Totodată, alte peste 20 la sută sau una din cinci persoane crede că, în general, starea lor de sănătate este rea sau foarte rea. În funcție de bunăstare, percepția stării de sănătate a moldovenilor este invers proporțională cu starea socio-economică. Astfel 54% dintre respondenți din categoria înstăriților consideră că au o stare de sănătate bună sau foarte bună, față de doar 22,2% dintre cei a căror stare financiară este proastă (chintila 5).

Aproape jumătate (46,7%) dintre respondenți consideră că starea lor de sănătate în anul 2018 s-a înrăutățit în comparație cu anul 2013. 44,4% dintre respondenți au afirmat că pe parcursul ultimului an s-a întâmplat să nu poată munci din motive de sănătate.

Prevalența maladiilor cronice în rândul beneficiarilor de servicii de sănătate

Jumătate dintre cei intervievați (50,5%) au afirmat că suferă de cel puțin o maladie cronică ce necesită tratament permanent sau periodic. Rata de prevalență a maladiilor cronice sporește odată cu înaintarea în vârstă. Peste 75 la sută dintre cei care suferă de o boală cronică au vârste de peste 56 de ani, iar cei mai puțini – aproximativ 15 la sută – între 15 și 25 de ani.

Evoluția sistemului de sănătate

În general, populația Republicii Moldova are o percepție bună față de calitatea serviciilor medicale din țară. Astfel 4,9% dintre persoanele intervievate consideră calitatea serviciilor medicale oferite de sistemul medical din Moldova foarte bună, 38,7% fiind bune, 41,7% - de calitate medie, 11,2% cred că serviciile medicale sunt proaste și 3%  - foarte proaste.

De asemenea, majoritatea respondenților consideră că serviciile de sănătate sunt accesibile. Este vorba de 26,6% sau oarecum accesibile - 47,1%. Aproape 20% le consideră oarecum inaccesibile și 4,6% le consideră inaccesibile. 1,7% nu au răspuns.

Opinia privind evoluția sistemului de sănătate în ultimii 5 ani

În acest sens, părerile respondenților s-au împărțit în trei părți aproximativ egale, cu mici diferențe. O treime dintre respondenți (32,1%) consideră că situația din sistemul de sănătate s-a îmbunătățit, o treime (30,3%) – s-a înrăutățit, iar altă treime – 32,9% consideră că situația a rămas neschimbată.

În același timp, mai mult de un sfert dintre respondenți (27,5%) au apreciat pozitiv direcția reformelor în sănătate. Însă majoritatea a avut o opinie negativă despre evoluția reformelor din sistemul de sănătate: 44,9% au considerat că reformele stagnează și nu se mișcă nici într-o direcție, 21,6% consideră că se mișcă într-o direcție greșită (6,0% nu au răspuns).

Cele mai importante probleme ale sistemului de sănătate

Printre cele mai frecvent menționate probleme au fost:

 ◼ corupția (38,1%);

◼ dotarea insuficientă a instituțiilor medicale cu echipament medical modern (37%);  

◼ costul ridicat al tratamentului (36,3%);

◼ lista mică a medicamentelor compensate (32,9);

◼ atitudinea insuficient de bună a personalului medical față de pacienți (30,8%). Totodată, problemele ce țin de organizarea sistemului de sănătate au fost menționate frecvent: birocrația și organizarea proastă a sistemului de 25,6% respondenți, nivelul scăzut al profesionalismului și a medicilor de 22,3% respondenți, precum și insuficiența personalului medical de 21,8%.

Cel mai des moldovenii se informează despre serviciile de sănătate din presă. Mai mult de jumătate dintre respondenți (66,2%) au menționat televiziunea, urmată de internet (37,9%), discuțiile cu prietenii, colegii, vecinii (36,9%). Se constată că respondenții din mediul rural se informează mai mult prin intermediul TV (74,2%), comparativ cu respondenții urbani (55,2%), în același timp respondenții urbani utilizează mai des (43,9%) internetul drept sursă de informare în comparație cu respondenții rurali (33,4%).

Notă: În cadrul cercetării, majoritatea respondenților au fost bărbați – 53,7%,  la fel ca și locuitorii zonelor rurale (57,7%). Vârsta medie a respondenților a fost 45 ani. Majoritatea respondenților au studii de nivel mediu și doar 22,4% de participanți la sondaj au declarat un nivel de educație înalt.

Dintre cei chestionați, 35,1% sunt economic activi în sectorul oficial, 2,4% muncitori în sectorul neformal, 0,9% muncitori peste hotare, iar categoriile economic inactive constituie 62,4%. Nivelul mediu de venit al gospodăriilor casnice pentru luna precedentă sondajului a constituit 5.332 lei, iar în calcul pentru fiecare membru al gospodăriei, acesta a fost în medie de 1.676 lei.

Acest barometru de opinie a fost realizat în cadrul proiectului ”Promovarea responsabilității sociale participative pentru un sistem de sănătate performant”, implementat de către Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) cu suportul financiar al Băncii Mondiale/ Parteneriatul Global pentru Responsabilizare Socială. Barometrul de opinie a fost realizat de către Serviciul Independent de Sociologie și Informații OPINIA.