Instituțiile din sănătate care încalcă Legea privind accesul la informație. Câte solicitări oficiale trimise de Sănătate INFO rămân fără răspuns

Sursa Foto: onco.md

Vadim Vasiliu

10 iulie, 2018, 19:03

Vizualizări: 7075

Legea cu privire la accesul la informație lămurește foarte clar modul în care o persoană fizică sau juridică își poate asigura dreptul constituțional de acces la informație. Legea spune că oricine are dreptul de a căuta, a primi și a face cunoscute informațiile oficiale.

Norma legală mai spune că anumite restricții privind accesul la informații pot apărea doar atunci când informația poate pune în pericol securitatea națională sau viața unei persoane private, se referă la viața privată a unei persoane sau la un secret comercial.

Subiecții legii sunt toate instituțiile finanțate din bani publici. Funcționarii publici, responsabili de furnizarea informațiilor trebuie să înregistreze cererea de informații atribuindu-i un număr așa cum prevede legea cu privire la registre și petiționare. Faptul înregistrării urmează să fie comunicat celui care a depus cererea de informații.

Legea prevede că informațiile vor fi puse la dispoziția solicitantului în momentul în care acestea vor fi disponibile pentru furnizare, însă nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de solicitare a informației. Termenul de furnizare a informației poate fi prelungit cu 5 zile lucrătoare, dacă este vorba despre un volum foarte mare de informații și dacă sunt necesare niște consultări suplimentare pentru a satisface cererea. Autorul cererii va fi informat despre orice prelungire a termenului de furnizare a informaţiei şi despre motivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea termenului iniţial.

Ce se întâmplă în realitate?

Se pare că responsabilii de comunicarea cu presa și relațiile cu publicul, cel puțin din unele instituții din domeniul sănătății, nu cunosc prevederile acestei legi sau dacă le cunosc, nu le aplică, le ignoră. Mai multe cereri expediate de redacția Sănătate INFO unor instituții rămân și astăzi fără răspuns, iar la altele sunt evazive, adică generale.

De exemplu, Serviciul național unic pentru apelurile de urgență – 112 nu a răspuns la nicio solicitare de informație trimisă de Redacția Sănătate INFO. De fiecare dată, Ana Carpovici, responsabila pentru relații cu publicul a spus că ne va oferi informații doar prin email.

Solicitarea pe care am trimis-o la adresa serviciului 112 pe 18 iunie s-a referit la cazul Elenei Natacenco, gravida care a cerut ajutorul medicilor, iar operatorul, în loc să-i trimită o ambulanță, i-a sugerat să ia un taxi și să meargă la spital. Am întrebat atunci dacă operatorul a fost sau nu sancționat, ce studii are și dacă există un regulament de care se conduc operatorii atunci când vorbesc, inclusiv cu femeile însărcinate. Nu am primit răspuns nici până astăzi, ci doar o înștiințare că mesajul a fost recepționat. Știrea în care lămurim cum trebuie să procedeze operatorul a fost publicată. Putem să bănuim că responsabilii de la 112 s-au gândit că odată publicată nu mai trebuie să ofere vreo explicație. Am aflat apoi din alte surse media că operatorul a primit o mustrare ușoară.

La fel nu cunoaștem după ce principii se conduce serviciul de presă al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale atunci când răspunde la solicitările presei. La unele solicitări ale sănătate INFO primim răspuns, altele rămân fără vreo reacție. De exemplu, în luna aprilie Sănătate INFO a documentat un subiect ce ține de achiziționarea medicamentelor ARV pentru bolnavii cu HIV/SIDA, procurarea cărora era în întârziere. Ne-am interesat de ce nu s-a făcut licitația de procurare a medicamentelor antiretrovirale până în acel moment, cum vor fi asigurații pacienții cu aceste medicamente în următoarele luni și care va fi procedura de achiziționare a acestora. Inițial, am avut o conversație telefonică cu secretarul de stat Rodica Scutelnic care ne-a redirecționat la serviciul de presă și ne-a promis că vom primi un răspuns. La departamentul relații cu publicul ni s-a spus să expediem o solicitare pe email. Am primit, din nou, un răspuns evaziv.

Aceeași atitudine față de solicitările Redacției o are și Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească. Instituția răspunde la ele aleatoriu, în funcție de subiect, importanța și rezonanța acestuia. De la această instituție am cerut mai multe informații în procesul de documentare a unui subiect privind întârzierea ambulanțelor „Soboli”, cumpărate din Rusia. Am cerut informația la telefon, însă ni s-a spus să trimitem solicitare pe poșta electronică.

În solicitare am întrebat de ce întârzie ambulanțele și când vor ajunge acestea în Republica Moldova, precum și ce s-a întâmplat cu cele 10 ambulanțe care au fost deja livrate. Pe parcursul documentării subiectului au apărut și alte întrebări, astfel că am decis să mai trimitem solicitare. În cea de a doua solicitare am întrebat despre rezultatele unor licitații privind procurarea ambulanțelor și dispozitivelor medicale, precum și despre soarta unor ambulanțe Citroen cumpărate în 2017. La niciuna dintre aceste solicitări nu am primit răspuns.

Nici Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate nu este mai cooperant în oferirea informațiilor. De exemplu, la o solicitare privind achizițiile de morfină pentru bolnavii de cancer, expediată la sfârșitul lunii mai, nu am primit răspuns nici astăzi. O solicitare la aceeași temă, dar în care întrebam Ministerul Sănătății dacă sistemul medical se confruntă cu un deficit de morfină pentru bolnavii de cancer, nu am primit, la fel, niciun răspuns. Solicitarea a fost trimisă pe 31 mai, astfel că Ministerul Sănătății a depășit deja toate termenele legale privind accesul la informație.

Unele instituții au refuzat să ofere informații redacției noastre invocând motive ce pot fi calificate drept aberante, iar prin refuz, acestea au îngrădit dreptul la accesul la informații, respectiv, au încălcat legea. Solicitarea trimisă de Sănătate INFO Institutului Oncologic viza informații de interes public.

Am vrut să aflăm dacă institutul are echipament performant pentru depistarea cancerului de sânge, în cât timp sunt gata rezultatele investigațiilor la sânge, dar și alte întrebări de statistică.

În răspunsul primit de la Serviciul de presă al Institutului suntem anunțați că „nu pot să dea curs cererii din motivele că nu am fi respectat normele de corespondență”.

Mai precis, scrie Rodica Tomașenco, responsabilul de comunicare, instituția nu poate să dea curs solicitării, deoarece aceasta nu este semnată, nu sunt indicate scopul solicitării și persoanele implicate în investigație și că solicitarea nu este scrisă pe antet. Menționăm că, înainte de a redacta solicitarea, reporterul Sănătate INFO a vorbit la telefon cu serviciul de presă de la IMPS Institutul Oncologic și nu au fost înaintate aceste condiționalități. Mai mult, condițiile invocate sunt ilegale.

Legea privind accesul la informație nu spune nicăieri că o solicitare trebuie să aibă antet, atunci când e trimisă unei instituții publice. De asemenea, legea nu spune nimic despre obligativitatea ștampilei. Cu atât mai mult, legea nu obligă în niciun fel ca solicitantul să indice scopul cererii sale și să menționeze care sunt persoanele vizate de informație.

Viorica Zaharia, președintele Consiliului de Presă din Republica Moldova a explicat pentru Sănătate INFO că nicio instituție de stat nu are dreptul să condiționeze în asemenea mod o solicitare de informații.

„Nicăieri nu scrie că pentru obținerea informației de interes public solicitantul, jurnalist sau nu, trebuie să spună scopul. Deduc că e o chestie abuzivă să ceri jurnalistului să spună în ce scop îi trebuie informația. Trebuie să justifici scopul doar dacă ceri informații cu caracter personal. Acest lucru îl prevede articolul 10 al Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal”, a explicat Viorica Zaharia.

Acestea sunt doar câteva dintre solicitările trimise de Redacția Sănătate INFO în ultimele trei luni instituțiilor din domeniul sănătății. Alte zeci de solicitări, trimise anterior, inclusiv Companiei Naționale de Asigurări în Medicină sau Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, la fel, au rămas fără vreun răspuns. În concluzie, privarea de dreptul la informație a jurnaliștilor Sănătate INFO, înseamnă, de fapt, privarea cetățenilor de dreptul la acces la informații de interes public care vizează activitatea instituțiilor din domeniu.

Notă: Legea spune că persoanele care consideră că li s-a lezat dreptul de acces la informații pot ataca instituția atât pe cale extrajudiciară, cât și în instanță. Persoana poate ataca în instanță instituția care nu i-a satisfăcut dreptul la informația, dacă a primit un refuz neîntemeiat de a i se înregistra cererea; dacă nu a primit acces la registrele publice aflate la dispoziția furnizorului; dacă i s-au încălcat termenele de oferire a răspunsului; dacă informațiile de interes public au fost secretizate neîntemeiat și dacă nu i s-a prezentat informației solicitate.

Ambulanțe înzăpezite și puncte de asistență medicală fără curent electric. A fost nevoie de intervenția salvatorilor

Ce planuri are Guvernul pentru sistemul Sănătății în următorul an: reformele esențiale rămân, din nou, în așteptare

VIDEO//Explicăm ce este pachetul minim de servicii medicale gratuite, pe care trebuie să-l ofere sistemul de sănătate din Moldova

Tag: interes public, accesul la informații, instituții medicale

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.