Ion Șalaru, candidat la funcția de director al Agenției Naționale de Sănătate Publică: „Persoana care trebuie să acceadă în această funcție, nu trebuie să fie afiliată politic”

Sursa Foto: inesaosedlov.wordpress.com

Elena Cioina

16 ianuarie, 2020, 14:46

Vizualizări: 4007

Ion Șalaru este șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor netrasmisibile și are o experiență de peste 30 de ani în domeniul sănătății publice.

Dle Șalaru ce v-a determinat să depuneți dosarul pentru funcția de director al ANSP? Ce v-a motivat?

Am decis să-l depun, deoarece cred că sunt necesare schimbări majore în această instituție. Vorbim foarte mult că Agenția e cu probleme, că reforma nu a mers, că lucrurile nu funcționează așa cum am fi vrut, deși eu sunt departe de afirmația precum că Agenția e nefuncțională. Ar fi un blocaj total.

Într-adevăr există disfuncționalități, care au la bază mai multe cauze. Acestea au legătură cu cadrul legal, care s-a modificat odată cu crearea Agenției, cât și cu punerea lui în aplicare. La fel, acest lucru este legat și de faptul că această Agenție nu a avut un conducător permanent, iar unii dintre cei care s-au perindat pe aici nu prea au fost în temă și nu au știut ce să facă.

Eu cred că știu destul de bine, pentru că deja sunt peste 30 de ani de când muncesc în această instituție, și cred că am pregătirea necesară pentru a participa la acest concurs și am anumite idei, viziuni pentru a îmbunătăți lucrurile.

Și când spuneți că există disfuncționalități la ce segmente vă referiți și cum ar trebui să se intervină?

În primul rând e nevoie de modificări la cadrul normativ, mă refer de modificări la Legea nr. 10 (n.r. Legea privind supravegherea de stat a sănătății publice) și la Hotărârea de Guvern nr. 1090 (n.r. Hotărârea cu privire la organizarea și crearea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică). De asemenea, trebuie modificată Legea cu privire la controale, fiindcă vorbim de control în domeniul sănătății. Este un domeniu specific și noi în mare parte am fost restricționați și limitați în controale. De aceea, ceea ce ține de aspectele de protecție a sănătății se ocupă mai mulți, dar se feresc până la urmă și noi rămânem cu consecințele. Deci trebuie să stabilim și să delimităm clar responsabilitățile.

Mai trebuie modificate o serie de acte subnormative cum este Regulamentul de activitate al Inspectoratului Sanitar de Stat, este nevoie de un șir de reglementări în domeniul sănătății publice, avem nevoie de fortificarea segmentului ce ține de prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, la modul real și nu declarativ. Noi spunem că este un domeniu prioritar, dar facem foarte puține lucruri ca să-l întărim. La fel sunt necesare modificări în însăși structura Agenției.

În doi ani am văzut care structuri sunt foarte necesare, dar lipsesc și trebuie să fim sinceri cu noi și să vedem ce facem cu centrele teritoriale. Trebuie să le dăm un statut acelor grupuri de specialiști, care au rămas în centrele raionale. Trebuie să le dăm un statut administrativ. Nu spun că trebuie să creăm centre, dar putem crea niște secții la nivel local, care să aibă persoane împuternicite ca să ia decizii la nivel local.

De asemenea, trebuie să vedem ce facem cu centrele teritoriale, inclusiv sub aspect financiar. Trebuie să le dăm mai multe împuterniciri ca să ia decizii de sine stătător.

Acum aceste centre nu au statut de persoană juridică. Vreți să le întoarceți acest statut?

Nu vreau să spun că trebuie cu orice preț să le oferim acest statut de persoană juridică, dar vrem să găsim o formulă în care să-i încurajăm să se implice mai mult. Pentru că totul s-a hipercentralizat la Chișinău. A fost creată o structură mare și acest lucru nu prea-i stimulează la inițiativă pe cei din teritorii. Oamenii se gândesc că, la urma urmei, să răspundă ei acolo la centru, să-și bată ei capul, că ei sunt responsabili. Cred că trebuie să-i responsabilizăm, dar și să-i încurajăm.

Totodată, eu nu cred că Serviciul supravegherii de stat a sănătății publice trebuie privit ca oricare alt serviciu, cum ar fi cel fiscal (Inspectoratul Fiscal de Stat), de exemplu, care nu are persoane juridice. Noi nu suntem Inspectoratul Fiscal. Noi prestăm servicii populației. Ei nu prestează servicii, ei fac controale. Noi suntem văzuți în întregime ca o instituție care se ocupă de control. Asta și a stat la baza creării unei singure persoane juridice.

La noi însă din 1600 de specialiști, doar 200 sunt angajate în control de stat. E în jur de 10%.

Vă referiți la inspectorii sanitari...

Anume la ei. Restul au alte atribuții pentru sănătatea publică. Deci, cred că trebuie să analizăm argumentele pro și contra privind acordarea statutului de persoană juridică acestor centre.

Ce subdiviziuni sunt improprii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și nu ar trebui să facă parte din ea?

Nu aș vrea să mă refer la aspectele ce țin de controale. Trebuie să analizăm. Dacă facem o singură unitate de control în sănătate, atunci este raționament să-i fie date toate responsabilitățile de control.

Această structură trebuie separată de Agenție?

Nu aș zice așa. Agenția, care a fost creată ca autoritate de control, să facă controale, iar ceilalți 1400 de angajați, de care vă spuneam, trebuie să se ocupe cu evaluarea factorilor de risc pentru sănătate și cu controlul bolilor.

Tot în Agenție?

Aici trebuie să ne gândim – facem un Centru Național de Sănătate Publică sau un Institut de Sănătate Publică, dar lucrurile nu sunt atât de ușor de promovat, având în vedere situația în care ne aflăm. Mă refer la posibilitățile financiare limitate. Dacă acest lucru va presupune costuri suplimentare, nu cred că la nivel de stat va fi susținută crearea unei noi entități, dar părerea mea e că anume aceasta e cea mai bună soluție.

Domnule Șalaru, angajații din sănătatea publică sunt în continuare destul de prost plătiți. Asta încurajează actele de corupție. Dacă deveniți director, ce măsuri veți lua sau ce vă propuneți să întreprindeți pentru a îmbunătăți situația financiară a angajaților?

Aici nu avem prea multe instrumente la dispoziție. Angajații din domeniul sănătății publice sunt salarizați în baza Legii Salarizării, adică din bugetul public. În cea mai mare parte salariile au crescut, începând cu 1 decembrie 2018. Este vorba să crească și în acest an cu 10%. E dificil să contăm pe bugetul de stat. De aceea, e nevoie de resurse alternative. Cred că în Agenție s-ar găsi o echipă de 5-10 persoane care ar putea scrie diferite proiecte, care să fie finanțate inclusiv de organizații din afara țării, cum e OMS sau alți parteneri internaționali. Ar fi un suport suplimentar, mai ales pentru specialiștii tineri, care sunt activi, care pot efectua diverse studii, cercetări și astfel să aibă un adaos suplimentar la salariu.

Apoi, noi vorbim demult despre aplicarea taxelor pentru controlul factorilor de risc pentru sănătate. Mă refer la consumul de tutun, alcool dar și la factorii de risc nutriționali. Banii acumulați din aceste taxe ar merge nu doar pentru salarii, dar și pentru dezvoltarea instituției, îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru angajații de aici.

Mă refer și la Fondul de Profilaxie, care a fost devalorizat în ultimii ani și de la 2%, cât îi revenea, am ajuns la 1%, iar în acest an și mai puțin, la 0,12% din întreg Fondul Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală. Am devalorizat cu totul importanța acestui fond.

Când vorbiți despre condiții pentru angajați la ce anume vă referiți?

Nouă ne-ar mai trebui bani pentru instruirea continuă a personalului și nu mă refer aici la instruirea postuniversitară. Noi trebuie să avem capacitatea de a pregăti acest personal. Mă refer, inclusiv, la instruiri de scurtă durată, trebuie să-i învățăm diferite tehnici, calculatorul, o limbă străină, practici de muncă avansate. Pentru toate însă e nevoie de bani. Dacă specialiștii tineri ar vedea că această instituție investește în ei, le oferă facilități, îi încurajează, atunci sigur ar fi mai mulți doritori să muncească aici.

Vă întreb și pe Dumneavoastră. Concursul are loc în perioada unei guvernări contestată de o mare parte a populației. Situația nu e tocmai stabilă din punct de vedere politic. Sunteți optimist în ceea ce privește schimbările care ar trebui să se producă sau vă rezervați și o doză de pesimism, că ele nu se vor produce?

Eu am un optimism rezervat, dar nu pot să mă numesc pesimist. Dacă nu aveam acest optimism, cred că nu depuneam dosarul. Credeți-mă, uneori e mai liniștit să stai într-o parte și să aștepți ca lucrurile cumva să se rezolve. Cred că și în această perioadă lucrurile pot fi influențate, chiar dacă politic nu e o perioadă liniștită. Însă eu cred că persoana care trebuie să acceadă în această funcție nu trebuie să fie afiliată politic. Miniștrii și secretarii de stat sunt persoane politice. În rest, trebuie să fie persoane tehnice, că nu degeaba avem un Guvern, care se pretinde tehnocrat. Cred că această calificare trebuie să o aibă conducătorii de orice nivel, atât directorii, cât și adjuncții din Agențiile Naționale.

Nu este suficient să conduci doar politic. Trebuie să cunoști sistemul, trebuie să te implici și să trăiești cu problemele acestui sistem. Nu trebuie să fii o persoană, cum s-a exprimat cineva tot pe platforma Dumneavoastră, cu rucsacul în spate și unde îi vor spune, acolo va merge. Aici nu e nevoie de o persoană cu rucsacul în spate, ci de o persoană stabilă, care nu are unde pleca. El trebuie să rezolve probleme. O persoană care vine într-o asemenea funcție doar din angajament politic, nu are nici comportamentul adecvat acestei funcții.

Ce credeți că vă deosebește profesional de ceilalți doi contracandidați ai Dvs?

Cred că unele domenii le cunosc mai profund și cred că acolo aș putea face mai mult. Aici e nevoie de o persoană care într-adevăr cunoaște domeniile, dar îi poate convinge pe colegi, angajați că va avea nevoie de susținerea lor, pentru că perioada ce urmează nu va fi una simplă. Reformele nu-i trebuiesc conducătorului, dar nouă tuturor.

În serviciul ăsta angajații, mai ales cei din raioane, au o stare de incertitudine. Chiar dacă sunt unii care acceptă lucrurile așa cum sunt, totuși, majoritatea vrea aceste schimbări și nu are siguranța că ele chiar vor veni.

Domnule Șalaru, vă mulțumesc pentru interviu și vă doresc succes la concurs.

„Suntem pe muchie de cuțit. Rujeola ne-a înconjurat din toate părțile”. Interviu cu Nicolae Furtună, șef al Direcției maladii transmisibile la ANSP

Virginia Cocieru-Șalaru, conferențiar universitar: „Este o mare discrepanță între medicina de familie din orașe și ceea ce este în unele sate, la periferie”

Mihail Pîsla, candidat la funcția de director al Agenției Naționale de Sănătate Publică: „Nu râvnesc la această funcție, dar altă posibilitate să realizezi ceea ce vrei, e greu, dacă nu ești director”

Tag: ANSP, concurs director, reforme, politică

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.