Crime fără pedeapsă în spațiul online. Victimele violenței digitale, singure în fața abuzatorilor

Sursa Foto: Anastasia Nelen, Unsplash

Vitalie Dogaru

06 decembrie, 2023, 10:06

Vizualizări: 1663

Platformele de social media au devenit adevărate locuri de crimă, se arată într-un raport al UNFPA. Cele mai afectate la insultele denigratoare și formele înjositoare de abuz sunt femeiele și fetele. Opt din zece au raportat că au fost martore ale violenței online, iar patru din zece au declarat că au experimentat-o personal. Printre tineri, fenomenul violenței digitale este și mai răspândit. Unul din doi adolescenți au afirmat că li s-a propus cel puțin o dată să trimită imagini sexuale online.

Veronica are 37 de ani, iar ultimii zece i-a petrecut într-un coșmar continuu. După ce a cunoscut un bărbat pe o rețea de socializare femeia a neglijat la început interesul lui nefiresc pentru persoana ei. Cu timpul a înțeles că este urmărită online nu doar ea, dar și familia ei, inclusiv cei doi copii.

„El avea toate detaliile despre numărul meu de telefon, adrese și interese. Ba mai mult, și-a făcut și o bază de date cu rudele, prietenii și colegii mei. Când mi-am deschis un cont pe Instagram, dintre toți urmăritorii am remarcat unul care mereu venea cu aprecieri la ce postam, salutări, flori și complimente. Mă gândeam că nu-mi poate face nimic de la mii de kilometri. Au fost perioade când era mai atent, când mai provocator. Uneori îl blocam, dar după mai multe promisiuni din partea lui reveneam la discuții. A început să îmi vorbească despre viața lui, îmi trimitea poze, mi-a spus că s-a stabilit în America. Spunea că este singur și că îi place să vorbească cu mine”, povestește femeia.

După câțiva ani de discuții online, Veronica acceptă să se întâlnească cu bărbatul necunoscut. Acesta chiar a cerut-o de soție și a amețit-o cu mai multe cadouri. Ea s-a lăsat cucerită, dar a nimerit într-o cursă. Abia mai târziu și-a dat seama că a fost filmată în ipostaze intime, iar aceste video-uri s-au transformat în materiale de șantaj.

„Eram manipulată de un om aflat la mii de kilometri de mine. Să îi trimit filme cu mine, poze cu anumite cuvinte scrise pe mine, iar poftele lui creșteau de la o zi la alta. Orice refuz era urmat de o amenințare că va trimite filmul soțului, copiilor, rudelor și altor persoane apropiate pe care le găsise în lista mea de amici online. Am început să trăiesc un adevărat coșmar”, mărturisește Veronica.

Violența împotriva femeilor săvârșită în mediul online, la cote alarmante

Experiențele femeilor și fetelor care au trecut prin violența în bază de gen au ajuns să fie amplificate și facilitate de tehnologie, spune Angelina Zaporojan-Pîrgari, directoarea Centrului de Drept al Femeilor. Potrivit ei, aceasta se datorează multitudinii de înfăptuitori, în unele cazuri, sau a razei largi de acțiune și a caracterului aproape permanent al răspândirii imaginilor dăunătoare și a conținutului de ură. De multe ori acestea nu pot fi înlăturate odată ce au ajuns în online.

„Violența împotriva femeilor comisă în era digitală are un impact grav asupra vieții, sănătății psihologice și fizice, a siguranței și a reputației femeilor. Anume femeile sunt supuse mai des abuzului și discursului de ură în mediul online, fapt care le determină pe foarte multe dintre ele să se retragă de la dezbateri sau să se abțină să-și exprime opiniile”, menționează directoarea CDF.

Astăzi la nivelul Uniunii Europene, una din șapte femei a fost supusă actelor de persecuție online de la vârsta de 15 ani. Acest fenomen nu a ocolit nici elita. Potrivit datelor CDF, 60 la sută dintre femeile parlamentare au fost ținta atacurilor sexiste pe rețelele sociale. Lista este completată dă jurnaliste, alese locale și femei de afaceri.

Violența și abuzul online afectează și vedetele

Dara, o tânără și talentată interpretă, a avut de suferit mult în urma comentariilor de pe rețelele de socializarea. Ea spune că orice apariție a ei pe scenă le dădea deseori apă la moara răuvoitorilor. La început credea că merită toate comentariile la felul cum arată și ce poartă.

„Din păcate, n-ai stil și nu ești frumoasă, nu este doar o strofă dintr-un cântec. Pentru mine mult timp aceste cuvinte au fost un fel de adevăr pe care îl trăiam pentru că mai întâi am fost prea grasă, după care am fost prea slabă. După care am fost cu sprâncenele urâte, după care bătrână, după care prea blondă și multe, multe opinii care par atât de simple, dar care în timp au rănit și creat dureri reale”, povestește Dara.

Pentru a depăși stările la care o aduceau vorbele răutăcioase ale necunoscuților din mediul virtual, interpreta a avut nevoie de mai multe ședințe de terapie. Dara și-a dat seama că ala arată hărțuirea și că mii de oameni sunt afectați de violența online fără ca să înțeleagă că sunt victime.

„Am înțeles că părerile oamenilor nu sunt despre mine, ci despre ei. Sunt frustrările celora care se tem să iasă din anonimatul oferit de spațiul virtual. Imagini cu lenjeria mea intimă au devenit virale pe mai multe platforme de socializare. Au adunat milioane de vizualizări. Mult mai mult decât aduna muzica mea la acel moment. Ceea ce este trist. Corpul meu a fost folosit de nenumărate ori fără să mi se ceară acordul. Asta m-a făcut să îmi dau bine seama că și el trebuie să aibă un drept, la fel precum și muzica mea îl are”, spune interpreta.

Fără acordul meu nu e contentul tău

Pe fundalul creșterii valului de ură și violență în mediul online, Fondul Națiunilor Unite pentru Populația UNFPA a lansat campania globală de informare și mobilizare împotriva violenței digitale Bodyright. Desfășurată sub sloganul „Fără acordul meu nu e contentul tău”, mișcarea își propune să pună capăt violenței online și să identifice soluții împotriva riscurilor generate de noile tehnologii informaționale.

„Elementul central al campaniei Bodyright este simbolul 'b' – un drept de autor inedit pentru corpul uman. La fel cum copyright-ul protejează piesele muzicale, cărțile și alte materiale de autor, este nevoie de a proteja corpurile umane pe internet. Este timpul să punem limite în online”, a spus Natalia Plugaru, Reprezentantă Adjunctă UNFPA Moldova.

UNFPA, alături de mai mulți parteneri locali, vrea să pună capăt răspândirii informațiilor denigratoare și a fotografiilor nud și să tragă la răspundere persoanele care se fac vinovate de abuz. „Distribuirea imaginilor care reflectă un abuz sexual față de copii sau față de adulți nu este liberă exprimare a opiniei. Acestea sunt drepturi fundamentale ale omului care nu pot fi încălcate”, declară Daniela Misail-Nichitin, secretară de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

Potrivit ei, poliția este gata să asigure identificarea, urmărirea penală și atragere la răspundere a făptuitorilor indiferent de unde comit fapta, în mediul online sau în cel offline. MAI se angajează să modifice actualul cadrul legal astfel încât să fie facilitată sistarea paginilor care promovează conținut ilegal și dăunător pentru a preveni distribuirea și perpetuarea imaginilor în mediul online. Totodată autoritățile vor să creeze subdiviziuni specializate în combaterea crimelor cibernetice în mai multe subdiviziuni ale poliției pentru a înlesni raportarea cazurilor de abuz în online.

Între timp, în Republica Moldova a fost lansată rețeaua unităților de asistență pentru supraviețuitoarelor violenței de gen, inclusiv a violenței sexuale. Aceste centre pot oferi asistență inclusiv victimelor violenței online, dar nu întotdeauna dispun de specialiști calificați. Lipsa de resurse umane și financiare rămâne a fi cea mai mare provocare în combaterea violenței și efectelor acesteia, recunoaște Felicia Bechtoldt, secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

„Violența digitală poate fi prevenită și combătută prin consolidarea capacităților specialiștilor din diferite domenii. Cu suportul partenerilor de dezvoltare vom completa și extinde serviciile pentru victimele violenței digitale”, menționează Felicia Bechtoldt.

Pornind de la aceste provocări, Republica Moldova are de parcurs un drum lung pentru a crea un mediu online sigur pentru toți. Până atunci, ură misogină și devalorizarea femeilor online va continua să provoace suferință psihologică, emoțională și fizică pe termen lung.

Victimele, singure față în față cu abuzatorii online

Între timp, Veronica s-a trezit cu distribuirea pe rețelele de socializare a mai multor imagini cu ea în ipostaze intime. Mai mult, aceste fotografii și filmulețe video au fost trimise și cunoscuților ei, copiilor și rudelor. Abuzatorul a creat și pagini false cu numele ei pe rețelele de socializare unde adună persoane care o cunosc și le distribuie imagini compromițătoare. Pentru toate acestea, spune femeia, ea plătește un preț enorm.

„Sunt momente când eu nu mă recunosc. Am trecut prin atacuri de panică, tulburări nervoase, proleme de respirație. Am ajuns să fiu un zombi. Încă mai sunt în căutarea unui psihoterapeut care să mă ajute să depășesc aceste stări. Recunosc că a fost o slăbiciune din partea mea și înțeleg că am făcut-o din prea multă încredere pentru un străin. Această bunătate m-a distrus și am plătit mult pentru ea. Am fost chiar la un pas de suicid, dar mă bucur că am rămas vie, chiar dacă sunt răvășită de cele întâmplate”, afirmă femeia.

Consumă droguri pentru a rezista durerii în timpul actului sexual. Cine sunt și de ce recurg unele femei din Republica Moldova la acest gest

Studenții trec la învățământ online, iar angajații vor munci de la distanță

Certificatul de vaccinare, de astăzi online

Tag: abuz, online, victimă

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.