Mărturia unui felcer de la Urgența din Costești, Ialoveni: „Știți din ce stofă sunt făcuți sacii chinezești? Din așa stofă sunt combinezoanele noastre acum”

Sursa Foto: Arhivă personală // Alexandru Alexeev

Silvia Rotaru

28 aprilie, 2020, 19:04

Vizualizări: 10945

Deși pandemia de COVID-19 ne-a dat de știre mai intens prin ianuarie, nici în aprilie, când infecția intrase în țară, autoritățile nu erau suficient de pregătite să-i facă față. Realitatea ne arată că sistemul medical are multe lipsuri – de la insuficientă de echipamente, până la o bună organizare și coordonare. Din păcate, din această cauză au de suferit toți, dar mai ales lucrătorii medicali.

Și cum cei de la Urgență ajung practic primii în contact cu bolnavii, ei sunt și cei mai vulnerabili la infecție. Am stat de vorbă cu Alexandru Alexeev, medic rezident în anul 2, dar care deja de 4 ani lucrează la Punctul AMU Costești din Ialoveni.

Alexandru face rezidențiatul în neurochirurgie. Era în anul 4 de facultate când a decis să facă gărzi la Urgență. În doar câteva fraze ne-a explicat de ce a ales să lucreze la Salvare, ce planuri de viitor are și cum e să lucrezi acum, pe vreme de pandemie, în echipamente care ori te sufocă, ori nu te protejează.

„O gardă de 24 de ore îți oferă multă adrenalină. Sunt atât de diferite solicitările oamenilor. Însă din 18 chemări într-o gardă, doar 5 pot fi urgențe. Un accident, un AVC, un infarct, dar restul sunt chemări de la băbuțele cu hipertensiune, niște alcoolici care se bat. Să nu fac nimic, tot nu pot. Cred însă că nu voi sta mult în Moldova. După rezidențiat voi pleca. Este prea mare haosul și birocrația în țara asta”, afirmă tânărul.

Alexandru spune că de când cu pandemia, s-a schimbat și specificul gărzilor. Acum mai rar sună pacienții cu hipertensiune. Poate o dată în 24 de ore. În rest, Urgența e concentrată pe pacienții suspectați că ar avea COVID-19. Cel mai mult Alexandru este deranjat de haosul din sistemul medical.

„Acum dacă te cheamă un pacient cu febră, gata este Covid-19. Dar poate fi prima zi de viroză simplă, angină bacteriană. Acum sunt toți concentrați pe Covid și este o mare dezorganizare. Spre exemplu, aveam un pacient de 6 luni cu diaree și tot m-au purtat pe drumuri. Cei de la 112 tot nu știau unde să-l duc. Copiii de până la un an, îi ducem la Spitalul Emilian Coțaga. Acolo acum este doar spital cu profil Covid-19. Într-un final l-am dus la Spitalul Clinic Municipal pentru Copii Nr.1 și l-au primit. Chiar și cu bolnavii cu Covid este la fel. Dacă la început îi duceam la Toma Ciorbă, acum nu știi unde să-i duci. Am avut un caz sâmbătă, când o femeie a fost depistată pozitiv la un laborator privat. Mi-au spus că trebuie să o duc la Centrul de triere Covid-19. Acolo au zis că nu îi primesc pe cei deja infectați. Am stat o oră ca să ne lămurim ce și cum și într-un final am lăsat-o acolo. Ea era de la un centru comercial și acolo la toți angajații le-a plătit directorul testele la un laborator privat, după ce câțiva angajați au fost confirmați cu COVID-19. De asta ea deja avea testul făcut. Era pozitivă, dar nu avea niciun simptom. Avea și alte comorbidități, diabet zaharat, hipertensiune și de asta am dus-o la Centrul de triere”, a explicat Alexandru.

Despre echipamentele de protecție individuală, tânărul spune că dacă acum două săptămâni li se dădeau echipamente de calitate, acum acestea s-ar fi terminat.

„Înainte erau combinezoane normale. Erau toate ermetice, nu trebuiau bahile. Erau întregi din cap până în picioare. Acum sunt un fel de două feluri. Nu știu din ce stofă sunt făcute. Nu mai acoperă încălțămintea. Trebuie să încalți bahile. În set nu mai intră mănuși și mască. Trebuie să le iei separat. Atunci totul era pus în pachet. S-au terminat combinezoanele de calitate. Acesta, cafeniu, este făcut din așa material că nici nu poți respira. Știți din ce stofă sunt făcuți sacii chinezești? Din așa stofă sunt combinezoanele noastre acum. Cele albe erau mai ușoare și nu te înădușeai în ele. Acum dezinfectez masca de la costumul vechi și o folosesc numai când sunt chemat la un suspect. La celelalte chemări merg cu mască simplă. Ochelarii de la costumul alb și vizierele tot le dezinfectăm și le folosim. La ultima gardă am primit mască într-un singur strat, fără fixator nazal, poți sa pui și trei, nu ermetizează nasul și gura”, ne-a explicat Alexandru.

Despre comoditatea salopetei, Alexandru mai spune că muncind într-un raion cu puțini suspecți la Covid-19, nu a trebuit să-l îmbrace și să-l dezbrace foarte des. Recunoaște însă că ar fi imposibil să stea în el o perioadă de timp mai lungă.

Alexandru este angajat pe jumătate de salariu, iar majoritatea gărzilor le face sâmbăta. Uneori își mai ajută colegii, așa că îi înlocuiește când aceștia lipsesc.

„Cu trei săptămâni în urmă am lucrat mai mult, deoarece un coleg era în carantină. Practic lucram peste o zi. Într-o săptămână am făcut 3 gărzi. La noi sunt doi felceri și 4 infirmiere. Doctori nu sunt, lor trebuie să le plătești salariu mai mare. Însă de multe ori felcerii și infirmierele fac același lucru ca și medicii, chiar mai mult. Acum o colegă este în carantină. La stația noastră au rămas 2 lucrători și fac peste o zi garda. Când lucrez eu, sunt eu felcer, infirmiera și șoferul”, explică Alexandru.

Tânărul specialist afirmă că înainte să meargă la un pacient îl mai sună o dată să se convingă dacă sigur nu a avut contact cu vreun bolnav de COVID-19 și dacă sigur nu are febră sau alte simptome specifice infecției. Însă, nu toți oamenii sunt sinceri, povestește el.

„Spre exemplu, avem o colegă rezidentă în carantină. Ea a mers la un copil care avea febră și trebuia să-l transporte pentru o intervenție chirurgicală. Au zis că nu a avut contact cu nimeni, iar ea nu s-a îmbrăcat ca pentru persoane cu Covid-19 și pe urmă a aflat că acel copil avea testul pozitiv și a fost trimisă în carantină. Test nu i s-a făcut. De fapt, nimeni de la Punctul nostru nu a fost testat la COVID-19”, mai spune Alexandru.

L-am întrebat dacă a fost vreodată instruit cum să se echipeze și cum să se dezechipeze. Ne-a spus că nimeni nu a veni să-i învețe. Salvarea este Google și Youtube.

„Eu lucrez mai rar și nu știu dacă s-au făcut instruiri online. Singur am citit și am văzut video pe net. Poate au fost și instruiri, dar mie nu mi-a spus nimeni despre ele și eu nu am participat”, a menționat tânărul.

Despre salariu

Alexandru și-a încruntat puțin sprânceana și ne-a spus că pentru luna martie a primit un adaos de 1.100 de lei. A fost și prima de Paști.

„1.100 de lei am primit în plus pentru luna martie, că am lucrat cu pacienții cu Covid-19 și asta a fost și prima de Paști. În general, salariul meu este în funcție de câte gărzi fac. 1.000 de lei este garda. Dacă faci 4 pe lună, ai 4.000 mii de lei la salariu”.

Potrivit datelor oficiale, până în acest moment, 925 de cadre medicale sunt infectate cu Covid-19. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătății săptămâna trecută, 176 de cadre medicale din Asistența Medicală Urgentă erau infectate cu CODID-19. Cele mai afectate substații sunt cele de la AMU Soroca, unde 43 de angajați au fost infectați și de la substația AMU Glodeni – 31.

De asemenea, ieri un alt focar de infecție cu Covid-19 a fost depistat la Substația AMU din sectorul Râșcani al Capitalei. Acolo s-au infectat 14 lucrători, iar întreaga stație a intrat în carantină. În cadrul acestei substații a fost înregistrat și un deces. Încă un deces, provocat de COVID-19, a fost înregistrat și la Substația AMU Soroca.

De ce a plecat un secretar de stat de la Ministerul Sănătăţii

„E ca și cum ați invita țânțarii să discute despre malarie”. Remarci acide, microfoane închise și acuzații absurde. Cum au avut loc dezbaterile de la Parlament pe subiectul controlului tutunului

Lupul, paznic la oi sau cum deputații de la Chișinău oferă industriei tutunului tribuna Parlamentului. Legislația națională și convențiile internaționale, încălcate

Tag: Covid-19, CNAMUP, echipamente de protectie medicala

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.