Jarno Habicht, şeful Organizației Mondiale a Sănătății din Republica Moldova: „Nu trebuie să așteptăm ca sistemul de sănătate să ne facă mai sănătoși”

Sursa Foto:

redactor

27 ianuarie, 2015, 14:34

Vizualizări: 2766

De ce schimbări are nevoie sistemul medical din Republica Moldova pentru a fi considerat unul bine organizat, ce șanse are proiectul de lege privind controlul tutunului ca să fie aprobat în cea de-a doua lectură în Parlament, dar și cum putem lupta cu corupția din sistemul medical din țară. Sunt întrebări la care a răspuns şeful Organizației Mondiale a Sănătății din Republica Moldova - Jarno Habicht.

Redactor: Sorina Bujarov

De la începutul acestui an în Moldova screeningul pentru depistarea precoce a tuberculozei nu mai este obligatoriu. Potrivit Ministerului Sănătății, acest lucru s-a făcut în conformitate cu recomandările OMS, deoarece această metodă este periculoasă și, mai mult, nu este foarte informativă, în comparație cu alte metode. Unii specialiști consideră însă că această hotărâre a fost luată în pripă. Cum comentați hotărârea Ministerului Sănătății, nu credeți că aceasta ar putea înrăutăți situația epidemiei de tuberculoză din țară?

După o analiză efectuată recent privind eficacitatea Programului Național de Control al Tuberculozei, OMS într-adevăr a făcut câteva recomandări. Unele dintre acestea se referă la faptul că screening-ul pentru tuberculoză ar trebui efectuat doar la anumite persoane ce face parte din grupurile de risc sporit de infectare. Astfel, acesta ar trebui făcut doar pentru persoanele care au intrat în contact cu bolnavii, adică membrii familiei, persoanele imuno-compromise (cu imunitatea distrusă) sau cele care au anumite boli pulmonare. Aceste măsuri vor permite economisirea anumitor resurse, care, la rândul lor, vor fi investite în activități menite să îmbunătățească tratamentul și îngrijirea pacienților cu TB. În general, aceste măsuri vor îmbunătăți controlul tuberculozei la nivel de țară.

În ultimii 10 ani în Moldova a crescut de câteva ori morbiditatea copiilor nou-născuți, dar și a celor cu vârsta de până la cinci ani. Mai exact, morbiditatea nou-născuților a crescut cu 40%. În 2003 erau 267 de cazuri raportate la o mie de copii, iar în 2013 numărul acestora a crescut până la 386 de cazuri la o mie de copii. În opinia dumneavoastră, de ce se întâmplă acest lucru, avem probleme la capitolul pediatrie?

Cu permisiunea dumneavoastră, eu voi enumera unele succese înregistrate de Moldova la acest capitol. Trebuie să știți că la capitolul sănătatea copiilor și adolescenților s-au înregistrat succese majore. Acest lucru îl confirmă și datele care arată că între 2000-2012 s-a înregistrat o scădere a mortalității perinatale cu 42%, iar mortalitatea infantilă s-a redus cu 55 la sută. Asta înseamnă că Moldova este în direcția corectă, ceea de atinge obiectivele mileniului.

Dar aveți dreptate, mai este încă mult de făcut. Copiii din Moldova ar trebui să aibă mai multe oportunități, iar pentru aceasta trebuie mai întâi să fie îmbunătățite metodele de diagnosticare precoce, dar și oportunitățile de tratament al copiilor cu boli congenitale și ereditare. Trebuie să știți însă că mult depinde de mediul social în care crește copilul – lucru la care încă mai avem de muncit. Asta pentru că copiii au nevoie de un mediu confortabil, pentru a se dezvolta normal. Au nevoie de suport atât la domiciliu, la grădiniță, școală, spital. Sănătatea copilului începe cu mult înainte ca el să se nască, deoarece bunăstarea lui depinde și de sănătate părinților. Copilul ar trebui să crească fără fum de tutun, să fie alăptat exclusiv la sân în prima jumătate de an și să fie vaccinați la timp. Noi, de exemplu, promovăm alăptarea din mai multe motive. Asta pentru că laptele matern îl protejează pe copil împotriva infecțiilor, îl ajută să se dezvolte mai bine, îi crește capacitatea intelectuală. Alăptarea este benefică și pentru mame – aceasta le ajută să evite depresia post-partum (postnatală), dar și să prevină cancerul mamar și ovarian.

Cum apreciați ponderea vaccinărilor la noi în țară? De exemplu, în ultimii ani mulți părinți moldoveni refuză să-și vaccineze copiii, numărul acestora crescând cu 10% în comparație cu ceilalți ani. Această situație nu sporește riscul de apariției a unei epidemii de boli grave, precum difterie, poliomielită, etc?

La nivel mondial există o mulțime de opinii contradictorii, privind beneficiile și riscurile asociate vaccinării. Din păcate, există anumite mituri despre vaccinare care sperie părinții. În Moldova, rata generală de vaccinare este de 95%. Există însă regiuni unde această rata este 100%, dar și regiuni unde această rată abia ajunge la 80%. Nu este o problemă extrem de gravă, însă trebuie să analizăm din ce motive se întâmplă acest lucru. În principiu, această tendință de a refuza vaccinarea se remarcă nu doar în țările din Europa de Est. Epidemii care au apărut din cauza faptului că nu s-au administrat vaccinurile s-au înregistrat în Olanda, dar și în alte țări. Ultimul focar a fost înregistrat Tadjikistan – epidemia de poliomielită, lucru care ne sugerează că dacă pe o perioadă îndelungată de timp rata vaccinărilor este mică sau medie, bolile infecțioase vor reveni.

Un lucru pozitiv în ceea ce ține de vaccinarea copiilor este faptul că în Moldova au fost introduse vaccinuri noi, împotriva pneumococilor și rotavirus. Din a doua generație de copii vaccinați cu aceste preparate reiese că datorită imunizării a scăzut cu 20% incidența rotavirusului, lucru foarte important. OMS recomandă autorităților din domeniul sănătății să informeze atât lucrătorii medicali, cât și părinții cu privire la reacțiile adverse, dar și beneficiile imunizării. În curând, va fi creată o aplicație pentru smartphone-uri, cu ajutorul căreia părinții vor afla programul de imunizare.

Cele mai frecvente maladii din Moldova sunt cele cardiovasculare, obezitatea și diabetul, motiv pentru care multe persoane sunt cu grad de invaliditate. Cum influențează aceste maladii economia țării?

Este un subiect complex. Actualmente, situația bolilor cronice în Republica Moldova este aceeași ca și în țările europene. Cu toate acestea, dacă ne uităm la rata mortalității prin aceste maladii observăm că în Moldova aceasta este mult mai mare decât în țările Europei de Est. Asta deși din 2004 și până acum această rata totuși a scăzut ușor, datorită unor reforme. De exemplu, în 2004 în Republica Moldova rata mortalității era de 653 la 100 de mii de populație. În 2013 însă această rată era de 621,9. Ca să facem o comparație, în țările europene mortalitatea prin maladiile cardiovasculare este, în medie, de 225 de persoane la 100 de mii de populație. Din acest motiv, OMS a făcut anumite recomandări – de a îmbunătăți sistemul de îngrijire a sănătății în ceea ce ține de bolile cronice, cum ar fi hipertensiunea arteriala, diabetul și altele. În primul rând, ar trebui să fie promovat, în rândul cetățenilor, stilul de viață sănătos. În al doilea rând - de a oferi populației asistență medicală corespunzătoare la nivel primar. Asta înseamnă depistarea precoce a maladiilor, dar și aplicarea imediată a tratamentului. Și nu în ultimul rând - pentru a spori accesul la medicamentele esențiale pentru prevenirea, dar, în special, tratamentul bolilor cardiovasculare și diabet. Acum este important ca, în următorii 5-10 ani, Guvernul să se ocupe de aceste aspecte, pentru că factorii ce generează declanșarea acestor boli nu țin de sistemul de sănătate.

Ideal ar fi ca maladiile să fie prevenite. La acest capitol însă Moldova are probleme, pentru că, de exemplu, din totalul celor cu hipertensiune arterială urmează tratamentul doar 25 la sută. Se știe că hipertensiunea este un factor de risc sporit pentru maladiile cardiovasculare. În alte țări însă această rată este de 40-50 la sută. Autoritățile trebuie să înțeleagă care sunt cauzele, pentru ca lucrătorii medicali să poată discuta cu pacienții și să-i convingă să aibă grijă de sănătatea lor. Nu trebuie să ne așteptăm ca sistemul de sănătate să ne mențină sănătoși, acesta este doar un partener care ne ajută. Percepția sistemului de sănătate ca un partener persistă deja de câteva decenii în țările din Europa de Vest, însă în statele din Europa de Est această percepție abia își face apariția. Pacienții moldoveni ar trebui să fie mai interesați de propria sănătate.

Înseamnă că pacienții ar trebui să se ocupe singuri de profilaxia acestor maladii?

Prevenirea maladiilor este responsabilitatea atât a cetățenilor, cât și a statului. Însă, cum am mai menționat, cei mai mulți factori în ceea ce ține de prevenirea maladiilor netransmisibile, nu țin direct de domeniul sănătății. Este vorba despre măsurile de control al tutunului, despre nutriție, consumul de alcool, etc. Astfel, pentru profilaxia celor mai frecvente maladii cronice este nevoie de a ridica taxele pentru tutun și alcool, de a interzice fumatul în locurile publice, interzicerea publicității pentru tutun și alcool, dar și reducerea aportului de sare.

Dacă aceste măsuri vor fi puse în aplicare la nivel național, populația deja va putea face alegerile corecte legate de sănătate. Conform sondajului de anul trecut cu privire la elementele fericirii și vieții de lungă durată, un sfert dintre respondenți preferă un mediu sănătos, deoarece acesta generează un mod de viață sănătos.

Da, însă în Moldova nu există un mediu sănătos și nici în timpul apropiat nu se prevede așa ceva...

Din contra, au fost adoptate o serie de măsuri pozitive – au sporit măsurile de control asupra circulației alcoolului, a fost redus nivelul admisibil de concentrație de alcool din sânge, a fost interzisă comercializarea alcoolului pe timpul nopții, a crescut costul minim pentru țigări și alcool, etc. Cu toate acestea, nu au fost înregistrate progrese în toate domeniile. De exemplu, a fost aprobată cerința ce ține de alimentația în școli, însă nu toate instituțiile de învățământ dispun de cantine.

Dar, dacă autoritățile vor respecta prevederile Acordului de Asociere cu UE în ceea ce privește aspectele ce țin de sănătate publică și prevenirea maladiilor, mediul va deveni mai sănătos. Un alt aspect pozitiv este că în Moldova, spre deosebire de alte țări, există un dialog între ministere. Acest dialog nu este perfect, însă el există, astfel că înainte de aprobarea unor norme de sănătate acestea sunt discutate de ministere. În plus, a fost adoptată o strategie pentru a proteja sănătatea publică. În următorii ani, dialogul la nivel național ar trebui să continue, dar să coboare și la nivel local. Autoritățile trebuie să se angajeze într-un dialog cu oamenii și din sate și din raioane, pentru a le vorbi despre un mod de viață sănătos. Există necesitatea de a merge dincolo de Chișinău. Și dacă acest lucru se va întâmpla, speranța de viață în Republica Moldova va crește.

Cum credeți, proiectul de lege privind controlul tutunului va fi aprobat și în a doua lectură în același format sau vor fi modificate unele aspecte?

Autoritățile deja au dat dovadă de voință politică atunci când această lege a fost scrisă și adoptată în primă lectură. În 2011, când am venit în Moldova ca reprezentant OMS, domeniul controlul tutunului era una dintre prioritățile noastre. Noi nici măcar nu credeam că legea va fi scrisă, conform recomandărilor OMS. Faptul că aceasta a fost adoptată de către Guvern, demonstrează determinarea puterii executive. OMS va monitoriza cu interes activitatea Parlamentului. Cred că legea anti-fumat va fi un test de turnesol pentru societate, pentru democrație - cât de mult se pune accentul pe sănătatea populației și cât de mult apreciază aleșii poporului sănătatea cetățenilor. În orice caz, această lege este susținută de populație. Conform unui studiu realizat în martie 2014, peste 90% din populație susține această lege. Europa, de exemplu, își dorește că în următorii zece ani să reducă la minim consumul de tutun, iar Moldova trebuie să decidă – va fi un lider la acest capitol sau va rămâne în urmă.

Acordul de Asociere restricționează accesul pe piața din Moldova pentru multe medicamente generice. Potrivit documentului, Republica Moldova se angajează să protejeze proprietatea intelectuală farmaceutică, în special, a medicamentelor originale. Dar se știe că acestea sunt mai scumpe decât cele generice. Atunci cum va avea populația acces la medicamentele vitale? Sunt păreri că bugetul de stat nu va putea acoperi tratamentul celor cu tuberculoză și cu HIV, exclusiv cu medicamente originale.

Sunt convins că autoritățile vor găsi o soluție. În viitorul apropiat, Republica Moldova nu va mai beneficia de suport financiar de la donatorii externi, precum Fondul Global. În acest context, Guvernul va trebui să învețe să sprijine de sine stătător pacienții cu boli infecțioase și să le ofere tratamentul corespunzător.

Acest lucru trebuie făcut rapid, poate într-un dialog cu reprezentanții UE, partenerii ONU, dar și cu societatea civilă. În 2015, ar trebui să apară noile programe naționale pentru tratamentul și controlul HIV, dar și a tuberculozei pentru următorii cinci ani. Prevenirea și tratamentul bolilor infecțioase, în conformitate cu noile programe, ar trebui să fie integrate în sistemul de sănătate publică și de sănătate. Acestea nu trebuie să formeze un sistem separat.

Nu o să fie mărit costul poliței medicale, din cauza acestor programe?

Republica Moldova este o țară cu venit mediu, iar în aceste țări programele naționale sunt finanțate din fondurile de stat, plus aproximativ 20% de la donatorii străini. În Moldova însă nivelul de trai a crescut, analizând după mărcile mașinilor din stradă. De aceea, fondurile venite de la donatorii străini se vor reduce treptat. Este un lucru inevitabil și desigur că va fi greu. Fie va fi îmbunătățit sistemul de plată a impozitelor, fie se va scumpi polița medicală, pentru ca statul să poată acoperi aceste cheltuieli. Desigur, prima variantă este mai rezonabilă.

O soluție ar fi, de exemplu, creșterea treptată a contribuțiilor pentru asigurarea medicală - cu 0,5% pe an. În acest caz fondurile CNAM ar face față programelor naționale pentru controlul și tratamentul tuberculozei și HIV. Desigur, va crește și suma fixă pentru poliță. Dar, în acest caz, este nevoie ca toată populația să beneficieze de poliță medicală. În prezent doar 80% dintre cetățeni sunt asigurați.

Personal cred că asigurarea medicală este piatra de temelie a sistemului de sănătate, datorită căreia Moldova a reușit multe în ultimii zece ani. De aceea, este important să se mențină stabilitatea sistemului de asigurări medicale. Actualmente însă fondul asigurărilor medicale nu va fi capabil să acopere cheltuielile pentru programele naționale. În același timp este nevoie ca serviciile incluse în acestea să fie calitative. De asemenea, trebuie de identificat dacă cheltuielile programelor trebuie acoperite din fondul asigurărilor medicale sau din altă parte. Este foarte important ca să se continue reforma spitalelor, deoarece în formula actuală, cât nu s-ar investi în spitale, oricum va fi puțin.

Populația nu prea are încredere în sistemul de asigurări de sănătate. Mulți cred că polița este doar o bucată de hârtie care nu valorează nimic, pentru că oricum trebuie să plătească pentru tratament. Putem vorbi în acest caz despre o stabilitate a sistemului?

De ce atunci unii pacienți își procură poliță medicală abia în ziua când sunt internați în spital? Se pare totuși că polița are o valoare, doar că moldovenii nu obișnuiesc să investească permanent în sănătatea lor, ci doar atunci când se îmbolnăvesc. Este foarte dificil de răspuns la întrebările legate de valori, încredere, așteptări, etc.

Știm din diverse studii că cei care au poliță plătesc mult mai puțin în clinici și spitale, decât cei care nu dispun de poliță medicală. În alte țări, s-a constatat că după un deceniu de punere în aplicare a sistemului de asigurări medicale s-a stabilizat, cu timpul oferind populației mai multe servicii medicale și mai multe medicamente compensate. În Moldova, fără fondul CNAM ar fi imposibil de făcut investiții în utilajul medical de performanță și nu doar. Însă, chiar și după zece ani oamenii încă se mai întreabă, ce oferă acest sistem. De aceea, în timpul apropiat acesta trebuie să devină un avocat al pacientului, să sporească accesibilitatea la medicamente și la serviciile medicale de calitate. După aceasta, oamenii vor investi constat în acest sistem și vor fi de acord cu principiul solidarității.

Altfel spus, trebuie să credem în îmbunătățirea sistemului de asigurări medicale?

Aceasta este tendința generală. În cazul în care persoana nu are poliță, atunci ea trebuie să strângă bani încă de la 20 de ani, pentru a acoperi cheltuielile pentru o sarcină. De obicei, o persoană nu se gândește la riscuri și solidaritate, mai ales la vârstă fragedă. Însă în cazul poliței medicale, aceasta lucrează anume pe principiul solidarității.

În același timp, este nevoie să se obțină un echilibru între reformele înfăptuite și așteptările populației. Aceste două lucruri trebuie să fie strâns legate între ele. De exemplu, Guvernul trebuie să răspundă la anumite întrebări, înainte de a înfăptui o anumită reformă, precum rolul medicului de familie, dacă îl consideră populația drept un specialist bun, etc. De exemplu, în Europa de Vest, rolul lor este foarte mare. Acesta oferă cele mai multe sfaturi și recomandări pentru pacient. Și dacă în Republica Moldova populația vrea să fie deservită doar de doctori specialiști, atunci costurile ar trebui să fie și mai mari, decât sunt acum. Și spitalele - dacă se vrea amplasarea acestora în sat, atunci trebuie de calculat cât de mult va cheltui populația pentru a beneficia de serviciile acestuia.

În principiu, în Moldova reformele sunt legate de așteptările populației, însă oamenii nu întotdeauna înțeleg semnificația acestora. De aceea, populația trebuie informată cât mai mult.

Se pare totuși că această legătură nu este atât de strânsă, din moment ce populația nu este mulțumită de reformele înfăptuite...

Pentru aceasta este nevoie ca populația să fie informată despre motivele pentru care aceste reforme sunt înfăptuite. De obicei, reformele sunt discutate într-un mediu închis, fără a explica esența lor și populației, însă cetățenii trebuie să afle ce s-ar putea întâmpla dacă nu s-ar lua unele măsuri în sistemul medical. Iată, principalul lucru - nu va crește speranța de viață. Vedem că medicii migrează, la fel și asistentele medicale, iar calitatea serviciilor medicale din spitalele mici lasă mult de dorit. În cazul în care nu vor exista reforme, vom rămâne pe loc. Prin urmare, trebuie să acționăm.

Cum credeți, ce ar trebui de schimbat în primul rând în sistemul de sănătate din Moldova?

Este important de a optimiza sectorul spitalicesc, de a îmbunătăți calitatea serviciilor medicale și a mediului de lucru pentru medici și asistente medicale, astfel încât acestea să nu plece din țară. Ar trebui să fie efectuată reforma sănătății publice, ce ar drept scop schimbarea atitudinii față de bolile netransmisibile. Aprobarea legii anti-fumat este foarte necesară, pentru că mulți copii suferă din cauză că adulții fumează. Maturii la fel suferă din cauza tutunului, decedează de cancer sau de boli cardiovasculare, etc. În ceea ce privește așteptările populației - medicamentele ar trebui să fie mai disponibile. În acest sens însă este nevoie de a promova utilizarea rațională a medicamentelor. Și încă ceva, nimic din toate acestea nu se va realiza, dacă nu există sursă durabilă de finanțare. De aceea, populația trebuie să contribuie în fiecare zi. Iar atunci când speranța de viață ar crește cu 10 ani, atunci ne putem relaxa puțin, dar pentru aceasta este nevoie de reforme.

Corupția împiedică înfăptuirea reformelor din sistemul de sănătate?

Situația sectorului sănătății este o reflectare a întregii societăți, a întregului sistem de stat, de aceea, el singur nu poate face față corupției. Problema este cum societatea privește aceste plăți neformale. Unele studii au arătat că managerii instituțiilor medicale nu conștientizează problema plăților neformale, chiar dacă reprezintă o barieră pentru populația care vrea să beneficieze de asistență medicală. O soluție a acestei probleme ar putea fi legalizarea plăților informale.

Există o relație între plățile oficiale și neoficiale în medicină - aproximativ jumătate din bani provin din buzunarele pacientului, ceea ce face sistemul nu prea accesibil. Datele arată că aproximativ 45-50% din fondurile necesare pentru tratamentul pacienților vin direct de la pacient. Dacă Republica Moldova dorește să devină un stat european, acest procent ar trebui să fie redus la 20-30 la sută. Și oamenii trebuie să știe exact ce trebuie să achite și ce nu.

În primul rând, societatea trebuie să adopte o regulă de toleranță zero față de corupție, iar în al doilea rând, înțelegerea trebuie să vină și din partea prestatorilor de servicii. Altfel spus, în instituțiile medicale totul ar trebui să se facă în mod transparent. Dacă vom compara Moldova cu alte țări, situația privind accesul populației la asistența medicală este aproximativ aceeași ca și în alte țări, însă moldovenii au mai multe așteptări de la sistemul medical decât străinii. Și asta este bine, pentru că astfel se vor realiza și reforme.

După newsmaker.md

Corina ILIADI-TULBURE: Rezultatul bun în naștere înseamnă sănătate și experiență pozitivă

Prof. Ghazi Zaatari: Ban filters and flavors, control nicotine, stop social-media promotion to curb the tobacco epidemic

Zinaida SÂRBU: Protocolul postnatal urmărește îngrijirea mamei și a nou-născutului pentru reducerea riscurilor în lăuzie

Tag:

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.