Emil Ceban, rectorul USMF: Sunt puține spitale în Europa în care nu vei întâlni un absolvent de-al nostru

Sursa Foto: FB USMF

Vitalie Dogaru

19 octombrie, 2023, 12:30

Vizualizări: 6973

Acum patru ani, Emil Ceban a fost ales rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Candidatura lui s-a bucurat de susținerea masivă atât de profesorilor, cât și a studenților. El era cunoscut pentru activismul lui de-a lungul a două decenii dedicate universității ca președinte de mișcare studențească, profesor, șef de catedră, decan și prorector. Ce a reușit să facă în calitate de rector și mai are avântul de acum patru ani pentru un nou mandat?

STUDENȚII NOȘTRI SUNT PRELUAȚI DE LA UȘĂ DE ANGAJATORI

Dacă ați avea posibilitatea să vă teleportați în clasa a 12-a de liceu, ce facultate și universitate ați alege acum?

Pentru a alege astăzi o facultate de medicină trebuie să dai dovadă de cunoștințe profunde și complexe, iar dacă ai fost admis trebuie să te încadrezi într-un flux de informații fără sfârșit. Cu toate acestea, cred că aș face față acestor provocări condus de curiozitate și dorința de a descoperiri și aș alege din nou medicina și Universitatea „Nicolae Testemițanu”. Sunt copilul acestei instituții. Sunt aici crescut, educat și format ca om și specialist mai bine de 20 de ani. Din aceste considerente nu pot oferi un răspuns nepărtinitor la această întrebare.

Care sunt caracteristicile unei universități bune la care ar trebuie să atragă atenția un potențial candidat în procesul de alegere a unei alma mater?

Calitatea studiilor oferite de o universitate poate fi măsurată prin profesionalismul specialiștilor care se formează acolo. Dacă un student este deja așteptat de un angajator, atunci înseamnă că universitatea l-a pregătit bine. Noi astăzi suntem mândri că absolvenții noștri se încadrează rapid în spitale oriunde în lume, chiar dacă ne-am fi dorit ca acest lucru să se întâmple mai bine acasă.

Un alt indiciu al unei universități bune este interesul studenților internaționali pentru studiile oferite de aceasta. Odată reveniți în țara de origine, acești specialiști susțin examenele interne din prima. Spre exemplu, cota susținerii testelor naționale de către studenții noștri în Israel este de peste 60 la sută, în India – peste 80 la sută, iar din promoția de anul trecut de studenți din SUA care au învățat la noi doar unul singur a picat examenul. Aceste rezultate vor face ca și alți tineri din toată lumea vor dori să vină să învețe la noi.

Faptul că nu duceți lipsă de candidați, vorbește și admiterea de anul acesta când ați avut facultăți la care concursul a fost mai mare decât la unele universități de prestigiu de peste hotare? Cum explicați interesul tinerilor pentru medicină?

Pandemia de COVID a schimbat percepția asupra statutului de medic. Tot mai multă lume a înțeles valoarea acestei profesii. Pe lângă calitățile profesionale demonstrate de colegii noștri în perioada pandemiei, au ieșit la suprafață și valorile morale ale medicilor. Ei au lucrat riscând cu propria sănătate și chiar viață, au făcut voluntariat.

Comportamentul medicilor a fost de multe ori un exemplu în combaterea pandemiei. Majoritatea studenților noștri au fost implicați în diferite activități, de la vaccinare la acordarea primului ajutor și în procesul de reabilitare al bolnavilor. Noi am organizat primele maratoane de vaccinare, am demonstrat prin imunizarea a 97 la sută din studenți și 95 la colaboratori că vaccinul este o soluție pentru stoparea răspândirii virusului. Toate acestea au trezit interesul față de medicină.

INVESTIM MULT ÎN DEZVOLTARE, PROGRAME ȘI TEHNOLOGII

În ultimii ani ați introdus specialități, ați creat catedre noi. Cât de populare s-au dovedit acestea în rândurile candidaților?

A trecut un timp prea scurt pentru a face unele concluzii, dar ceea ce vă pot spune este că suntem bucuroși că nu am dat greș cu aceste specialități noi. Spre exemplu cei care au absolvit optometria s-au angajat din prima. Acești specialiști pregătiți cu ajutorul partenerilor din Norvegia sunt forte solicitați în cabinetele oftalmologice unde pot face investigații și oferi asistență specialiștilor de acolo.

La fel și tehnologia radiologică este de mare perspectivă. Din lipsă de specialiști spitalele angajează acum persoane pe care le instruiesc din mers. Această practică creează o concurență neloială pe piață și descurajează studenții noștri care învață patru ani și nu trei luni precum se întâmplă în unele instituții medicale.

Mai avem fiziokinetoterapie și reabilitare. Sectorul este în plină dezvoltare mai ales în urma sechelelor lăsate de COVID când foarte mulți bolnavi au nevoie de reabilitare. Noi chiar am înființat și o catedră la un spital specializat în acest domeniu.

La început a fost o problemă cu studiile universitare pentru asistentele medicale. Am avut nevoie de timp pentru a le explica autorităților de ce asistentele medicale au nevoie de studii superioare, dar cu ajutorul partenerilor americani avem deja a doua promoție, iar absolventele și absolvenții au mari perspective pentru angajare sau continuarea studiilor până la treapta de doctorat.

Vorbiți numai despre succese încât mă întreb dacă mai rămâne loc pentru alte provocări cu care vă confruntați? Care sunt acestea?

Din păcate nu am reușit să avem încă un spital universitar. Este o restanță mai veche care a trecut de la un rector la altul. Toate expertizele internaționale au menționat că e regretabil că o instituție de învățământ medical cu un astfel de număr de studenți și cadre profesorale nu deține un spital.

În lipsa unui spital universitar noi ne focusăm pe clinicile universitare unde am dezvoltat o rețea de catedre. Numai la Spitalul Clinic Republican avem 14 unități, la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” sunt 11, iar la Institutul de Medicină Urgentă – șase catedre. Mai avem și alte spitale pe care le folosim ca bază clinică pentru neurologie, pneumologie, oncologie, cardiologie. Toate acestea ne costă resurse și eforturi suplimentare și nu întotdeauna ne oferă oportunitățile de implicare și cercetare de care au nevoie cadrele universitare. Nu am renunțat la ideea unui spital universitar și vom depune toate eforturile pentru a completa baza noastră didactică și de cercetare cu o instituție care să ne ofere o platformă mai largă de afirmare.

La fel lucrăm intens la dezvoltarea sectorului de cercetare din cadrul universității. Astăzi o instituție de învățământ superior nu poate pregăti doar cadre, ea trebuie să ofere și studii științifice. Suntem în plin proces de afirmare a Institutului de Cercetări Medicale. Doar în ultimii patru ani am reușit să creștem de tei ori numărul de articole în publicații internaționale de prestigiu.

Ce domenii doriți să acoperiți prin focusarea pe cercetare în medicină?

Tehnologiile noi solicită alte cunoștințe. Astăzi nimeni nu mai developează filme în cabinetele radiologice. S-a trecut pe digitalizarea multor servicii și noi trebuie să facem față. Lucrăm foarte mult și avem deja parteneriate cu Universitatea Tehnică a Moldovei pentru dezvoltarea unor proiecte comune. Această colaborare ne face să fim mai atenți la introducerea unor programe noi de studii, digitalizare și simulare. Dorim să avem mai multe platforme virtuale de învățare și căutăm resurse pentru a le pune în practică. Dacă nu o vom face noi aici, o vor face alții pentru noi în altă parte.

Zeci de candidați pentru un loc la Facultatea de stomatologie. Analist: La Oxford este de zece ori mai ușor să fii admis

Totodată vrem să dezvoltăm un laborator de bioinginerie și genetică medicală cu ajutorul unor proiecte internaționale alături de universități și institute de cercetare din întreaga lume. Investim foarte mult în dezvoltare, programe și tehnologii. Ultima acreditare internațională a costat 56 de mii de dolari și a durat aproximativ un an, dar acum ne oferă mai multă vizibilitate la nivel internațional. Aceste mișcări ne vor ajuta să depășim factorul conservator din medicină fără a renunța la tradițiile din învățământul medical care au adus succes universității noastre.

La care tradiții vă referiți și de ce sunt importante pentru menținerea statutului de universitate de succes?

Mă refer la învățarea la patul bolnavului, experiențele pe cadavre, studiile pe cărți și atlase. Astăzi în lume studenții au foarte rar acces la pacienți. Sunt reguli foarte stricte pentru aceste intervenții. Noi avem parteneriate cu spitale din țară în baza unei hotărâri de Guvern care permit studenților noștri să facă stagii practice în aproape 60 de instituții medicale. Acest lucru este de mare folos. În lume, în cel mai bun caz pacientul este prezentat în sala de studii, pe când la noi studenții merg în saloane pentru a studia problemele la fața locului, în proces de tratament.

Viitorii stomatologi lucrează asistați de profesori direct cu pacienții începând cu anul trei, spre deosebire de absolvenții unor facultăți din Occident care nu știu din ce parte să se apropie de un pacient. Acolo studenții lucrează pe ghips și fantome. Avem și noi de acestea, dar lucrul cu pacientul este mai important pentru pregătirea unui medic. Noi avem pachete din care acordăm asistența stomatologică unor pacienți, acestea sunt în jur de șapte mii de lei. Totul se face cu acordul pacientului și dacă el este mulțumit și dorește mai mult, atunci suntem pregătiți să îi acordăm și alte servicii contra plată. Acesta este un mare avantaj pe care ni-l putem permite, iar asta ne face interesanți pentru cei din afară. Chiar acum discutăm despre admiterea a trei persoane din Statele Unite care vor să învețe la noi.

EXTINDEM ARIA DE INTERESE CĂTRE ZONA EUROPEI DE SUD-EST

Mai există țări care nu au încă studenți la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie din Chișinău?

Astăzi avem la studii peste două mii de tineri din 38 de țări. De-a lungul anilor am acumulat o experiență vastă în pregătirea studenților internaționali din Israel, India, Turcia și din alte state. Lecțiile au loc în patru limbi: engleză, franceză, română și rusă. Ultima se menține în programul de studii datorită studenților care au venit la noi din Ucraina, atât ucraineni, cât și internaționali. Majoritatea oricum trec la studii în română de la anul trei-patru pentru a avea acces direct la pacienți.

Acum suntem pe primul loc printre universitățile din Republica Moldova datorită condițiilor și calității studiilor oferite. Pentru a ne menține aceste calități ca singura universitate cu profil medical din țară, ne-am aliniat universităților de medicină din România și facem parte din comunitatea celor mai importante șase universități de medicină de peste Prut. În cadrul acestui grup avem discuții permanente pe marginea problemelor și soluțiilor comune pe care le descoperim împreună. Acum vrem să extindem aria de interese către zona Balcanilor și a Europei de Est.

Mulți văd în această cooperare sumele de bani pe care le plătesc studenții internaționali pentru studii. Cât costă astăzi pregătirea unui student internațional și ce cheltuieli are universitatea pentru aceasta?

Medicina nu este deloc ieftină și jumătate din acești bani merg la dezvoltarea infrastructurii. Taxa de studii pentru un an variază între trei mii și șase mii de euro în funcție de limba de predare și facultate. Studiile în engleză și cele de la stomatologie sunt mai scumpe, dar și cheltuielile sunt mai mari. Cel mai simplu fotoliu în stomatologie costă o sută de mii de lei. Zeci de studenți folosesc acest fotoliu în procesul de instruire. Ele nu rezistă mai mult de trei-patru ani și trebuie schimbate. Materialele în stomatologie sunt foarte scumpe, la fel ca și instrumentele.

O parte din bani merg la plata salariilor. Ca să înveți un student internațional trebuie să ai profesori care vorbesc o limbă străină la nivel de B2-C1. În ultimii ani am pregătit mai mulți profesori la facultățile de limbi străine din Moldova. Acum vrem să mărim numărul profesorilor care vorbesc franceza odată cu dezvoltarea unor proiecte pe filiera francofonă cu Tunis și Maroc. Universitatea plătește aceste cursuri și, desigur, că și profesorii care predau într-o limbă străină au un salariu mai mare cu 50 la sută.

În ultimii ani am reușit să dezvoltăm infrastructura universității și să modernizăm căminele studențești. Toate acestea plus îmbunătățirea programelor de studii contribuie la atragerea studenților din afara țării, dar și de la noi.

Cât de mare este interesul tinerilor moldoveni pentru medicină?

În acest an au fost înmatriculați la studii 1152 de tineri, dintre care cinci sute la buget și 652 – în bază de contract. Aproape opt sute vor învăța medicina, peste 150 stomatologia. Ceilalți vor studia farmacie, sănătate publică și alte patru specialități.

Este îmbucurător faptul că am reușit să creștem în patru ani numărul studenților bugetari de la patru sute la cinci sute. Pentru pregătirea lor statul plătește 57 de mii de lei pe an per student. În această sumă intră atât instruirea cât și serviciile comunale.

GALERIE FOTO//Căminul nr.1 al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a fost modernizat

Totodată, în fiecare an aproape șase mii de medici vin la cursuri de educație medicală continuă. Universitatea le oferă programe de studii din care ei aleg ceea de ce au nevoie. Cursurile sunt cu bani și sunt plătite de spitalele unde activează medicii sau din cont propriu.

SPECIALIȘTII NU POT FI IMPUȘI SĂ RĂMÂNĂ ÎN ȚARĂ

Reiese că anual aproape o mie de tineri specialiști intră în sistemul de sănătate. Câți dintre ei ajung în spitale?

Anul trecut patru din zece absolvenți nu s-au prezentat la rezidențiat. Majoritatea acestora au dat preferință rezidențiatului din România, aproape 80 la sută. Cei care s-au prezentat au ales dintre specialitățile cele mai interesante, iar dacă nu au reușit – au plecat și ei din țară. În ultimii ani avem foarte multe locuri libere la rezidențiat și mai ales la medicină de familie și de urgență care și așa sunt neacoperite.

În ultimul timp pleacă foarte mulți absolvenți și în Germania. Această țară nu are examen pentru admitere la rezidențiat. Singura condiție este cunoașterea limbii germane. După un an de muncă, contractul poate fi prelungit în funcție de felul cum s-a prezentat tânărul specialist.

Am fost recent la Bruxelles unde am vizitat două spitale. Vreau să vă spun că în toate secțiile am găsit medici moldoveni, iar șefa secției de neurologie este tot o moldoveancă. Sunt puține spitale în Europa în care nu vei întâlni un absolvent de-al nostru.

Și atunci cum rămâne cu eforturile autorităților de a menține acești medici pregătiți cu atâtea sacrificii din partea statului?

Într-adevăr fluxul la admitere este foarte mare și asta datorită modalităților de încurajare din partea autorităților, dar oamenii nu pot fi impuși să rămână în țară. Globalizarea și condițiile de muncă își spun ultimul cuvânt.

Vin mulți studenți și scriu cereri prin care renunță la buget și sunt gata să plătească contractul doar ca să nu mai depindă de stat. Sunt studenți buni care pot pretinde și la bursa Guvernului, dar renunță la orice ajutor din partea statului pentru a-și căpăta independența. Este clar că ei nu vor rămâne în țară. Unii de la anul trei știu că vor pleca, dar continuă să învețe aici deoarece aici se oferă calitate la studii.

Și cum rămâne cu indemnizațiile de 120 de mii de lei oferite de Guvern tinerilor specialiști pentru a se angaja în spitalele din raioane? Ce efect au aceste măsuri în realitate?

Astăzi în România salariul unui medic poate ajunge și la patru mii de euro. Dacă mai face și niște servicii de noapte, atunci poate primi și cinci mii de euro. Reiese că el lucrează o lună de zile și întoarce banii la stat. Acum cu banii oferiți de Guvern nu cumperi nicio mașină bună.

Până nu vom avea condiții de muncă și salarii decente, oamenii vor continua să plece din sistem. Din păcate autoritățile încă mai așteaptă ca medicii să fie întreținuți de pacienți, chiar dacă aceștia plătesc pentru asigurare medicală.

Și atunci cine mai rămâne în țară?

Cei care rămân fie că vor să lucreze la Universitate, fie la un spital din Chișinău, dar Capitale nu este de elastic. Nu mai merge nimeni la Ocnița sau la altă periferie. După șase ani de oraș e greu să renunți la condițiile de aici pentru cele din provincie. Atât pentru tine, cât și pentru copiii tăi. Astăzi în unele spitale nu sunt radiologi sau imagiști. Cum să lucreze acolo un specialist fără niște examinări elementare pentru stabilirea unui diagnostic?

EDITORIAL VIDEO. Minus doi, plus unu. Aritmetica Ministerului Sănătății

Este foarte greu să fii un medic bun. Toată viața trebuie să înveți, să investești, să cercetezi. Toți medicii buni plătesc din propriul buzunar ca să aibă acces la toate cursurile de perfecționare și schimb de experiență. După aceste investiții te simți umilit stând cu mâna întinsă și așteptând ca cineva să-ți pună în buzunar. Clar că nimeni nu va accepta așa ceva și vrea să fie respectat, să aibă un salariu decent pentru el și familia lui.

Cei care nu vor sau nu pot pleca peste hotare și nu acceptă un loc de muncă în afara Chișinăului aleg o altă activitate. Cunosc oameni care după șase ani de medicină s-au aventurat în business, conduc organizații neguvernamentale, unii pleacă în viticultură sau transporturi.

Ar fi o soluție ca studenții internaționali să completeze locurile vacante rămase în spitalele din țară. Cât de interesați sunt aceștia de condițiile de muncă din Moldova?

Politica statului a fost ca noi să-i învățăm și să-i petrecem acasă. Ei merg să facă rezidențiatul în țările lor unde și se angajează. Pentru ca tinerii din alte țări să rămână la noi este nevoie de o schimbare de politici la nivel de stat. Eu cred că o parte din studenții din India sau cei din Siria vor să lucreze cu plăcere la noi.

Am avut mai multe solicitări din partea unor organizații internaționale ca să lansăm inițiative pentru angajarea acestor tineri specialiști în Republica Moldova. Deocamdată statul nu este gata pentru așa ceva, dar spre asta ne îndreptăm acum.

Și atunci ce soluții ar exista pe termen scurt?

Doar majorarea de salarii și crearea unor condiții mai bune de muncă la nivel de Uniunea Europeană. Astăzi tinerii vor totul acum. E la fel de complicat și cu cei cu experiență care așteaptă toată recunoașterea pe care o merită.

POT FACE MULTE PENTRU UNIVERSITATE

În toamnă peste un an vor avea loc alegeri pentru funcția de rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie. Cât de pregătit sunteți pentru a candida pentru un al doilea mandat de rector al USMF?

De patru ani trăiesc într-o opoziție lăuntrică. Ca manager care m-am format în această universitate țin foarte mult la soarta ei. Totodată sunt mândru că în orice zi mă pot întoarce la locul de muncă. Sunt urolog de specialitate, colegii și discipolii mă așteaptă, ca să nu mai spun de pacienți. Dar cel mai mult mă așteaptă familia care nu mă vede cu zilele din cauza programului intens de la rectorat. Aș vrea să fiu mai liber. Eu credeam că rectorul are un program lejer, dar experiența îmi arată că în această calitate tu nu îți mai aparții ție și nici familiei. Din aceste considerente dacă este cineva mai bun și mai dedicat, eu sunt gata să îi ofer locul.

Altfel spus, înțeleg că veți candida pentru un al doilea mandat deoarece vă pasă.

Mai am un an de zile în care mă mai pot gândi la această opțiune. În această universitate am crescut de la student, președinte de asociație a studenților și rezidenților, profesor, decan și prorector. În calitate de rector pot face multe pentru a dezvolta această instituție pentru a o alinia în rândul celor mai bune universități din lume.

Foto credit: USMF „Nicolae Testemițanu”

Interviu cu Emil Ceban, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Avem foarte des propuneri de la privați să construim un spital universitar”

Spitalul Clinic Republican Bălți are de astăzi un nou director pentru următorii 5 ani. „Vom avea o secție de terapie intensivă conform tuturor standardelor anului 2022”

Ion Dodon, director al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină: „Contractarea instituțiilor medicale e un punct vulnerabil. E ușor să comiți acte de corupție, dar nu le voi tolera”

Tag: USMF, Emil Ceban, studenți internaționaali, medicină, rector

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.