Cazurile de hepatite virale, în creștere în Republica Moldova: Strategiile Ministerului Sănătății pentru următorii 4 ani

Sursa Foto: Ministerul Sănătății/ imagine simbol

Irina Papuc

31 decembrie, 2024, 14:57

Vizualizări: 534

Prin aprobarea unui program național de combatere a hepatitelor virale, Republica Moldova își propune să reducă cu 20% incidența hepatitelor acute și să crească rata de diagnosticare la 85% pentru hepatita B și la 55% pentru hepatita C.

În același timp, în următorii 4 ani Guvernul, prin Ministerul Sănătății, urmărește să extindă vaccinarea, să asigure tratamentul pentru 90% din cazurile de hepatită C și să implice comunitatea pentru reducerea stigmatizării. Cu un buget de aproape 230 de milioane de lei, inițiativa este una ambițioasă pentru sănătatea publică, având ca obiectiv final eliminarea hepatitelor virale până în 2030. Succesul programului depinde însă de o implementare eficientă, care ține de mobilizarea resurselor umane și financiare necesare.

Conform datelor oficiale, hepatitele virale B, C și D rămân o provocare majoră pentru sănătatea publică în Republica Moldova. La finalul anului 2023, în Republica Moldova au fost înregistrate cumulativ 75.694 de persoane cu hepatită cronică și 9.101 cu ciroză hepatică. Totodată, 50.602 (66,9%) cazuri de hepatită cronică sunt de etiologie virală, inclusiv 30.884 cazuri hepatită virală B (HVB) cronică, 16.538 cazuri hepatită virală C (HVC) cronică, 1.594 cazuri hepatită virală Delta (HVD) și 1.586 cazuri de altă etiologie și neprecizată. Este de menționat faptul că rata de infectare cumulativă în cazul HVC cronice înregistrează o creștere semnificativă de la 10,94% în anul 2000 până la 32,68 % în anul 2023, iar indicii de prevalență a morbidității au sporit de circa 9 ori, de la 1.855 cazuri în anul 2000 până la 16.538 cazuri în anul 2023.

Alarmant este faptul că cronicizarea acestor maladii se soldează cu dezvoltarea formelor oncologice. Astfel, în Republica Moldova morbiditatea cumulativă prin tumorile maligne a ficatului și căilor biliare a sporit de la 13,50 la 100 mii populație în anul 2016 până la 14,60 cazuri în anul 2021.

Datele au fost extrase pentru nota informativă la proiectul de hotărâre al Guvernului privind aprobarea Programului Național de combatere a hepatitelor virale B, C și D pentru anii 2024-2028. Documentul a fost aprobat de Executiv în ședința din 18 decembrie.

Eliminarea hepatitelor virale până în 2030

Programul are un scop bine definit: reducerea și, eventual, eliminarea transmiterii hepatitelor virale până în anul 2030. Obiectivele specifice includ:

• Prevenirea noilor infecții

- Reducerea cu 20% a cazurilor de hepatită acută până în 2028.

- Extinderea vaccinării împotriva hepatitei B pentru grupurile cu risc sporit, cum ar fi utilizatorii de droguri injectabile (UDI) și lucrătorii sexuali.

• Diagnosticare și testare

- Atingerea unui grad de diagnosticare de 85% pentru hepatita B și 55% pentru hepatita C.

- Crearea unui laborator național de referință pentru monitorizarea testării.

• Tratament

- Includerea în tratament antiviral a 50% dintre persoanele cu hepatita B și D și 90% dintre cele cu hepatita C.

• Implicarea comunității

Reducerea stigmatizării și discriminării în rândul grupurilor vulnerabile.

• Supraveghere epidemiologică

Consolidarea sistemului de monitorizare a hepatitelor virale, inclusiv monitorizarea „cascadei” serviciilor de testare, tratament și îngrijire.

Costuri

Implementarea Programului pentru perioada 2024-2028 va costa aproximativ 227,9 milioane de lei, finanțarea provenind din bugetul de stat (144,7 milioane lei), Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală (67,6 milioane lei) și alte surse externe (15,5 milioane lei).

Cea mai mare parte a cheltuielilor este alocată obiectivului de asigurare a tratamentului antiviral, cu un buget de peste 170 milioane lei.

Ce urmărește Ministerul Sănătății

Țintele pe care vrea să le atingă Ministerul Sănătății pentru fiecare obiectiv specific sunt menționate într-un tabel, programul conținând inclusiv planul de acțiuni pentru următorii 4 ani. Printre țintele concrete se numără:

• Reducerea incidenței hepatitei virale B acute de la 0,39 la 0,23 cazuri la 100.000 de locuitori până în 2028; a hepatitei C – de la 0,82 la 0,66, iar hepatitei D – de la 0,07 la 0,02;

• Creșterea ratei de vindecare a hepatitei C la 95% printre persoanele tratate;

• Extinderea accesului la vaccinarea contra hepatitei B la cel puțin 90% dintre nou-născuți în primele 24 de ore.

Provocări

Deși strategia este amplu explicată și argumentată, provocările rămân semnificative. Un risc major identificat ține de capacitățile financiare și umane insuficiente, ceea ce ar putea duce la o implementare fragmentată a obiectivelor stabilite în program.

Un alt aspect provocator este combaterea stigmatizării și discriminării împotriva grupurilor vulnerabile (precum utilizatorii de droguri injectabile și lucrătorii sexuali), care necesită intervenții bine coordonate și implicarea activă a comunităților și organizațiilor non-guvernamentale.

În Republica Moldova este disponibilă testarea rapidă la hepatite. Din octombrie 2020, este implementată testarea de screening la hepatitele virale B și C cu teste rapide de diagnostic.

Doi medici suspectați că eliberau ilegal certificate de dizabilitate

Premieră medicală: Un bărbat cu ciroză hepatică severă a fost salvat printr-o intervenție minim invazivă la Spitalul Clinic Republican

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului. În Moldova, cancerul rămâne a doua cauză principală de deces

Tag: program national hepatite virale hepatita b hepatita c ciroza

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.