„În formula de guvernare în care deciziile se luau de facto într-un club de noapte, de niște echipe plătite din «kuliok» (din rusă - pungă), nu conta nici numărul de ministere și nici calitatea miniștrilor și a echipelor ministeriale. Proiectele de lege și hotărârile de guvern importante veneau la ministere gata făcute, unde acestea erau doar semnate și aprobate, fără întrebări și multă analiză. În astfel de tip de «guvernare mafiotică» putea fi ușor comasat totul într-un singur minister care doar să semneze deciziile. Dar asta nu înseamnă că comasările aduceau economii finanțelor publice. Asta înseamnă salarii exorbitante și sute de milioane de lei care mergeau la unele și aceleași firme”, a argumentat noul premier necesitatea reorganizării structurii Guvernului.

Guvernul de la Chișinău: cele 9 ministere devin 13

Natalia Gavriliță a mai spus că separarea a patru ministere va avea loc fără a crește numărul de angajați pe fiecare sector. Fiecare minister va trebui fie să aducă o funcție de la o agenție subordonată, fie să rămână cu același număr de angajați ca acum, a precizat șefa Guvernului. În ceea ce privește cheltuielile, Gavrilița spune că acum e greu să prevadă dacă reorganizările vor duce la creșterea sau micșorarea lor. Aceasta a menționat însă că își dorește creșterea salariilor angajaților.

Astfel, Cabinetul de miniștri propus de Natalia Gavrilița, care a depus deja jurământul la scurt timp de la votul de învestire, va avea 13 ministere în loc de nouă, câte erau în ultimii 4 ani. Astfel, în loc de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va exista Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării se divizează în Ministerul Educației și Cercetării și în Ministerul Culturii. Va fi reformat și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului: Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pe de o parte și Ministerul Mediului pe de altă parte. Iar Ministerul Economiei și Infrastructurii a fost reorganizat prin crearea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și a Ministerului Economiei.

Avem un nou ministru la Sănătate. Ce prevede programul de activitate al Guvernului Gavrilița pe domeniul Sănătății

Sănătatea, împreună cu Protecția Socială

Ultima reformă a guvernului de la Chișinău în ceea ce privește structura acestuia a fost făcută în iulie-august 2017, la un an de la învestirea Guvernului Filip. Mai întâi, la 21 iulie 2017 Parlamentul a votat noua structură a Executivului, când din 16 ministere au rămas nouă. Ulterior, în ședința din 30 august 2017 Guvernul a fost aprobat regulamentele de organizare și funcționare a noilor ministere, care conțineau organigrama, structura aparatului-central, domeniile de competență și efectivul-limită.

Conducerea noului Minister al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a fost preluată de Stela Grigoraș. Până la numirea sa în funcție aceasta a fost ministru al Muncii, Protecției Sociale și a Familiei. Demnitarul a preluat astfel și atribuțiile fostului ministru al Sănătății, Ruxanda Glavan, demisă prin decret prezidențial. Grigoraș a condus noua structură mai puțin de jumătate de an, până în decembrie 2017, când coaliția de guvernare a decis să schimbe șapte miniștri. Printre aceștia s-a numărat și ministrul de la Sănătate, Muncă și Protecție Socială, respectiv locul Stelei Grigoraș a fost luat de Svetlana Cebotari, care era la acel moment șefă a Centrului Național de Transfuzie a Sângelui.

Nici Cebotari nu a stat prea mult la conducerea instituției. Atât Grigoraș, cât și Cebotari au fost înlăturate de la șefia ministerului prin decizii politice fără ca acestea să fie anunțate anterior. În septembrie 2018, în cadrul unui briefing, premierul Pavel Filip a anunțat despre faptul că fostul primar interimar al Chișinăului, Silvia Radu, o va înlocui pe Svetlana Cebotari la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. 

„Și pe acest domeniu (n.r. - Sănătății, Muncii și Protecției Sociale) am înregistrat progrese. Au fost realizate mai multe reforme - reforma asistenței medicale primare, reforma sănătății publice, iar reforma spitalicească, una foarte importantă, urmează să se producă. Vreau să-i mulțumesc Svetlanei Cebotari, dar contăm pe abilitățile manageriale ale Silviei Radu”, a declarat Pavel Filip, acesta precizând că numele Silviei Radu a fost propus anume de el și consideră că este „o candidatură potrivită”. 

Silvia Radu a condus ministerul până în iunie 2019, când situația politică din țară a devenit tensionată pe fondul schimbării guvernării. Radu s-a manifestat la conducerea instituției prin faptul că a propus Guvernului modificarea a două hotărâri care prevăd transmiterea în gestiunea privaților a serviciului de dializă pentru 25 de ani și nu 12 cum era prevăzut anterior, iar serviciul de radiologie - pentru 45 de ani.

Mandatul Silviei Radu a fost marcat de mari scandaluri de corupție. Radu trebuia să realizeze reforma spitalelor pe parcursul scurtului său mandat. Ea ar fi prezentat chiar premierului de atunci și unui cerc restrâns de specialiști din Sănătate conceptul reformei. Totuși, nimic nu s-a realizat. Silvia Radu s-a mai remarcat în mandatul său foarte scurt mai mult prin faptul că a făcut deschis lobby pentru industria tutunului, punându-și semnătura și promovând un document ce le apără interesele și care pune în pericol sănătatea publică. Apoi, prin scandalul insulinelor și implicarea Poștei Moldovei în livrarea testelor de glicemie pentru oamenii cu diabet.

După alegerile parlamentare din februarie 2019 Legislativul a eșuat să aleagă un guvern timp de 90 de zile, Republica Moldova fiind în prag de un nou scrutin. Pentru a debloca situația, PAS și PSRM au decis să voteze reciproc candidatul pentru funcția de spicher (Zinaida Grecianîi), respectiv, Cabinetul de miniștri (Guvernul Maia Sandu). Structura Guvernului a rămas aceeași, iar la șefia Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a fost numită Ala Nemerenco. Fiind în funcție doar cinci luni, Ala Nemerenco a avut ambiții mari, dar reușitele au fost prea puține. Programul Guvernului Sandu conținea obiective clare, pe termen scurt, de „resuscitare” a sistemului. Printre acestea se numărau: politici urgente pentru motivarea și menținerea cadrelor medicale în sistem, creșterea salariilor medicilor și asistenților medicali și asigurarea facilităților pentru zonele rurale, asigurarea depolitizării urgente a sistemului de sănătate, modernizarea serviciilor spitalicești prin reformatarea, optimizarea și regionalizarea lor deplină, dotarea cu echipamente moderne, aplicarea metodelor inovaționale, combaterea fenomenului plăților neformale.

În Guvernul Ion Chicu (noiembrie 2019 – decembrie 2020) și în cel interimar condus de Aurel Ciocoi (decembrie 2020 – august 2021) Ministerul a fost condus de Viorica Dumbrăveanu, după care funcția de conducere a rămas vacantă. În mandatul acesteia reforma spitalelor a încetat în general să mai devină importantă, iar în planul de acțiune al Guvernului Chicu lipsea cu desăvârșire.

Ministerul Sănătății, din nou separat

Ministerul Sănătății a mai existat separat în perioada guvernării Partidului Comuniștilor, tot ei fiind cei care l-au comasat cu Ministerul Protecției Sociale, Familiei și Copilului. S-a întâmplat în anul 2005. Însă reforma s-a dovedit a fi un eșec, după un an și jumătate cele două ministere fiind din nou separate.

Sănătatea devine, de astăzi, din nou un domeniu de reglementare separat în cadrul Executivului de la Chișinău. Noul ministru, Ala Nemerenco, promite să lupte cu corupția, să depolitizeze și să debirocratizeze sistemul de sănătate, precum și să se asigure ca toți cetățenii să aibă acces la medicamente calitative și eficiente. Iar pentru gestionarea crizei pandemice în programul de guvernare sunt prevăzute 18 acțiuni imediate.