din mai multe considerente. Avem nevoie de reforme, altceva e cum se realizează acestea, pentru că de regulă, orice reformă, întâmpină o rezistență la schimbare atât din partea populației, dar și din partea unor angajați din sistem. Probabil că până la urmă așa este natura omului, să opună rezistență. Motivul este că oamenii nu sunt suficient de bine informați. Pentru ei, e mai simplu să nu facă un efort în plus pentru a se obișnui cu schimbarea. Își zic că e bine așa și preferă să meargă în continuare pe aceeași cale. De cealaltă parte, realizările în sistemul de sănătate depind de capacitățile manageriale ale directorului, în mare măsură, dar și de felul în care interpretează reformele din sistemul de sănătate.

Prin ce se deosebește medicul contemporan de cel sovietic?

Pe vremuri, mai mulți angajați din domeniul ocrotirii sănătății manifestau responsabilitate. Astăzi, probabil că efectul democrației este recepționat defectuos. Nu vreau să generalizez dar asta se simte. Avem totuși și personal medical profesionist și foarte responsabil.

Ce îi determină pe unii doctori să fie mai puțin responsabili?

Factorii motivaționali sunt individuali. Depinde ce îl motivează pe fiecare în parte. Nu e pe primul plan salariul, mai este vorba și de condițiile de trai pe care statul nu le oferă angajaților din sistemul de sănătate, condiții de dezvoltare profesională. În plus, în prezent personalul medical din spitale nu este angajat prin concurs, de aceea fiecare stă liniștit că nu are concurență și nu este motivat să facă mai mult. Concurența este un mecanism foarte puternic de a influența un angajat să presteze servicii mai calitative. Eu am văzut și cazuri când omul era absolut relaxat, deoarece știa că deși nu e cel mai bun specialist, pe el nu îl paște pericolul să rămână fără funcție, pur și simplu nu are cine să îi ia locul, de asta nu se mobilizează. În cazul în care nu avem această pârghie e mai complicat să mobilizăm medicii și asistentele medicale să adopte o atitudine mai responsabilă față de pacient și față de munca lor.

În lume, dar și în Moldova sunt tot mai frecvente cazurile de malpraxis. În instituția medicală pe care o conduceți au fost înregistrate cazuri de rele tratamente față de pacienți?

Nu, nu am avut. Recunosc că ne confruntăm cu o calitate mai joasă a serviciilor medicale, însă nu e nicidecum vorba de malpraxis. Fenomenul există însă în țară și trebuie să fim conștienți că se produc și din vina pacientului. Acesta trebuie să fie responsabil de propria sănătate, să se adreseze la timp, nu să aștepte ca medicul să facă minuni. Totodată, se poate întâmpla și din cauza dispozitivelor medicale, profesionalismului medicilor și atitudinii acestora.

Cum ar trebui să lupte autoritățile cu cazurile de malpraxis?

În primul rând, trebuie luate măsuri ca ele să nu se producă. Trebuie excluși factorii care condiționează cazurile de malpraxis. Este nevoie de profesionalism, atitudine, abordare și responsabilitate. Problema nu se rezolvă prin sancțiuni, e nevoie de altfel de intervenții, pentru a-l motiva pe medic. Sancțiunile nu sunt la fel de eficace. Sunt necesare în primul rând măsuri preventive.

Ar trebui medicii din Moldova să aibă asigurare de malpraxis?

Sigur că da, este necesar. Nu totul depinde de doctor, depinde de posibilitatea de a investiga pacientul, de a stabili diagnosticul, de faptul dacă bolnavul se adresează sau nu la timp. Acestea sunt niște momente care ar putea pune doctorul în dificultatea de a stabili diagnosticul sau de a trata pacientul. De exemplu, dacă medicul lucrează cu un aparat RMN vechi de 40 de ani, fără îndoială că îl poate duce în eroare când vine vorba de stabilirea unui diagnostic. Și asta ar putea ajunge să fie catalogată drept eroare medicală. De aceea, medicii trebuie asigurați de malpraxis, așa cum sunt asigurați și în țările dezvoltate ale lumii.

Cum încercați să preveniți cazurile de malpraxis la Spitalul din Telenești?

Prin perfecționare continuă. Fac tot posibilul ca angajații să meargă la conferințe republicane, congrese, să meargă în pas cu tehnologiile și cu informații proaspete din domeniul pe care îl practică. Consider că nu trebuie făcute economii atunci când e vorba de instruirea specialiștilor, e un aspect foarte important.

Cum credeți că ar putea fi atrași mai mulți specialiști în domeniul ocrotirii sănătății?

Prin salarii mai mari, și nu numai. Mai este problema traiului, încerc să fac niște calcule ca să înțeleg cam câți ani ar trebui să lucreze un medic sau un asistent medical la sat, cu un salariu mic, ca să își poată cumpăra sau construi o casă. În plus, cei 30.000 de lei oferiți tinerilor specialiști nu sunt nici pe departe suficienți, mai ales că se dau treptat. Aceste facilități nu au oferit rezultatul așteptat, specialiștii nu se simt atrași nici de aceste privilegii.

Domnule Bivol, vă mulțumim pentru interviu!

Oxana Rucșineanu: Pentru combaterea tuberculozei avem nevoie de reguli clare de joc și de o repartiție distinctă a rolurilor

Svetlana Ciobanu: Cunosc familii în care trei generații de femei și fete prestează servicii sexuale

Ala Iațco: Legalizarea serviciilor sexuale acum este periculoasă deoarece ar expune direct lucrătoarele sexului

Tag:

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.