Un fost vicedirector de la Urgență vrea despăgubiri de 50.000 de lei. Și ar putea să-i obțină

Sursa Foto:

redactor

15 noiembrie, 2017, 18:17

Vizualizări: 4618

Autor: Irina Papuc

Curtea Supremă de Justiție a stabilit că instanțele anterioare au examinat superficial cazul unui fost vicedirector pe economie concediat anul trecut de către administrația Institutului de Medicină Urgentă și că n-au reușit să identifice toate circumstanțele în care acesta a fost dat afară de la muncă. Astfel, demersul acestuia a fost acceptat, iar instituția riscă să plătească despăgubiri dacă se va demonstra că a fost concediat ilegal.

Angajatul în cauză ar fi activat la Institutul de Medicină Urgentă din anul 2010, adică pe vremea fostei conduceri, cu o întrerupere de mai mulţi ani, perioadă în care s-a angajat la Ministerul Finanțelor. Acesta invocă în materialele litigiului că a fost angajat pe data de 27 ianuarie 2014 în funcția de vicedirector pe economie din cadrul aparatului de conducere al Institutului. Contractul de muncă a fost încheiat cu Ministerul Sănătății pe un termen de 5 ani. Pe 11 aprilie a fost concediat, din motivul reducerii statelor de personal. Economistul susține că ordinul de concediere a fost emis ilegal, deoarece administrația n-ar fi respectat cu o zi termenul obligatoriu de preaviz. Conform Codului Muncii termenul este de 2 luni, iar instituția i-a prezentat acestuia ordinul de concediere cu o zi mai devreme de expirarea celor două luni.

Atât prima instanță, cât și Curtea de Apel au respins apelurile economistului concediat pe motiv că ar fi neîntemeiate. Curtea Supremă de Justiție a emis pe data de 8 noiembrie o hotărâre în care constată mai multe neclarități referitor la acest litigiu. Detaliile fac destul de curios acest dosar.

Astfel, administrația Institutului de Medicină Urgentă ar fi argumentat instanței că economistul singur a plecat din instituția medicală, chiar el fiind cel care a depus o cerere de concediere. CSJ constată că o astfel de cerere într-adevăr există, numai că cererea se referea la concedierea benevolă dintr-o altă funcție – cea de economist de categoria I care, se pare, nu au nimic în comun, fiind funcții diferite. Chiar și dacă ar fi fost aceeași funcție, doar cu denumirea diferită, acest lucru nu a fost elucidat de instanțele inferioare, constată CSJ. Astfel, instanța supremă se întreabă câte funcții deținea persoana, de fapt. Totodată, se pare că după procedura de optimizare numărul subunităților ar fi crescut în loc să scadă – de la 59 la 64.

Astfel, dosarul a fost trimis la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Economistul solicită să i se achite salariul pentru toată perioada în care a lipsit de la serviciu, adică de la 11 aprilie anul trecut, să i se acopere cheltuielile de judecată, dar cere și despăgubiri morale în sumă de 50.000 de lei. Acesta pretinde că a suferit din cauza faptului că a rămas fără serviciu.

█ Articole relaționate:

Medicii deschid parantezele malpraxisului în Republica Moldova. De ce nu sunt recunoscute greșelile medicale, de ce se tem doctorii și ce vor să schimbe în practica lor

Un tânăr pediatru, condamnat și apoi amnistiat după ce copilul pe care l-a tratat a murit. Cine se face vinovat de deces și ce trebuie să facă doctorii în asemenea situații

„Este evident că vina pentru decesul acestui copil trebuia împărțită între mai mulți factori”

Ministerul Sănătății și Institutul Mamei și Copilului, obligate să achite despăgubiri de aproape jumătate de milion de lei pentru admiterea unui caz de malpraxis

„E ca și cum ați invita țânțarii să discute despre malarie”. Remarci acide, microfoane închise și acuzații absurde. Cum au avut loc dezbaterile de la Parlament pe subiectul controlului tutunului

În Republica Moldova, pneumonia a făcut peste o mie de victime în 2023, inclusiv copii

Lupul, paznic la oi sau cum deputații de la Chișinău oferă industriei tutunului tribuna Parlamentului. Legislația națională și convențiile internaționale, încălcate

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.