Guvernul și CNAM sunt atenționate că periclitează transparența privind utilizarea banilor publici în Sănătate

Sursa Foto:

redactor

01 noiembrie, 2017, 12:04

Vizualizări: 4026

CNAM este instituția obligată să asigure transparența în utilizarea banilor destinați sectorului de Sănătate prin publicarea contractelor încheiate între aceasta și instituțiile medicale, iar această responsabilitate nu poate fi pasată altor instituții. Asigurarea unei transparențe maxime trebuie să fie realizată prin modificarea legislației existente. Acestea sunt recomandările Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate (PAS).

Autor: Irina Papuc

Recomandările au fost emise în baza proiectului de Hotărâre de Guvern pe care CNAM l-a propus pentru dezbateri publice, cu scopul declarat de a asigura transparența în utilizarea fondurilor AOAM.

Așadar, prin proiectul propus pentru dezbateri publice pe 2 octombrie, CNAM intenționa să introducă mai multe modificări la contractul-tip, semnat cu instituțiile medicale. Documentul este amplu și prevede schimbări în diverse etape ale gestionării banilor, inclusiv introducerea unor amenzi mai stricte pentru prestatori. Aici găsim și articolul despre care CNAM anunță în Nota Informativă că va „stabili un spectru mai larg de transparență în procesul de executare a contractelor de acordare a asistenței medicale în cadrul FAOAM”. Modificarea cu pricina este textul copiat mot-a-mot din avizul negativ al Guvernului, prezentat la proiectul de lege al deputatei Oxana Domenti, care prevedea reguli stricte de transparență. De altfel, Guvernul a fost criticat de numeroase organizații non-guvernamentale pentru acel aviz lipsit de argumente fondate și care demonstra că Guvernul nu vrea ca astfel de date sensibile să ajungă publice. Atunci, un apel publicat a fost expediat Guvernului și Parlamentului, iar organizațiile semnatare au atenționat autoritățile referitor la două aspecte-cheie:

Modificările privind asigurarea transparenței și anume publicarea contractelor încheiate cu cele peste 400 de instituții care prestează servicii medicale și beneficiază de bani de la CNAM, trebuie să se face prin lege, pentru a exista certitudinea că nu vor exista blocaje privind accesarea informațiilor de interes public, așa cum se întâmplă acum și nu prin modificări la contractul-tip, așa cum propunea Guvernul.
Informațiile relevante de interes public vizează, fără excepții și echivocuri, banii pe care instituțiile, atât publice, cât și private, îi gestionează în cadrul FAOAM. Conform Legii privind asigurarea accesului la informații, dar și legii privind transparența în procesul decizional, bugetele și modul de gestionare a acestora nu poate rămâne secret.

Prin modificările propuse, CNAM nu a făcut decât să neglijeze propunerile făcute până acum și să adopte poziția Guvernului. Adică, compania se oferă „să plaseze pe pagina sa web oficială, în termen de 15 zile de la data încheierii contractului de acordate a asistenței medicale, informația privind denumirea prestatorului de servicii medicale, data încheierii Contractului, tipul asistenței medicale ce urmează a fi acordat de prestator, precum și alte informații relevante necesare persoanelor asigurate”. Ce înseamnă „informații relevante necesare” nu au explicat nici Guvernul, nici CNAM.

Și Centrul PAS atenționează în avizul său că prevederile propuse sunt sterile și nu vor duce la scopul propus sau, cel puțin, declarat.

„Din conținutul prevederilor proiectului, înțelegem că intenția autorului a fost de a asigura transparența în raporturile contractelor dintre CNAM și prestatorii de servicii medicale din FAOAM. (...) Totuși, informațiile care se propun a fi publicate nu asigură transparența modului de selectare a prestatorilor acestor servicii și nici transparența aspectului financiar al raporturilor dintre acești subiecți. Ar putea fi invocat argumentul că expresia „și alte informalii relevante necesare persoanelor asigurate” ar permite/cuprinde și partea de mijloace din FAOAM acordate pentru prestatorului respectiv pentru serviciile ce urmează să le presteze. Cuvintele „necesare persoanelor asigurate” nu justifică transparența financiară a acestor raporturi contractuale, or, în orice moment poate fi adus argumentul că interesul persoanei asigurate rezidă în cuantumul serviciilor prestate, dar nu nemijlocit în volumul resurselor financiare acordate pentru aceste servicii sau modul în care acestea ar fi fost repartizate și cheltuite”, se menționează în aviz.

Totodată, experții atenționează că „o eventuală obligare a prestatorului de servicii medicale de a publica contractul încheiat cu CNAM, fără a o pune și în sarcina ultimei, ar reprezenta un dezechilibru între statutul și atribuțiile acestor două părți contractante”.

Ce soluții există

Nu este clar de ce CNAM vine cu soluții ineficiente, având în vedere că deja există un proiect de lege, susținut unanim de Comisia de profil din Parlament și care a obținut doar avize pozitive, cu excepția celui de la Guvern, care reprezintă cea mai bună soluție – asigurarea transparenței prin publicarea contractelor dintre CNAM și instituțiile medicale.

Dacă Guvernul și CNAM și-ar dori cu adevărat asigurarea transparenței în utilizarea banilor publici, atunci Completarea Ordinului nr. 396/209 din 27 mai 2015, privind obligativitatea publicării Dărilor de seamă despre îndeplinirea devizului de venituri și cheltuieli (business plan) din mijloacele FAOAM conform formularului 1-16/d, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății și CNAM nr.205/94-A din 19 martie 2015, de către instituțiile medico-sanitare încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală ar putea constitui, la fel, o soluție.

„Menționăm că toate instituțiile medico-sanitare publice, cu excepția unora din mediul rural, dispun de pagini oficiale web prin intermediul cărora pot publica rapoartele financiare. Pentru instituțiile medico-sanitare publice ce nu dispun de pagini oficiale web pot fi identificate soluții care să asigure publicarea rapoartelor financiare și Centrul PAS le poate oferi”, mai recomandă experții PAS.

Amintim că CNAM a refuzat repetat să prezinte Centrului PAS contractele încheiate cu instituțiile medicale publice și private care utilizează mijloace FAOAM. Precizăm, de asemenea, că experții atenționează că astfel de refuzuri sunt văzute ca și fraudă bugetară, iar imaginea Republicii Moldova are de suferit din cauza lipsei de transparență.

█ Articole relaționate:

Limite la transparență. Guvernul nu vrea ca instituțiile medicale să fie obligate prin lege să publice date despre contractele încheiate cu CNAM

Majoritatea spitalelor din Moldova gestionează banii publici în secret

Transparență de formă. Directorii de spitale, obligați să discute date financiare și economice o dată în an „cu colectivul”

Grav pe hârtie, în realitate … complicat. Spitalele raportează finanțare critică „fără precedent”, cu riscuri pentru doctori și pacienți

INFOGRAFIC// Miliardele nevăzute. Câți bani publici au primit spitalele din Moldova în ultimii 10 ani „Transparența lipsește și totul pornește de la achiziții”

Tinerii specialiști care se vor angaja conform repartizărilor Ministerului Sănătății vor primi indemnizații de 250.000 de lei. Dar și termenul obligatoriu de a activa a crescut de la 3 la 5 ani

Industria tutunului exploatează social media pentru a atrage milioane de adolescenți. 7 tactici folosite pentru a atrage adolescenții și copiii în capcana produselor din tutun

Medicul filmat cum votează în locul unor bătrâni de la un azil din Comrat, reținut de poliție. „Vrei în Europa ori acasă”?, îi intreba medicul pe bătrâni

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.