Epilepsia, una dintre cele mai răspândite boli neurologice la nivel global, afectează oamenii din țările sărace. Explicația OMS

Sursa Foto: https://7010303.ru/zabolevanija/epilepsiya/

Cristina Ghermanschi

20 septembrie, 2022, 16:31

Vizualizări: 3033

Aproximativ 50 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de epilepsie, maladia fiind una dintre cele mai răspândite în lume. Este o boală cronică, netransmisibilă a creierului care afectează oamenii de toate vârstele. Aproape 80% dintre persoanele cu epilepsie trăiesc în țări cu venituri mici și medii.

Aproximativ 70% dintre pacienții care suferă de ea ar putea trăi fără crize, dacă ar fi diagnosticați și tratați corespunzător, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Riscul deceselor premature la persoanele cu epilepsie este de până la trei ori mai mare decât în cazul populației generale. Trei sferturi dintre persoanele cu epilepsie care trăiesc în țările cu venituri mici nu beneficiază de tratamentul de care au nevoie. În multe părți ale lumii, persoanele cu epilepsie și familiile acestora suferă de stigmatizare și discriminare.

Boala se caracterizează prin crize recurente, care sunt episoade scurte de mișcări involuntare care pot implica o parte a corpului (parțiale) sau întregul corp (generalizate) și sunt uneori însoțite de pierderea cunoștinței și de controlul funcției intestinale sau vezicale.

Episoadele de convulsii sunt rezultatul unor descărcări electrice excesive într-un grup de celule cerebrale. Diferite părți ale creierului pot fi „sediul” unor astfel de descărcări. Crizele pot varia de la cele mai scurte scăpări de atenție sau sacadări musculare până la convulsii severe și prelungite. Convulsiile pot varia, de asemenea, ca frecvență, de la mai puțin de una pe an la mai multe pe zi.

O singură criză nu semnifică epilepsie (până la 10% dintre persoanele din întreaga lume au o singură criză în timpul vieții lor). Epilepsia este definită ca având două sau mai multe crize neprovocate. Este una dintre cele mai vechi afecțiuni recunoscute în lume, existând înregistrări scrise care datează din anul 4000 î.Hr. Secole întregi, persoanele care sufereau și suferă de epilepsie se confruntă cu frică, neînțelegere, discriminare și stigmatizare socială.

Acest stigmat continuă și astăzi în multe țări și poate avea un impact asupra calității vieții persoanelor cu această boală și a familiilor acestora.

Semne și simptome

Caracteristicile crizelor epileptice variază și depind de locul din creier în care începe prima dată tulburarea și de cât de departe se răspândește aceasta. Apar simptome temporare, cum ar fi pierderea cunoștinței și tulburări de mișcare, de senzații (inclusiv de vedere, auz și gust), de dispoziție sau de alte funcții cognitive.

Persoanele cu epilepsie tind să aibă mai multe probleme fizice (cum ar fi fracturi și vânătăi din cauza rănilor legate de crize), precum și rate mai mari de afecțiuni psihologice, inclusiv anxietate și depresie. În mod similar, riscul de deces prematur la persoanele cu epilepsie este de până la trei ori mai mare decât la populația generală, cele mai mari rate de mortalitate prematură fiind înregistrate în țările cu venituri mici și mijlocii și în zonele rurale.

O mare parte dintre cauzele de deces legate de epilepsie, în special în țările cu venituri mici și medii, sunt potențial evitabile, cum ar fi căderile, înecul, arsurile și crizele prelungite.

Ratele de boală

Epilepsia reprezintă o proporție semnificativă din povara mondială a bolilor, afectând aproximativ 50 de milioane de persoane din întreaga lume. Proporția estimată a populației generale cu epilepsie activă (adică cu crize continue sau cu nevoie de tratament) la un moment dat este cuprinsă între 4 și 10 la 1000 de persoane.

La nivel mondial, se estimează că în fiecare an aproximativ 5 milioane de persoane sunt diagnosticate cu epilepsie. În țările cu venituri ridicate se estimează 49 din 100 de mii de persoane sunt diagnosticate cu epilepsie în fiecare an. În țările cu venituri mici și medii, această cifră poate ajunge până la 139 de persoane raportate la 100 000 de oameni.

Acest lucru se datorează probabil riscului crescut de afecțiuni endemice, cum ar fi malaria sau neurocisticeroza, incidenței mai mari a leziunilor provocate de traficul rutier, leziunilor legate de naștere și variațiilor în ceea ce privește infrastructura medicală, disponibilitatea programelor de sănătate preventivă și asistența medicală accesibilă. Aproape 80% dintre persoanele cu epilepsie trăiesc în țări cu venituri mici și medii.

Cauze

Epilepsia nu este contagioasă. Deși multe mecanisme de bază ale bolii pot duce la epilepsie, cauza bolii este încă necunoscută în aproximativ 50% dintre situații la nivel global. Cauzele epilepsiei sunt împărțite în următoarele categorii:

- Structurale

- Genetice

- Infecțioase

- Metabolice

- Imune

- Necunoscute

Exemplele includ:

· leziuni cerebrale din cauze prenatale sau perinatale (de exemplu, o pierdere de oxigen sau traumatisme în timpul nașterii, greutate mică la naștere);

· anomalii congenitale sau afecțiuni genetice cu malformații cerebrale asociate; un traumatism cranian sever;

· un accident vascular cerebral care restricționează cantitatea de oxigen la nivelul creierului;

· infecție a creierului, cum ar fi meningita, encefalita sau neurocisticercoza, anumite sindroame genetice; și o tumoră cerebrală.

Tratament

Convulsiile pot fi controlate. Până la 70% dintre persoanele care trăiesc cu epilepsie ar putea să nu mai aibă crize, dacă vor administra adecvat medicamentele anticonvulsive.

Întreruperea tratamentului anticonvulsiv poate fi luată în considerare după 2 ani fără convulsii și trebuie să se țină cont de factorii clinici, sociali și personali relevanți. O etiologie documentată a crizei și un model electroencefalografic (EEG) anormal sunt cei doi predictori cei mai constanți ai recurenței crizelor.

În țările cu venituri mici este posibil ca aproximativ trei sferturi dintre persoanele cu epilepsie să nu primească tratamentul de care au nevoie.

Acest lucru se numește „diferența de tratament”.

În multe țări cu venituri mici și medii există o disponibilitate scăzută a medicamentelor antiepileptice. Un studiu recent a constatat că disponibilitatea medie a medicamentelor antiepileptice generice în sectorul public din țările cu venituri mici și medii este mai mică de 50%. Acest lucru poate acționa ca o barieră în calea accesului la tratament. Este posibil să se diagnosticheze și să se trateze majoritatea persoanelor cu epilepsie la nivelul asistenței medicale primare fără a se utiliza echipamente sofisticate.

Proiectele pilot ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au indicat că formarea furnizorilor de asistență medicală primară pentru a diagnostica și trata epilepsia poate reduce în mod eficient decalajul de tratament al bolii.

Intervenția chirurgicală ar putea fi benefică pentru pacienții care răspund slab la tratamentele medicamentoase.

Prevenire

Se estimează că 25% dintre cazurile de epilepsie pot fi prevenite. Prevenirea traumatismelor craniene este cel mai eficient mod de a preveni epilepsia posttraumatică. Îngrijirea perinatală adecvată poate reduce cazurile noi de epilepsie cauzate de leziuni la naștere.

Utilizarea medicamentelor și a altor metode pentru a scăderea temperaturii corporale poate reduce riscurile de apariție a crizelor febrile. Prevenirea epilepsiei asociate cu accidentul vascular cerebral se concentrează pe reducerea factorilor de risc cardiovascular, de exemplu, măsuri de prevenire sau de control al hipertensiunii arteriale, diabetului și obezității, precum și pe evitarea consumului de tutun și a consumului excesiv de alcool.

Infecțiile sistemului nervos central sunt cauze frecvente de epilepsie în zonele tropicale, unde sunt concentrate multe țări cu venituri mici și medii. Eliminarea paraziților din aceste medii și educația cu privire la modul de evitare a infecțiilor pot fi modalități eficiente de reducere a epilepsiei la nivel mondial, de exemplu a acelor cazuri provocate de neurocisticeroză.

Impactul social și economic

Epilepsia reprezintă mai mult de 0,5% din povara globală a bolii, o măsură bazată pe timp care combină anii de viață pierduți din cauza mortalității premature și timpul trăit într-o stare de sănătate mai puțin satisfăcătoare. Epilepsia are implicații economice semnificative în ceea ce privește nevoile de asistență medicală, decesele premature și pierderea productivității muncii.

Impactul economic al epilepsiei variază în mod semnificativ în funcție de durata și gravitatea afecțiunii, de răspunsul la tratament și de mediul de îngrijire a sănătății. Costurile suportate din buzunar și pierderile de productivitate creează sarcini substanțiale pentru gospodării.

Un studiu economic din India a estimat că finanțarea publică atât pentru tratamentul de primă și a doua linie, cât și pentru alte costuri medicale, atenuează povara financiară a epilepsiei și este eficientă din punct de vedere al costurilor.

Deși efectele sociale variază de la o țară la alta, stigmatizarea și discriminarea cu care se confruntă persoanele cu epilepsie la nivel mondial sunt adesea mai greu de depășit decât crizele în sine. Persoanele care trăiesc cu epilepsie pot fi ținta prejudecăților. Stigma bolii poate descuraja oamenii să caute tratament, pentru a evita să fie identificați cu boala.

Drepturile omului

Persoanele cu epilepsie se pot confrunta cu un acces redus la oportunități educaționale, cu refuzul de a obține un permis de conducere, cu bariere în calea accesului la anumite ocupații și cu un acces redus la asigurări de sănătate și de viață. În multe țări, legislația reflectă secole de neînțelegeri cu privire la epilepsie, de exemplu, legile care permit anularea unei căsătorii pe motiv de epilepsie și legile care refuză accesul persoanelor cu crize epileptice la restaurante, teatre, centre de recreere și alte clădiri publice.

O legislație bazată pe standardele privind drepturile omului acceptate la nivel internațional poate preveni discriminarea și încălcarea drepturilor, poate îmbunătăți accesul la serviciile de asistență medicală și poate crește calitatea vieții persoanelor cu epilepsie.

Răspunsul OMS

OMS și partenerii săi recunosc faptul că epilepsia este o problemă majoră de sănătate publică. OMS, Liga Internațională împotriva Epilepsiei (ILAE) și Biroul Internațional pentru Epilepsie (IBE) au condus Campania globală împotriva epilepsiei pentru a scoate boala "din umbră", pentru a oferi informații mai bune și a crește gradul de conștientizare cu privire la epilepsie și pentru a consolida eforturile publice și private de îmbunătățire a îngrijirii și de reducere a impactului bolii.

Aceste eforturi au contribuit la prioritizarea epilepsiei în multe țări, ceea ce a dus la declarații regionale în toate cele 6 regiuni ale OMS. Regiunea OMS din cele două Americi a aprobat Strategia și Planul de acțiune privind epilepsia în 2011, iar rezoluția Adunării Mondiale a Sănătății (WHA) privind povara globală a epilepsiei (WHA68.20) a fost aprobată în 2015. Rezoluția îndeamnă statele membre să ia măsuri coordonate împotriva epilepsiei și a consecințelor acesteia

În multe țări au fost realizate proiecte pentru a reduce decalajul de tratament și morbiditatea persoanelor cu epilepsie, pentru a forma și educa profesioniștii din domeniul sănătății, pentru a elimina stigmatizarea, pentru a identifica potențiale strategii de prevenire și pentru a dezvolta modele de integrare a îngrijirii epilepsiei în sistemele locale de sănătate.

Combinând mai multe strategii inovatoare, aceste proiecte au demonstrat că există modalități simple și eficiente din punct de vedere al costurilor de tratare a epilepsiei în mediile cu resurse reduse.

Programul OMS de reducere a decalajelor în materie de tratament al epilepsiei și Programul de acțiune privind decalajele în materie de sănătate mintală (mhGAP) au atins aceste obiective în Ghana, Mozambic, Myanmar și Vietnam.

Aceste proiecte s-au axat pe extinderea competențelor furnizorilor de asistență medicală primară și nespecializată la nivel comunitar pentru a diagnostica, trata și urmări persoanele cu epilepsie. Aceste 4 programe pilot au dus la o creștere considerabilă a accesului, astfel încât 6,5 milioane de persoane în plus au acces la tratament pentru epilepsie în cazul în care au nevoie de acesta.

OMS avertizează: Milioane de persoane cu HIV sunt în pericol din cauza opririi finanțării programelor de tratament

Trump a semnat ordinul de retragere a Statelor Unite din OMS, în prima zi a celui de-al doilea mandat

Donald Trump vrea să scoată Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății

Tag: epilepsie OMS sănătate boală convulsii

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.