Stigmatizate, batjocorite, abuzate sexual pentru serviciile pe care le prestează. La ce riscuri mai sunt supuse lucrătoarele sexului în Republica Moldova

Sursa Foto: Respiro// Poză simbol

Elena Cioina

15 iulie, 2022, 17:29

Vizualizări: 2848

Sunt ridiculizate și numite cu cele mai urâte cuvinte. Sunt bătute și agresate sexual, doar pentru că au ales să-și facă din serviciile sexuale, pe care le prestează , un job. Mai mult, sunt arestate de poliție, pentru că activitatea lor e ilegală în Moldova, deci practic nu se pot apăra.

Pentru că sunt judecate și disprețuite, cele mai multe femei, lucrătoare ale sexului, nu vorbesc despre ceea ce fac, pentru că „oamenilor nu le-ar plăcea să afle că ele prestează servicii sexuale”, iar insultele, comentariile le-ar afecta emoțional și psihic. Sunt doar câteva dintre dezvăluirile pe care le-au făcut cele 355 de femei, care au acceptat să fie intervievate în studiul „Evaluarea nivelului de pregătire a lucrătoarelor sexului din Chișinău în mobilizarea comunitară, inclusiv implicarea în măsurile de control pentru HIV.”

În cele mai dese cazuri, spun 46% dintre intervievate, oamenilor nu le-ar plăcea să știe că ele prestează servicii sexuale. Atunci când, totuși, au vorbit, în 42% dintre cazuri comentariile oamenilor le-au afectat foarte mult emoțional și psihic. În 39 la sută din situații, aceste femei au evitat să vorbească despre munca lor de frică să nu fie arestate de poliție, iar în 32% și respectiv 29% au fost tratate cu dispreț, numite urât, bătute și abuzate sexual.

65 la sută dintre aceste femei se simt stigmatizate de societate. E vorba de 231 din 355 care au acceptat să participe în cercetare.

Femeile spun că dacă ar spune deschis că prestează servicii sexuale, cel mai des pe bani, ar fi respinse, izolate și ignorate. Este răspunsul oferit de 89% dintre intervievate. 86% dintre ele consideră că se vor confrunta cu stigma și discriminarea, iar 68% cred că pot fi incriminate, pedepsite penal sau administrativ. În 9 la sută dintre situații, femeile se gândesc că le va fi frică de deciziile judecătorești.

Totuși, lucrătoarele sexului afirmă că au nevoie să se destăinuie, dar e nevoie să se simtă confortabil. Astfel, majoritatea 310 intervievate, ar vorbi despre munca lor cu lucrători ai ONG-urilor, 191 s-ar destăinui altor lucrătoare, iar 41 dintre ele nu s-ar simți confortabil să vorbească despre activitatea lor cu nimeni.

Femeile au fost întrebate despre lucrurile rele și bune pe care le pot menționa în prestarea serviciilor sexuale. Deși câștigă mai puțini bani din prestarea acestui serviciu, lucrătoarele spun că banii obținuți sunt un lucru bun. 79% au precizat acest lucru sau 162 de femei din 204 câte au răspuns la întrebare.

La „lucruri rele”, femeile au menționat frica, riscul, nesiguranța, bătaia, agresiunea, amenda și arestul, lipsa unui viitor și amenințarea.

Din acest considerent, participantele la studiu consideră, în proporție de 60%, că legalizarea prestării serviciilor sexuale ar trebui legalizată. 130 dintre cele 212 femei care au oferit răspunsuri, au spus că astfel se vor simți mai protejate. 55 din cele 130 de femei cred că astfel vor beneficia de protecție socială, 2 femei cred că astfel vor putea accesa servicii medicale gratuite, iar 1 femeie a menționat că astfel nu va mai fi discriminată.

Până atunci însă jumătate dintre participantele la studiu sau 167 de femei ar vrea să rămână în continuare anonime, fără să aibă vreo legătură cu comunitatea lucrătoarelor sexului. Dar, dacă ar fi nevoite să aleagă o formă de comunicare, atunci aceștia ar fi personalul ONG-urilor care prestează servicii de outreach, prin programe sau evenimente speciale pentru lucrătoarele sexului, prin platforme online și prin intermediul unui angajat „de la egal la egal”.

Lucrătoarele sexului ar mai vrea să fie implicate în programe și servicii specifice, unde să li se ofere informați despre sănătatea sexuală și cea reproductivă, să fie instruite și să fie ținute la curent cu modificările legislative privind prestarea serviciilor sexuale.

Totodată, 152 de femei și-ar dori să fie implicate în promovarea informațiilor privind drepturile la sănătatea reproducerii, să participe la instruiri privind metodele de securitate fizică, de reducere a riscurilor, precum consumul de substanțe narcotice și chiar ar vrea să știe cum să se recreeze.

Notă: Acest material a fost realizat în cadrul Campaniei „Dincolo de Aparențe”, desfășurată de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția UNFPA.

Studiul „Evaluarea nivelului de pregătire a lucrătoarelor sexului comercial din Chișinău în mobilizarea comunitară, inclusiv implicarea în măsurile de control pentru infecția HIV”, realizat de AFI (organizația Act for Involvement) s-a desfășurat în perioada octombrie- decembrie 2021 pe un eșantion de 355 de persoane.

CNAM sub presiune. Finanțatorul a anunțat câștigătorii unor concursuri de proiecte abia după ce aceștia au manifestat în fața instituției publice

Regiunea transnistreană și-a creat propriile protocoale de tratament a pacienților cu o boală socială severă, spre deosebire de Chișinău. Pacientul suferă

Mai mult de jumătate dintre persoanele aflate în îngrijire paliativă din Moldova au evitat serviciile medicale în perioada pandemiei

Tag: agresate sexual, studiu, hiv, stigmatizare

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.