„Da, citologia are de suferit în Moldova. Nu este suficient să avem un frotiu prelevat și nu oricine îl poate citi. Este una din explicațiile depistării târzii a cancerului de col uterin”

Sursa Foto: Arhivă personală

Silvia Rotaru

08 februarie, 2018, 20:45

Vizualizări: 10930

În Moldova 4.000 de femei trăiesc cu cancer de col uterin, iar în fiecare an aproximativ 350 de femei primesc acest diagnostic.

În Moldova 4.000 de femei trăiesc cu cancer de col uterin, iar în fiecare an aproximativ 350 de femei primesc acest diagnostic. Dramatic este că ele află despre boală în faza ei terminală, atunci când medicina nu mai are șanse să le salveze. Deși în Moldova avem programe de screening situația rămâne îngrijorătoare. Astăzi vorbim cu Galina Răcilă, formator național în screening-ul de col uterin, despre screening-ul cervical și succesele, dar și insuccesele prevenirii cancerului de col uterin în Moldova.

Doamna Răcilă, ce este important ca femeile să știe despre cancerul de col uterin?

Fiecare femeie care face parte din grupul țintă trebuie să efectueze screening-ul de col uterin, pentru că acesta este o metodă efectivă de depistare precoce a precancerului sau cancerului de col uterin. De aceea, când se depistează în frotiul citologic anumite celule atipice, când suferința la nivelul colului uterin este în faze incipiente sau în faza de precancer, este mult mai ușor să acordăm femeii asistență medicală necesară.

Faptul că acest tip de cancer răpește zi de zi, an de an, viețile a mii de femei ne vorbește despre un stil de viață nesănătos, despre o dezinformare sau despre o societate subdezvoltată?

Toți trei factori joacă un rol semnificativ. Societatea subdezvoltată nu îi va putea oferi femeii condițiile necesare pentru ca ea să efectueze acel frotiu. Societatea subdezvoltată favorizează și un stil de viață nesănătos, o informare precară a populației și o atitudine nulă către propria persoană.

Femeile de la țară sau cele de la oraș sunt expuse mai frecvent acestui tip de cancer?

Cancerul de col uterin este mai frecvent depistat în zonele urbane, unde infecția cu HPV - cauza cancerului de col uterin - circulă mai frecvent. Respectiv, putem spune că într-adevăr în zonele urbane există un risc mai mare de cazuri înregistrate. În acest sens n-aș vrea să nu menționez pătura social-vulnerabilă, care este supusă unui risc crescut de a dezvolta acest tip de cancer.

Câte vieți putem salva prin depistarea la timp a acestui timp de cancer? În ce fază acest tip de cancer este tratabil?

Scopul screeningului de col uterin este de a depista precancerul, și nu cancerul, iar leziunile în faza de precancer, sunt practic în totalitate curabile. Precancerul are patru stadii: primele modificări, modificări moderate în celule, modificări severe și modificare foarte severe. Cancerul este extrem de greu de tratat. Decesele, de cele mai multe ori, se produc din cauza complicațiilor.

O cifră nu pot să vă dau, dar totul ține de statistici. De fapt, noi vrem să salvăm toate viețile femeilor. Sunt țări, în care timp de 10 ani după implementarea calitativă pe toate dimensiunile screening-ului de col uterin au eradicat cancerul de col uterin și la ei nu mai există cancer de col uterin. Irlanda este un exemplu în acest sens. Înseamnă că și noi putem face asta. Astfel, noi putem salva cazurile de cancer de astăzi, care sunt în jur de 4.000 - 4.200. Totul depinde de rata de depistare, câte cazuri se depistează la timp. Anual la noi în țară se depistează 300 - 350 de cazuri cu cancer de col uterin. Peste cinci- zece ani de screening satisfăcător noi ar trebui să nu mai avem aceste cazuri.

În pofida campaniilor de informare și prevenire, cancerul de col uterin se depistează în fazele finale, când nu mai poate fi tratat? De ce?

Este o întrebare foarte delicată. Campaniile de informare în masă au început destul de recent, și la nivel de populație noi încă nu am acoperit responsabilizarea fiecărei femei pentru a merge și a-și face testul Babeș - Papanicolau. În aceeași măsură este și aspectul privind frotiul citologic. Pe lângă faptul că frotiul trebui să fie bine prelevat, la nivel de asistență medicală primară, conținând toate tipurile de celule din colul uterin, acesta trebuie și interpretat calitativ, de specialiști bine instruiți, care activează în condiții optime și cu utilaje adecvate și care elaborează rezultate corecte. Acestea împreună ar duce la creșterea ratei de depistare.

La capitolul interpretarea citologiei noi abia am început de anul trecut să pregătim citologi ca ei să ofere servicii de calitate. Al treilea argument este că trebuie să dispunem și de utilaje performante. Ca să rezum ar fi: responsabilizarea proprie, un staff competent pentru interpretarea frotiului și echipament colposcopic eficient. Plus, noi avem nevoie de 5, 10 ani ca să urmărim rezultatul acestui fenomen în masă

În ce proporție este eficient screening-ul efectuat în Moldova?

Sunt situații când testul poate fi fals-pozitiv sau fals-negativ și aici iarăși depinde de mulți factori, începând de la pregătirea femeii, pentru a merge la test, prelevarea frotiului, calitatea frotiului. Nu orice persoană este competentă să preleve frotiul și să citească rezultatele. În acest moment sunt lacune și nu putem să spunem că este sută la sută eficient, dar există mari speranțe. Cancerul de col uterin are o evoluție latentă în dezvoltarea sa – timp de șapte sau chiar zece ani. Dacă femeia merge să efectueze testul PAP o dată la trei ani regulat, aceasta înseamnă că șansele ca să fie depistate anomalii sunt de trei ori mai mari. Pot spune că screening-ul în Republica Moldova are șanse și susținere amplă, la nivel național și de către parteneri internaționali, pentru a deveni sută la sută eficient.

Prin iunie anul trecut a fost lansat în premieră un curs de instruire pentru ginecologi-obstetricieni în domeniul colposcopiei cu certificare internațională. Țara noastră dispune de suficiente aparate de colposcopie și ce putem depista cu ajutorul acestui aparat?

Colposcopia este procedura finală de depistare a cancerului și precancerului. De fapt, este o procedură de a vizualiza sub microscop in vivo, adică live, colul uterin al femeii. În timpul colposcopiei se poate face și biopsia. La colposcopie nu ajunge fiecare femeie. Fie este vorba de o femeie cu un frotiu cu leziuni precanceroase severe, fie având mai multe frotiuri cu leziuni precanceroase ușoare și moderate realizate la interval de 6-12 luni. Colposcopia este metoda care ne permite să vizualizăm colul uterin, dar și metoda de tratament după ce noi deja avem biopsia, care ne confirmă că acolo este afectată o anumită porțiune.

Noi instruim specialiști în fiecare an, iar la nivel de dotare cu suportul partenerilor internaționali avem ca proiect să dotăm anumite centre care să presteze serviciul de colposcopie în mod deplin, adică nu numai diagnostic, ci și tratament.

Tot anul trecut Ministerul Sănătății anunța că este posibilă efectuarea frotiului printr-o nouă metodă, prelevarea frotiului din mediul lichid, metodă pe care femeile timp de câteva luni au putut-o face gratuit. Prin ce se deosebește această metodă de vechea metodă. Este mai eficientă?

Metoda se face doar în centrele private contra cost. Diferența dintre vechea metodă este că celulele care se prelevă din colul uterin nu sunt etalate pe lamă, dar sunt scăldate într-o soluție stabilizatoare în recipientul pentru metoda lichidă. Avantajul ei este că celulele sunt centrifugate, se sedimentează în așa fel încât tot ce-i străin se dă la o parte, se separă de celulele colului uterin, care sunt analizate nemijlocit la microscop. Din acaestă masă celulele se distribuie uniform în lichid și pe urmă din acest lichid se ia o picătură și se prepară metoda lichidă.

Această metodă ne permite să vizualizăm mai minuțios fiecare celulă în parte. De asemenea, ne permite ca timp de șase luni atâta timp cât încă el se mai păstrează la laborator din același recipient să se prepare frotiuri repetate, în caz de suspecții, pentru a fi analizate repetat. Sau din același frotiu putem face și testul la HPV. Această metodă este de cinci șase ori mai scumpă decât metoda convențională și nu fiecare și-ar permite să facă această metodă. Ea ne oferă o mai bună posibilitate de studiere a fiecărei celule în parte, să privim repetat la celulele care se păstrează în lichidul din recipient și ne permite să analizăm din aceleași celule și testul HPV.

În 2015, Philip Davies, Directorul asociației europene pentru prevenirea cancerului de col uterin din Belgia a efectuat un studiu în Moldova axându-se pe analiza testelor PAP, pe numărul angajaților, pe nivelul cunoștințele lor și dotările laboratoarele. El susținea că în Republica Moldova citologia se efectuează fără niciun fel de practici, fără standarde de formare, fără respectarea ghidurilor clinice. Nu credeți că anume din aceste cauze cancerul de col uterin ajunge să fie depistat în ultimele faze?

Noi avem lacune pe sistem foarte mari. Cunosc acest studiu de evaluare a capacităților laboratoarelor citologice de la noi. Am avut și eu un aport la acest studiu. Cunosc foarte multe aspecte concrete care sunt în favoarea argumentului că da, citologia suferă, în special în unele zone ale republicii, atât din punct de vedere al personalului, cât și din cel al echipamentului de lucru. Aceasta limitează mult, implicit, depistarea anormalităților precanceroase de col uterin în faze timpurii. Noi lucrăm la instruirea personalului medical. Și asta ar fi o explicație de ce nu depistăm în stadii precoce cancerul de col uterin.

Un citolog competent trebuie să aibă și să mențină în experiența sa un anumit număr de frotiuri citite într-o zi, într-un an, etc., trebuie să acorde timp suficient pentru interpretarea frotiului și să dispună de echipament adecvat pentru lucrul său. Sunt foarte multe citologii care ar trebui să nu fie validate, sunt situații când un frotiu este considerat nesatisfăcător și atunci citologul trebuie să interpreteze această citologie. Ce înseamnă test nesatisfăcător? Femeia are o inflamație la nivelul colului uterin sau vaginal. Din moment ce există inflamație nici nu putem vorbi de citologie, pentru că toată inflamația acoperă celulele colului uterin și noi nu vom vedea celulele. În astfel de cazuri, testul trebuie declarat ca nesatisfăcător, necesitând a fi repetat. Adeseori aceste două aspecte sunt trecute cu vederea: fie citologul afirmă că este „inflamație, dar nu este atipie”, ceea ce este absolut incorect, fie citologul afirmă că este „inflamație”, iar la nivel de AMP frotiul nu este repetat. Citologii trebuie să fie instruiți și să respecte normativele de citire a unui frotiu, bazat pe ghidurile internaționale și recomandărilor respective.

Potrivit recomandărilor UE un laborator bine dotat trebuie să facă pe parcursul unui an peste 15.000 mii de teste, să aibă cel puțin patru persoane cu pregătire în citologie, la noi în țară există doar trei astfel de laboratoare, în acest caz câte din testele efectuate sunt veridice, dacă noi practic nu avem personal și laboratoare bine dotate.

La noi sunt anumite aspecte diferite de ceea ce găsim peste hotare. Bineînțeles că veridicitatea testelor suferă, pentru că un expert trebuie să vadă aceleași probleme de mai multe ori pe zi, să vadă aceeași citologie de mai multe ori pe zi, să ofere suficient timp problematicii respective, să aibă condițiile necesare.

Din cele 28 de laboratoare înregistrate și incluse în studiu, 1/3 din laboratoare efectuează peste 10.000 de teste citologice anual, ceea ce poate fi considerat satisfăcător din punct de vedere al calității. Aceste laboratoare sunt localizate preponderent în centru, dar și în nordul și sudul țării. Din aceste laboratoare, 2-3 laboratoare realizează mai puțin de 15.000, dar totuși, mai mult de 10.000 de teste. Pentru rezolvarea acestui aspect o soluție ar fi regionalizarea laboratoarelor, ceea ce ni se recomandă în acest studiu.

O dată depistat cancerul de col uterin, ce trebuie să facă mai departe o femeie? Există suficiente medicamente în Moldova, utilaje necesare ca această boală să nu recidiveze?

Dacă vorbim despre precancer, da, noi avem toate șansele să salvăm viețile femeilor, însă în fazele mai avansate nu ne este în putință. Șansele sunt practic nule. Moldova dispune de tratament chirurgical, medicamente se găsesc. Ține de aspectul evoluției acestui tip de cancer, care în stadiile trei patru deja invadează țesuturile vecine și nu există șanse ca el să fie tratat.

Doamna Răcilă vă mulțumim pentru acest interviu!

Virginia Șalaru, conferențiar universitar, USMF „Nicolae Testimițanu”: Unii medicii de familie nu au pregătirea necesară pentru a recomanda metode de contracepție

Victoria Ciubotaru, medic ginecolog-obstetrician: „Dacă ne jenăm să le vorbim despre relații sexuale, ajungem în situația când fetele rămân gravide la 13 ani”

Interviu cu Emil Ceban, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Avem foarte des propuneri de la privați să construim un spital universitar”

Tag: cancer de col uterin screening cervical

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.