Svetlana Cebotari: „Institutul de Medicină Urgentă a început tratamentul cu plasmă. Dispunem de echipamente suficiente și de specialiști. Donați, este sigur, și puteți salva trei pacienți concomitent”

Sursa Foto: Radio Chișinău

Elena Cioina

23 aprilie, 2020, 14:55

Vizualizări: 8184

În această săptămână Centrul Național de Transfuzie a Sângelui a început colectarea de plasmă convalescentă de la pacienții care s-au tratat de COVID-19. Acest tip de terapie, în combinație cu alte medicamente, ar trebui să-i ajute pe bolnavii aflați în stare gravă și extrem de gravă să se însănătoșească.

Este o terapie folosită în mai multe țări ale lumii, iar studiile arată că pacienții cărora le-a fost administrată s-au recuperat rapid. Mai simplu vorbind, plasma conține anticorpi împotriva infecției, care ajută organismul să lupte și să o distrugă. Care este procedura în Republica Moldova, cine poate poate deveni donator și cine poate beneficia de tratament cu plasmă convalescentă? Am rugat-o pe șefa Centrului Național de Transfuzie a Sângelui, Svetlana Cebotari să ne răspundă la aceste și alte întrebări în interviul de mai jos.

Doamna Cebotari, medicii de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” au anunțat săptămâna trecută că pot începe tratamentul cu plasmă convalescentă (autoimună) a pacienților gravi. Ce a stat la baza acestei decizii?

Comunitatea internațională, inclusiva cea medicală, pe lângă acțiunile întreprinse pentru a preveni răspândirea infecției COVID-19, s-a consolidat și și-a luat angajamentul să fortifice tratamentul pentru pacienții care s-au infectat cu Sars-Cov-2.

Unul dintre aceste tratamente specifice este tratamentul cu plasma convalescentă. Acesta a demonstrat, potrivit ultimelor studii realizate de China, Marea Britanie, Italia, SUA, ca fiind un tratament foarte eficient.

Administrarea plasmei convalescente este considerat tratament specific datorită anticorpilor anti-Covid-19, care se produc în organismul pacientului sau a persoanei bolnave. Respectiv, concentrația maximă de anticorpi în organism se formează în aproximativ 14 zile de la însănătoșirea omului, da poate dura și maxim 25-28 de zile din momentul în care pacientul încheie tratamentul, în acest caz împotriva COVID-19.

Ce concentrație maximă de anticorpi la COVID-19 trebuie să aibă un eventual donator în plasmă?

Studiile demonstrează că o concentrație relatată în titru de 1:160 demonstrează o eficiență a plasmei aplicate în tratament. Aș vrea să explic de ce nu putem recolta această plasmă mai devreme de 14 zile sau imediat după externare. Pentru că în această perioadă organismul încă își revine și trebuie să fim atenți dacă apar sau nu complicați după tratament. Deci, e nevoie să așteptăm.

Apoi, o altă particularitate. În momentul donării putem recolta un volum de 500-600 de ml maxim.

De ce?

Recoltarea unei cantități mai mari ar duce la o destabilizare a procesului de producere continuă și de menținere a concentrației de anticorpi. Și încă un aspect, putem preleva de la unul și același donator convalescent plasmă în doar în două reprize – imediat după a 14-a zi de la însănătoșire și s-ar mai putea într-o repriză peste 7 zile, dar nu mai târziu și, desigur, într-o cantitate nu mai mare de 500-600 de mililitri.

Care e explicația?

Virusul care provoacă infecția virală COVID-19 face parte din familia coronavirusrilor, similar celui ce care provoacă și gripa. Studiile anterioare au demonstrat că o concentrație mai mare de anticorpii care se formează împotriva virușilor gripali nu se mențin o perioadă îndelungată. Din acest motiv noi ne vaccinăm anual împotriva gripei. Anume pentru a menține concentrația anticorpilor virali în organismul nostru.

Pe de altă parte, cantitatea de anticorpi, chiar și în cantități mici, indiferent dacă donăm sau nu plasmă, într-o oarecare măsură descrește. O eventuală reinfectare însă nu poate duce la forme grave ale bolii. Poate nici să nu ducă la dezvoltarea re-infecțiilor, din moment ce organismul are deja capacitatea de a recunoaște imediat acești viruși și sistemul său imunitar este implicat în producerea anticorpilor specifici COVID-19.

Este sau nu nevoie ca donatorii să fie testați la anticorpi înainte să li se recolteze plasma? Ce spun specialiștii?

Standardele internaționale aprobate de FDA (Administrația Alimentelor și Medicamentelor) din SUA și ghidul european, aprobat pe 8 aprilie, prevăd necesitatea prezenței unui rezultat pozitiv la COVID-19 în debutul maladiei și cel puțin un rezultat negativ la sfârșitul tratamentului sau la externare. Aceste două teste sunt suficiente pentru a constata dacă putem sau nu preleva plasma convalescentă. Dacă vrem să includem această plasmă în categoria plasmelor imune, atunci trebuie să punem în aplicare alte tipuri de testare prin neutralizare și apreciere a titrelor de anticorpi.

Deocamdată, în lume nu există teste specifice care ar stabili clar dacă omul are sau nu anume acest tip de anticorpi.

Totodată, pe site-ul FDA există o listă de produse diagnostice existente la nivel internațional și aprobate, care explicit indică tipurile de anticorpi și care este menirea lor. În tot cazul, infecția COVID-19 se reflectă și se prezintă prin cele două teste despre care v-am vorbit mai sus.

Deja au apărut teste care demonstrează existența în organism a imunoglobulinei G și câteva teste care ar demonstra că există imunoglobulina M N concomitent cu imunoglobulina G, ceea ce confirmă că pacientul a suportat infecția COVID-19. Însă nu dispunem astăzi de teste care ne-ar ajuta să apreciem titrul anticorpilor sau concentrația acestor tipuri de anticorpi în sânge, pe motiv că în industria de producere a produselor diagnostice acestea sunt, deocamdată, în proces de dezvoltare.

Doamna Cebotari, ce condiții trebuie să întrunească un donator care a trecut prin COVID-19, s-a tratat, a trecut de cele 14 zile și eventual este chemat să doneze plasmă?

Din 13 aprilie în Moldova este reglementat mecanismul de deservire și recoltare a plasmei convalescente. Fiecărui pacient, în momentul externării, i se prezintă un acord de recrutare ulterioară pentru donarea de plasmă. Acest acord include în sine o informație despre plasma convalescentă, formarea anticorpilor, ce reprezintă donarea de plasmă, li se mai spune că ar putea fi contactați de Centrul de transfuzie a sângelui în timp de 14 zile după externare.

Dacă pacienții binevoiesc, atunci își dau acordul pentru o ulterioară recrutare. Aceste acorduri sunt trimise Centrului Național de Transfuzie a sângelui. Noi divizăm pe zone, pe subdiviziuni teritorial-administrative și în a 13-a, a 14-a zi contactăm persoanele și întrebăm dacă nu s-au răzgândit, verificăm ce stare de sănătate au, iar ulterior ne pregătim pentru a-i deservi.

Deservirea o putem realiza atât în condiții mobile, cât și în staționar. Dispunem de tehnologii automatizate care ne permit să realizăm această procedură în orice punct de colectare a sângelui, fie improvizat, fie deja existent. Dispunem de suficiente materiale consumabile.

Care sunt criteriile de donare a plasmei?

Trebuie să întrunească toate criteriile standard eligibile pentru o donare de sânge ori plasmă, ori de alte celule sanguine. Desigur suplimentar trebuie să aibă testul pozitiv la COVID-19 la începutul tratamentului și negativ la sfârșitul acestuia, să treacă 14 zile de la încheierea tratamentului și nu în ultimul rând este important ca omul să se simtă bine, să fim siguri că între timp nu au apărut careva complicații.

Cum se recoltează plasma și cum ajunge ea la pacient?

Noi recoltăm cel mult 600 de mililitri de plasmă de la donator. Aceasta este testată conform tuturor rigorilor stabilite și standardelor naționale. La toate tipurile de infecție se trece prin mai multe etape de triere, fiind congelată, plasma se stochează și ulterior mediat este distribuită instituțiilor medicale, unde sunt direcționați pacienții cu forme grave și extrem de grave de Covid-19.

De asemenea, fiecare doză o separăm în trei unități terapeutice. O unitate terapeutică este considerată unitatea în volum de 200 de ml. Deși știm că pacienții cu maladii cardio-pulmonare nu pot suporta un volum mare de lichide transfuzate, aceste volume terapeutice sunt foarte benefice pentru utilizarea lor rațională, corectă și pe măsura capacității organismului de a asimila acest tratament.

Cât de receptivi, până astăzi, sunt pacienții care au trecut deja prin COVID-19, pentru că am văzut că ați avut marți primul donator...

Este adevărat, noi acum lucrăm cu lotul de pacienți care a fost externat până pe data de 13 aprilie. Colegii noștri din spitale ne-au ajutat foarte mult, mai ales medicii de la Spitalul de boli infecțioase „Toma Ciorbă”. Avem o listă de 28 de persoane. Din această listă, trei deja au donat, marți o persoană și miercuri două. 13 dintre cei contactați sunt din zona de nord, unul - din Sud și restul din zona Centru a țării. Desigur sunt și din centre raionale, și din Municipiul Chișinău.

De săptămâna viitoare, cel mai probabil din 27 aprilie, ne așteptăm la un flux mai mare al acestor donatori, pentru că între timp numărul celor tratați și externați după 13 aprilie a crescut considerabil și sper foarte mult că vom avea donatori.

Din câte înțelegem acest tratament specific urmează să fie administrat mai ales pacienților cu forme grave ale bolii. După ce criterii vor fi selectați pacienții respectivi?

Recomandările internaționale arată că acest tip de tratament poate fi administrat persoanelor cu forme grave și extrem de grave, care au parametrii vitali foarte depășiți, sunt într-o stare decompensată și neputincioși să facă față acestei maladii. Este vorba de pacienți cu deficiență respiratorie de gradul II-III, au dispnee pronunțată, saturația cu oxigen este sub 90%, cu multiple infiltrații pulmonare, care au o evoluție de dezvoltare foarte progresistă. Acest lucru ar însemna că din două în două ore au schimbări în pulmoni și se dezvoltă cu o viteză fulminantă pneumoniile infiltrative, situațiile însoțite de șocul septic sau în cel mai rău caz insuficiență multiplă de organe. Toate aceste semne, luate împreună, indică că tratamentul respectiv este necesar.

Doamna Cebotari, ca să înțeleagă și cel mai neinițiat om în medicină, ce se întâmplă în organismul unui om căruia i se administrează această plasmă convalescentă?

De fapt, are loc un proces de neutralizare sau de inactivare, sau de nimicire pasivă a virusului, care circulă în sângele pacientului grav bolnav. Anticorpii sunt niște substanțe bioactive, naturale, care ajută organismul să combată și să distrugă acest virus.

De fapt, sunt un fel de ostași care luptă cu inamicul...

Cam așa. În organismul persoanelor, care nu au boli asociate, dar au fost infectate cu COVID-19, organismul combate virusul prin producerea anticorpilor. Aceste forme ale bolii sunt de regulă ușoare sau de gravitate medie. Persoanele care au imunitatea mai slăbită sau au alte maladii asociate, cum ar fi bolile cronice pulmonare, diabetul zaharat, maladiile oncologice, cardiovasculare, maladii cronice ale rinichilor, aceste persoane au și imunitatea mai slăbită. Acest lucru înseamnă că organismul nu reușește să se apere prin producerea acestor anticorpi. Din acest motiv ele sunt și cele mai vulnerabile pentru această infecție, iar plasma specifică cu anticorpi practic vine pentru a-i ajuta și pentru a prelua funcția temporară pentru statutul imun al acestor pacienți și a substitui activitatea acestora pe o anumită perioadă de timp.

Doamna Cebotari, avem deja protocol pentru utilizarea plasmei convalescente în tratament?

Republica Moldova are un protocol de diagnostic și tratament a infecției COVID-19 și el urmează să fie completat. Cel mai probabil îl vom completa cu niște instrucțiuni clar expuse pentru aplicarea plasmei convalescente. Însă ca temei avem ghidul european în care sunt clar indicate categoriile de pacienți cărora le poate fi administrată plasma, și aveți perfectă dreptate, nu putem trata un pacient cu COVID-19 doar cu plasmă. Ea vine să suplinească toată schema de tratament medicamentoasă existentă. Astfel, în comun cu celelalte medicamente ea poate îmbunătăți starea pacientului. Din nou, fac referință la acel ghid european și la aceleași standarde aprobate de FDA, precum și standardele aplicate de către Italia, țara care aplică acest tip de tratament dinainte ca tratamentul să fie reglementat pentru toate țările din comunitatea europeană.

De câte doze de plasmă este nevoie ca tratamentul chiar să ajute?

De obicei, plasma se aplică în medie cel puțin trei-cinci zile consecutiv, maxim ar putea fi șapte zile. Se aplică câte o doză de 200 ml zilnic.

Adică, dacă până azi avem doi donatori, practic am putea trata un pacient...

De la un singur donator, noi putem prepara trei doze terapeutice. Pentru un pacient sunt necesare minim trei zile și maxim cinci zile consecutive de administrare a plasmei. Adică un donator poate oferi trei doze terapeutice pentru trei pacienți o dată.

Asta pentru o zi...Și dacă vrem să tratăm un pacient până la capăt, atunci putem să administrăm toate trei doze unui singur pacient. E așa?

Așa se va face pentru a exclude și alte aspecte de imunizare. Noi pregătim, corespunzător grupului sanguin, câte un set de unități terapeutice pentru fiecare pacient grav.

Care sunt șansele de recuperare a pacienților cărora li se administrează plasma?

Studiile care au stat la baza ghidului european de tratament a infecției COVID-19, inclusiv cu plasmă convalescentă și a celui elaborat de FDA, au demonstrat că pacienții care au fost conectați la aparatele de respirație artificială într-o perioadă foarte scurtă își restabilesc respirația naturală. Simptomele dispar într-un timp mai scurt la cei cu dispnee mai îngreunată, pacienții cu comorbidități se restabilesc mai ușor și rata mortalității este mai joasă.

Eu îmi doresc foarte mult ca ceea ce facem împreună cu medicii și donatorii să salveze mai mulți oameni. Noi dispunem de toate echipamentele necesare pentru a oferi un tratament eficient, iar scopul final este de a micșora rata mortalității și de a trata cât mai mulți pacienți cu forme grave și extrem de grave.

Doamna Cebotari, în România se discută ca plasma să fie administrată și cadrelor medicale din grupurile de risc, drept metodă de prevenire a infectării grave. Se discută acest aspect și în Moldova, având în vedere că avem un număr destul de mare de cadre medicale cu COVID-19?

Eu am o opinie rezervată în acest sens, deoarece consider că o transfuzie de component sanguin, fie și specific, trebuie realizat doar cu indicații corespunzătoare. Nu poate fi aplicată plasma convalescentă ca măsură de profilaxie. Ea poate fi aplicată doar în tratament, în acest caz pentru pacienții gravi și extrem de gravi, a cărora viață este pusă în pericol.

Într-un interviu pentru Ministerul Sănătății ați spus că vor fi trei centre de recoltare, unde se va preleva plasma. Care vor fi acestea?

Spre exemplu la Râșcani avem 3-4 potențiali donatori. Dacă toți își vor da acordul, atunci vom disloca un punct mobil de colectare a plasmei la Râșcani, pentru că tehnologiile de care dispunem ne permit deplasarea cât mai aproape de convalescenți, pentru a colecta plasma și astfel pentru a le oferi tot confortul.

Adică noi dispunem de toate echipamentele necesare, mă refer mai ales la plasmafereze, pentru a colecta plasma...

Noi dispunem de 22 de aparate pentru realizarea plasmaferezei. Chiar am ajutat și Spitalul clinic republican cu un aparat de la noi pentru a reuși să realizeze plasmafereza curativă, ca tratament aferent de dezintoxicare a pacienților gravi.

La fel, pot să vă spun că avem și specialiști instruiți pentru recoltarea plasmei de la donatori. Nu este ceva mai diferit decât ceea ce facem noi în fiecare zi. Singura diferență sunt persoanele, la etapa de recrutare, și criteriile de eligibilitate despre care am vorbit. Din punct de vedere tehnic nu e nicio diferență, iar personalul Centrului cunoaște toate aceste particularități. Ca număr suntem suficienți pentru a realiza colectarea plasmei în staționar, cât și în condiții mobile, adică ne putem deplasa în teritoriu.

Ba mai mult, pot să vă comunic că pe perioada situației de urgență am modificat și programul de activitate. Noi deservim donatorii de la ora 7 dimineața până la 7 seara, organizăm și transport dacă se solicită pe zone, pe sectoare, în orele când nu circulă transportul public sau dacă solicită donatorul. Le oferim toate măsurile de precauție, astfel ca aceste persoane sănătoase să se simtă în siguranță.

De câte doze de plasmă ar fi nevoie zilnic pentru a trata pacienții gravi de la Institutul de Medicină Urgentă, precum și pe cei de la Spitalul Clinic Republican?

Vă spuneam că avem prima listă de eventuali donatori, 28 la număr. Ei sunt de diferite grupe sanguine. Noi facem tot posibilul să formăm aceste stocuri și să le oferim spitalelor.

Plasma care a fost colectată marți a fost testată de către colegii noștri de la laborator toată noaptea și dimineață la ora 8.00 am eliberat-o Institutului de Medicină Urgentă. Așa vom face și cu următoarele doze.

Adică la Institutul de Medicină Urgentă deja se tratează pacienții cu plasmă?

Ei deja au început.

Ați mai spus în interviul pentru colegii de la Ministerul Sănătății un element curios pentru noi necunoscătorii, ați spus că doar bărbații pot dona plasmă. Vreți să ne explicați de ce?

Deoarece bărbații fac parte din grupul de risc minor plasma cărora, drept urmare a transfuziei, ar putea provoca careva reacții adverse post-transfuzionale în comparație cu plasma de la femei. Este stabilit, deși foarte rar, că plasma recoltată de la femei ar putea provoca o reacție adversă post-trnasfuzională, numită leziune pulmonară acută sau în limbajul medical sindromul TRALI. Acest sindrom afectează în primul rând plămânii și apare o insuficiență pulmonară acută provocată de prezența anticorpilor către alte sisteme antigenice tisulare, care sunt prezente doar la femei, drept urmare a imunizării continue în urma nașterilor, sarcinilor, întreruperilor de sarcină. Și precum știm, infecția COVID-19 de asemenea se dezvoltă în pneumonii și afectează în primul rând pulmonii până la dezvoltarea șocului septic. Din acest motiv, ca să excludem orice reacție adversă și să ne asigurăm că fiecare unitate terapeutică este sigură sută la sută am decis să recoltăm doar de la bărbați.

Deci aceste reacții adverse le pot suferi pacienții care primesc plasma?

Da.

Pe final, Doamna Cebotari, poate aveți un mesaj sau un apel către pacienții care au trecut prin COVID-19 și slavă Domnului s-au recuperat?

Sunt bucuroasă pentru ei și sănătatea lor, pentru că au depășit aceste clipe dificile din toate punctele de vedere și i-aș ruga să se solidarizeze, să accepte să fie invitați să doneze. Dacă s-au vindecat în totalitate, ei sunt cei mai potriviți pentru a dona și i-ar putea ajuta și pe alții, mai ales pe cei care suferă de forme grave ale infecției printr-o simplă donare de plasmă.

Aș vrea să-i asigur că donarea de plasmă este sigură, nu este dureroasă. Ea nu durează mai mult de jumătate de oră. Este sigură atât pentru ei ca donatori, cât și pentru personalul medical. Iar din moment ce organismul acestor pacienți a reușit să se lupte cu infecția și să o combată, cu siguranță această plasmă conține anticorpi anti-covid într-o cantitate suficientă pentru a-i ajuta și pe cei care au nevoie de ea și sunt într-o stare mult mai gravă. Donând plasma, chiar și o singură dată, putem ajuta concomitent trei pacienți. Vă îndemn să o facem, dacă putem.

Doamna Cebotari, mulțumesc pentru acest interviu.

Sofia Alexandru: „În Republica Moldova, tuberculoza se tratează și online”

Elena Palanciuc, vicedirector medical, Spitalul Orhei: „Cheltuim în zădar bani pentru pacienții cu Covid-19, din vina noastră”

Ion Chesov: „Acești oameni mor în suferință. Funcția lor pulmonară e compromisă.Practic nu putem să-i ajutăm. Ei se sufocă”

Tag: plasma convalescentă, COVID-19, tratament specific

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.