În afara statisticii oficiale. De ce unii lucrătorii medicali, decedați din cauza Covid19 în Moldova, nu se regăsesc în ea

Sursa Foto: Poză simbol

Elena Cioina

31 martie, 2021, 14:13

Vizualizări: 5464

Cel puțin 149 de lucrători medicali au murit de la începutul pandemiei și până acum în Republica Moldova, potrivit unor evidențe, pe care le țin unii specialiști în sănătate publică, separat de statisticile prezentate de Ministerul Sănătății. Autoritatea susține însă că au pierit din cauza nemilosului virus numai 105.

Și pe ceilalți 44 „eroi în alb” cine îi numără? Am solicitat explicații referitor la numărătoare, iar Ministerul Sănătății ne-a răspuns că, într-adevăr, nu sunt numărați toți, unii sunt incluși în liste, iar alții lăsați în afara ei. Lucrătorii medicali din sistemul privat sunt doar un exemplu. Familiilor acestora li se transmit doar „condoleanțe”.

Mihail Pîsla, conferențiar universitar la Școala de Management în Sănătate Publică spune că a întocmit lista în baza informațiilor oficiale, pe care le oferă aproape zilnic autoritatea în sănătate, dar și în baza informațiilor publicate de instituțiile medicale și medici. Astfel, printre cei decedați se regăsesc 103 medici, 38 de asistenți medicali și felceri și 8 angajați auxialiari din instituțiile medicale (șoferi de ambulanțe, bufetiere, asistente gospodine, ingineri medicali, etc).

„Am făcut această evidență ca să înțeleg ce categorii de lucrători sunt cel mai mult expuși riscului de infectare și deces, ce vârstă au și din ce instituții sunt”

Mihail Pîsla adaugă că pentru el nu este clar în acest moment de ce printre cei decedați din cauza Covid19 cei mai mulți sunt medici și se arată nedumerit că nimeni în Moldova nu cercetează acest lucru, deși ar fi fost oportun, având în vedere că există deja destul de multe date pentru a putea efectua o cercetare.

„Nu pot găsi explicații de ce numărul de decese anume printre medici este atât de mare. S-ar cere deja niște studii. Și în general n-am văzut încă niciun studiu analitic privind numărul atât de mare de lucrători medicali infectați. Cu toate că a trecut deja un an și material statistic este mai mult decât de-ajuns. Mediul academic ar trebui să se expună. Anticipez după pandemie o sumedenie de teze de doctor și de master. Iar acum nu prea văd doritori să exploreze subiectul. Responsabilii se ocupă numai cu constatarea. Dar noi avem nevoie de analize, argumente, concluzii, prognoze și acțiuni argumentate, targhetate și bazate pe dovezi”, și-a argumentat punctul de vedere Mihail Pîsla.

Contrar listei lui Mihail Pîslă, Ministerul Sănătății a anunțat că până astăzi, din cauza Sars-Cov-2, au murit 105 lucrători medicali. Instituția are o explicație – nu toți lucrătorii medicali, care mor din cauza Covid19 sunt incluși în această listă, cum ar fi de exemplu, cei care lucrează în instituțiile medicale private. Acestora, cităm „li se exprimă condoleanțe”.

„Lucrătorii medicali din sistemul privat nu sunt incluși în statistica lucrătorilor medicali, care decedează din cauza COVID-19, dar le exprimăm condoleanțe tuturor lucrătorilor medicali. Până la ora actuală, în statistica oficială sunt 104 lucrători medicali care au decedat din cauza infecției COVID-19. De la începutul pandemiei, în listă au fost incluși lucrătorii medicali, care s-au infectat la locul de muncă, acordând asistenta medicală pacienților cu Covid-19 și care au decedat din cauza Covid-19. De fiecare dată, au fost transmise condoleanțe tuturor lucrătorilor medicali decedați de Covid, aici mă refer și la cei care nu erau incluși in această listă, dar care au activat în sistemul medical sau activau în sistem, dar nu în secții Covid sau nu s-au îmbolnăvit la locul de muncă. Instituțiile private nu au acordat și nu acordă asistență medicală pacienților cu Covid. Unii lucrători medicali activează prin cumul și la stat, și la privat”, a explicat Cristina Stratulat, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Este prima dată de la începutul acestei pandemii, când Ministerul Sănătății face această precizare și această diferențiere și nu este clar de ce, întrucât până în acest moment în lista cadrelor medicale decedate din cauza Covid19 s-au regăsit și lucrători medicali din sistemul privat, care au prestat servicii pacienților. O dovadă este decesul Nataliei Cantaragiu, medic nefrolog, care activa la un spital privat din Capitală.

E adevărat că în statistica Ministerului Sănătății nu se regăsesc nici cadrele medicale, care au murit din cauza Covid19, dar care se aflau la pensie și aici ar exista o justificare – nu se aflau la locul de muncă, nu se regăsesc conferențiari de la Universitatea de Medicină, deși mulți sunt și medici, care activează în sistemul medical sau lucrători medicali din instituții educaționale, de exemplu.

L-am întrebat pe Mihail Pîsla, dacă i se pare o abordare corectă și dacă în statistica Ministerului Sănătății, ar trebui incluși și lucrătorii medicali din alte instituții, decedați din cauza Covid19.

„Ce contează pe cine tratează acest medic? De exemplu, el este stomatolog și a tratat un pacient și în acest timp a contractat boala și a decedat. În opinia mea, orice lucrător medical care prestează servicii medicale și în acest proces de acordare a asistenței medicale a contractat boala trebuie inclus în această listă. Și la privat se acordă servicii medicale, și acolo sunt riscuri de îmbolnăvire și de deces din cauza Covid19”, a explicat Mihail Pîsla.

O explicație ar fi că statul a promis să ofere familiilor decedaților indemnizații unice în valoare de 100 de mii de lei, prin urmare ar avea prea mult de plătit, dacă în statistică ar fi incluse și alte categorii de lucrători medicali, care au decedat în urma infectării cu Covid19.

„Acești bani sunt oferiți nu doar pentru că au murit din cauza Covid19, ci pentru că ei au fost supuși riscului profesional, în virtutea tuturor măsurilor de protecție luate. Orice medic care intră în contact cu un pacient, indiferent în ce secție lucrează, dacă s-a îmbolnăvit de Covid19, există tot temeiul să consideri că acest specialist a fost supus riscului de infectare la locul de muncă”.

Vom aminti că în luna martie, Guvernul a decis să ofere o indemnizație unică familiilor lucrătorilor decedați din cauza Covid19 în valoare de 100 de mii de lei. Potrivit regulamentului va beneficia de această indemnizație „personalul angajat în instituțiile medico-sanitare publice din cadrul asistenței medicale primare, asistenței medicale specializate de ambulatoriu, asistenței medicale spitalicești, asistenței medicale urgente prespitalicești, serviciilor medicale de înaltă performanță, instituțiilor/subdiviziunilor medicale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Administrației Naționale a Penitenciarelor și Serviciului de Informații și Securitate (în continuare – instituții medico-sanitare publice), al cărui deces a survenit ca urmare a infectării în cadrul desfășurării nemijlocite a activității medicale în lupta cu COVID-19″.

Principalele boli care afectează copiii din Republica Moldova, de la naștere până la adolescență

Pe cine minte Guvernul? Comisia Europeană: UE nu obligă Republica Moldova sau statele sale membre să reducă accizele la produsele din tutun încălzit

Guvernul a aprobat Regulile de Bună Practică de Farmacie. Ce obligații noi au proprietarii de farmacii și farmaciștii angajați din Republica Moldova

Tag: Covid19, lucrători medicali, decese, spitale, AMP, ambulanță, Republica Moldova

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.