Autor: Elena Cioina

Moldova ocupă primul loc în lume la capitolul decese provocate de cirozele hepatice. La 100 de mii de oamenii sunt înregistrate 71,2 decese, potrivit datelor internaționale. Chiar și așa, responsabilii din sănătate au reușit să aplice doar parțial Programul Național de combatere a hepatitelor virale B,C și D, care a expirat în acest an. În cel nou, aprobat astăzi de Guvern pentru perioada 2017-2021, autoritățile din Sănătate își propun să reducă în jumătate prevalența și incidența hepatitelor virale – B,C și D acute și cronice, precum și a cirozelor hepatice cauzate de virusuri până la încheierea lui.

Responsabilii își mai propun să dezvolte o serie de servicii de laborator, de diagnostic și de sreening, precum și să majoreze rata de depistare timpurie a persoanelor infectați cu virusurile hepatice. Autoritățile mai vor ca cel puțin jumătate dintre acești pacienți să aibă acces la servicii medicale de calitate și îngrijire, conform protocoalelor clinice naționale și ghidurilor internaționale și chiar să realizeze cercetări științifice și practice care vor avea drept scop perfecționarea măsurilor de supraveghere a bolii și reducerea riscurilor de transmitere.

Pentru realizarea tuturor acestor obiective descrise în Program va fi instituit un Consiliu de coordonare, care se va ghida de un regulament. Totodată, consiliilor municipale Chișinău și Bălți și administrației găgăuze li se recomandă să aprobe programe de combatere a hepatitelor la nivel teritorial și să informeze Ministerul Sănătății, în fiecare an, până pe 5 martie, cum este realizat programul.

█ Lista vaccinurilor obligatorii în Moldova – când și cum se administrează corect

La capitolul finanțare, alocările se vor face în limita bugetului public național, scrie în documentul aprobat, precum și din alte surse, conform legislației în vigoare. totuși, costul estimativ pentru alicarea lui este de  442,8 milioane lei. Banii sunt necesari pentru medicamente și asigurarea tratamentului bolnavilor în secţiile specializate, dezvoltarea serviciilor de diagnostic de laborator, pentru vaccinare şi alte măsuri de profilaxie. La rândul său, Ministerul se obligă să prezinte rapoarte anuale Guvernului, în fiecare an. Documentul e pe termen mediu și, potrivit autorilor, cuprinde angajamentele prioritare ale statului privind asigurarea măsurilor de control și de răspuns la hepatitele virale îndreptate spre diminuarea poverii medicale și socio-economice determinate de aceste maladii.

Specialiștii afirmă că nevoia aprobării unui asemenea program este dictată de faptul că hepatitele virale B,C și D constituie una dintre problemele majore ale sănătății publice, atât din cauza răspândirii globale, morbidității și mortalității crescute, cât și ratei înalte de invaliditate a persoanelor a căror boală a devenit deja cronică.

La nivel mondial, aproximativ două miliarde de oameni au contactat virusul Hepatitei B dintre care 240 de milioane au devenit purtători cronici, fiind vulnerabili față de hepatita D. Anual, în diverse regiuni ale lumii sunt înregistrate peste 780 de mii de decese cauzate de Hepatita B și 500 de mii – de hepatita virală C.

█ Servicii noi pentru prevenirea mai multor infecții în Moldova 

În Moldova, aproape 57 la sută dintre bolnavii cu hepatita B și aproape 71 la sută dintre cei cu hepatita C nu știu de unde s-au infectat. Autoritățile ne spun însă că doar 2,4% dintre bolnavii cu HVB și  12% - cu HVC au luat virusul din spital.

Situația epidemiologică privind hepatitele este cu atât mai gravă, cu cât țara practic nu dispune de servicii de screening a hepatitelor virale și nici nu se respectă algoritmele de diagnostic ale acestora. Din acest motiv, mulți bolnavi sunt diagnosticați insuficient sau chiar incorect.

De exemplu, din numărul total de pacienți, anual, doar 155 beneficiază de tratament împotriva hepatitei B, 180 - sunt tratați împotriva hepatitei C și 30 – împotriva hepatitei D, iar 1.362 sunt în lista de așteptare de tratament. Asta, deși responsabilii din sănătate și-au propus să asigure cu tratament antiviral pentru cel puțin 300 de persoane infectate cu hepatita B și alte 300 – care suferă de hepatita C. alți 100 de pacienți ar fi trebuit să fie tratați de hepatita D.

Nici la capitolul imunizare împotriva hepatitelor nu stăm fenomenal. În perioada 2012-2015 doar 81 la sută dintre persoanele din grupurile de risc au fost vaccinate cu prima doză a medicamentului, aproape 85% - cu a doua doză de vaccin, peste 82% - cu a treia și peste 96 – cu a patra doză de vaccin.

Pe lângă toate aceste neajunsuri, Moldova nu are un registru național electronic pentru evidența morbidității și bolnavilor cu hepatite și ciroze  hepatice. Colectarea și stocarea informațiilor se face în scris, fiind utilizat programul Excel. Din acest motiv, capacitatea de analiză este limitată, iar acest lucru provoacă neclarități și posibilități reduse de cuantificare a eficienței măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor.

În Moldova sunt peste 43 de mii de bolnavi cu hepatite virale cronice, dintre care aproape 26 de mii au hepatita B și peste 13 mii - hepatita C. În jur de 1.500 de bolnavi suferă de hepatita D. 

█ Articole relaționate:

Avertizare EMA. Medicamentele antivirale împotriva Hepatitei C pot reactiva Hepatita virală B

Medicamentul falsificat pentru tratarea hepatitei C ar fi venit din India 

O invenție din Moldova, aplicată de Centrul de Transfuzie pentru depistarea unei forme de hepatită ascunsă la donatori