Andrei Dadu, ofițer medical în cadrul Biroului Regional al OMS pentru Europa: „Golul mare al Moldovei în digitalizarea tratamentului tuberculozei e lipsa de conexiune între sistemele informaționale”

Sursa Foto: Facebook//arhiva personală

Elena Cioina

05 octombrie, 2022, 10:33

Vizualizări: 4433

Andrei Dadu este de profesie medic epidemiolog și cercetător în domeniul maladiilor infecțioase, cum sunt tuberculoza, hepativa sau HIV/SIDA. Domeniul în care și-a focusat atenția și interesul este controlul tuberculozei și eliminarea acestei maladii.

La Chișinău s-a aflat într-o vizită de lucru, participând la atelierul regional pentru Europa de Est și Asia Centrală (EECA) dedicat utilizării tehnologiilor informaționale în tratamentul tuberculozei, organizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) în cadrul Programului Național de Control al Tuberculozei. L-am întrebat în ce măsură a avansat Republica Moldova în aplicarea instrumentelor digitale în tratamentul acestei maladii infecțioase.

Domnul Dadu, de ce este digitalizarea importantă în tratamentul mai ales al pacienților care nu au nevoie de spitalizare, dar trebuie să ia o perioadă pastile ca să scape de boală?

Nu trebuie să ne speriem sau să ne opunem acestui val de digitalizare a serviciilor medicale, pentru că el oricum a fost declanșat și vrem ori nu vrem va trebui să aplicăm tot felul de instrumente digitale pentru a-i face pe pacienți mai cooperanți și pentru a le aduce tratamentul cât mai aproape de ei. De fapt, ceea ce trebuie să facem e să căutăm avantajele și să găsim mecanisme pentru a le pune în aplicare. E primul lucru la care ar trebui să ne gândim din perspectiva digitalizării medicinei.

Dar digitalizarea presupune să știi să folosești aceste instrumente, iar cunoștințele sunt necesare atât lucrătorilor medicali, cât și pacienților. Mai ales în domeniul tuberculozei, unde știm că foarte mulți pacienți sunt din categoria celor dezavantajați social și, în mare parte, neinstruiți...

Trebuie să comunicăm și să educăm utilizatorii ca să se poată folosi de aceste tehnologii informaționale. Noi suntem obligați să aducem serviciile medicale cât mai aproape de pacienți, dacă vrem să avem rezultate în tratamentul lor. În acest caz, digitalizarea unor servicii medicale ar fi ca un pachet adăugător celui de bază, adică ar fi bonus pentru serviciile medicale prestate în mod clasic față în față.

Nu este vorba de o tabletă magică, ci de un instrument care va putea acoperi acele goluri, pe care nu le poate acoperi medicina clasică. Am în vedere prestarea serviciilor inclusiv în localitățile îndepărtate, pentru persoanele care nu se pot deplasa până la medicul specialist din diverse motive.

Se poate întâmpla și invers, când pacientul are o activitate mereu în mișcare și nu se poate dezice de ea, dar trebuie să urmeze tratamentul. Aici instrumentele digitale tot ajută mult. Colegii noștri din Belarus au venit cu un astfel de exemplu cu șoferul de tir, care s-a îmbolnăvit de tuberculoză, dar nu a putut să lase serviciul și a luat medicația la distanță, muncind în continuare De asta e nevoie de modele noi de tratament, iar legislația creată în Belarus permite egalarea aplicării serivciilor digitale cu serviciul medical clasic. Și sistemul trebuie să se adapteze la noile mecanisme.

Ce ar trebui să stea la baza dezvoltării serviciilor medicale digitale în domeniul tuberculozei, că despre ea vorbim acum?

Sunt trei momente cheie pe care le-aș menționa în dezvoltarea seriviciilor medicale digitale în domeniul TB. Trebuie să precizez că platformele digitale sunt destul de diverse. Noi am reușit să facem o inventariere a necesităților în domeniul tuberculozei în regiune și putem spune că dezvoltarea lor se bazează pe patru piloni.

Unul ține de asistența pacientului. Atât pacientul, cât și medicul au doar de câștigat utilizând tehnologiile digitale în tratamentul TB. Este un instrument clasic care se numește tratament video asistat (VST). Sau bilboxul care funcționează cu ajutorul unei cartele SIM, încadrată în cutia poștală și atunci când pacientul o deschide, mesajul merge automat către medicul specialist. Acest lucru arată că pacientul a accesat serviciul, adică și-a administrat medicația. Iarăși, are de câștigat pacientul care nu e legat de sistemul medical, dar și sistemul medical, care își raționalizează cheltuielile. Acest instrument se egalează cu serviciul medical clasic care presupune observarea directă a pacientului.

Al doilea pilon ține de dezvoltarea sistemelor informaționale, care permit managementul digital al cazurilor. Un exemplu clasic sunt registrele electronice. Beneficiile utilizării sistemelor informaționale în medicină sunt că medicii pot monitoriza întreg procesul de tratament, deci ei fac managementul cazului, pot stoca și arhiva toate înregistrările, practic toate informațiile despre pacient. Sistemul informațional îți permite crearea și generarea de date, monitorizarea, evaluarea sau interepretarea acestora.

Sistemele informaționale în medicina digitalizată oferă posibilitatea să urmărești eficiența tratamentului și chiar să oferi informații cetățeanului, care plătește pentru dezvoltarea acestui tip de servicii medicale. Permite și acea monitorizare socială, oamenii au posibilitatea să fie informații despre inovațiile care se folosesc în tratamentul bolnavilor și banii care s-au cheltuit pentru dezvoltarea acestora, pentru că acești bani pentru dezvoltarea tehnologiilor vin tot din bugetele publice la care contribuie oamenii.

Citiți și: Sofia Alexandru: „În Republica Moldova, tuberculoza se tratează și online”

Al treilea pilon ține de interconecsiunea sistemelor informaționale și aici ne referim la sistemele informaționale ale laboratoarelor și la bazele de date. În momentul în care se face un test, o analiză în laborator, medicul, care este beneficiar al sistemului, poate primi imediat informația, iar ulterior această informație este integrată în bazade date.

Și al patrulea pilon ține de e-learning. Un exemplu clasic, în perioada Covid, toți au trecut la teleworking, telecomunicare, etc. Chiar și cursurile concepute clasic față în față, într-o anumită măsură au trecut pe online. Auditoriul pentru e-learning este divers – pe de o parte pot fi instruiți medicii, iar pe de alta – pacienții.

De exemplu, Academia OMS (n.r. Centrul de studii continue a OMS) a dezvoltat câteva module care permit insturirea medicilor specializați în prestarea serviciilor de tratament a tuberculozei. Aceștia pot să studieze standardele OMS în acest domeniu. OMS a dezvoltat un ghid consolidat pentru managementul cazurilor de tuberculoză, care cuprinde cinci module, printre acestea modul de tratament a formelor latente, prevenirea care presupune screeningul sistematic, diagnostic, etc.

Deci orice prestator poate accesa acest ghid și se poate documenta despre standardele de tratament a tuberculozei?

Da, ei pot afla despre aceste standarde în regim online. Deci, nu e nevoie să ajungă la Geneva ca să urmeze aceste cursuri. În cadrul Academiei OMS am elaborat aceste cursuri electronice și fiecare specialist poate alege limba în care vrea să se instruiască, să asculte, să facă exerciții practice și să primească un certificat care îi va permite să demonstreze că este familiarizat cu standardele de bază în prestarea serviciilor pentru pacienții cu tuberculoză.

Cursul este destinat atât medicilor, cât și pacienților sau altfel spus este destinat primului pilon care se referă să managementul cazurilor de tuberculoză. Aceste standarde trebuie cunoscute ca în momentul în care în țară ajunge, de exemplu, un medicament nou pentru tratamentul tuberculozei, să nu fie lezată eficiența tratamentului. Trebuie să ne adaptăm și să implementăm instrumente noi de tratament al pacienților.

Cum ați aprecia experiența Republicii Moldova în utilizarea modelului digital de tratament a pacienților cu TB? Suntem, totuși, o țară care am avansat puțin în acest domeniu și acest lucru s-a întâmplat, din păcate sau din fericire, datorită pandemiei Covid-19...

Nu aș spune că suntem pioneri, dar Moldova a avansat destul de mult în acest domeniu. Moldova a învățat din lecțiile altora și a avansat mai rapid, ajungând practic din urmă Belarusul. Chiar pot spune că acum sunt aproximativ la același nivel de nivel de dezvoltare digitală în acest domeniu.

Unde mai avem goluri la care obligatoriu trebuie să lucrăm?

Moldova are acoperiți doi din cei patru piloni de bază menționați. Este acoperit pilonul privind tratamentul video asistat, adică managementul cazului și este acoperit pilonul de înregistrare și rapoartare al cazurilor, adică registrele electronice. Golul mare e că între aceste sisteme nu există conxiune. Este momentul potrivit ca Moldova să investească anume în acest pilon de interconexiune, ca să poată să asigure trasnferul de informații automat, în așa mod încât specialiștii implicați în prestarea serviciului de tratament al TB să nu fie nevoiți să lucreze într-un sistem, apoi să treacă în alt sistem informațional, dar să aibă unul singur în care să ajungă absolut toate informațiile despre pacienții tratați. E nevoie de acel coș unde se va regăsi toată informația despre pacienții cu TB. E un avantaj în cazul digitalizării.

Domnule Dadu, vă mulțumesc pentru acest interviu.

Lucica DIȚIU: Indiferent de cât mâncăm sau facem exerciții, mereu va exista riscul să ne îmbolnăvim de tuberculoză pentru că respirăm

„Suntem pe muchie de cuțit. Rujeola ne-a înconjurat din toate părțile”. Interviu cu Nicolae Furtună, șef al Direcției maladii transmisibile la ANSP

Fața ascună a migrației//„Ne sacrificam și plecăm pentru tine”. Ce nu trebuie sa le spună părinții copiilor, atunci când decid să meargă la muncă peste hotare. Sfaturile psihologului

Tag: digitalizare, tuberculoză, Republica Moldova, VST, Program Național, Andrei Dadu

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.