Profesor Oleg Lozan: „Lipsa reformelor nu înseamnă stabilitate, ci degradare. Foarte multă lume din acest sistem nu mai poate tolera lipsa progresului”
Elena Cioina
07 mai, 2020, 08:50
Vizualizări: 6267
Despre reforme esențiale și palpabile în sistemul de sănătate se vorbește de ani de zile. Însă, deși suntem în secolul XXI și Moldova atinge în curând 30 de ani de independență, medicina se face încă în condițiile anilor sovietici – cu echipamente vechi, în clădiri neadaptate sistemelor de sănătate moderne și cu un exod continuu al halatelor albe și o lipsă de perspectivă chiar și pentru cei cu ani de stagiu în spate.
Toată această situație ne-a prins acum în pandemia de COVID-19 și ne-a
arătat, ca în oglindă, cât de subdezvoltați suntem. Autoritățile și-au schimbat
și ele retorica și ne-au asigurat că Sănătatea și Educația vor deveni domenii
prioritare în programele lor de guvernare. Oare? Specialiștii în domeniu spun
că e momentul potrivit să începem acum schimbările în sistem, pentru că după ce
mai trece isteria cu pandemia, ne vom relaxa din nou și lucrurile riscă să
rămână la fel. Însă de această dată, cei care ar trebui să-și asume rolul de
inițiatori ai reformelor și punerea lor pe picioare trebuie să fie aleșii
poporului. De ce anume o platformă parlamentară de comunicare ar putea reuși să
miște carul din loc l-am întrebat pe Prof. Oleg Lozan, director al Școlii de
Management în Sănătate Publică, care de câteva săptămâni
Domnule Prof.Lozan, în ultima perioadă ați devenit destul de vocal pe
rețelele de socializare și practic toate postările pe care le faceți seamănă
mai mult a îndemn pentru autorități că e tocmai momentul potrivit să acționeze,
să demonstreze că vor să înceapă reforme în sistemul de sănătate. Ce vă face să
credeți că e momentul potrivit?
Cred din mai multe considerente. Noi
avem o istorie de aproape 30 de ani de când reforme substanțiale în moștenitul
sistem sovietic Semașko nu prea au fost, cu mici excepții, dacă ne referim la
sistemul asigurării obligatorii în sistemul de sănătate, reforma în asistența
medicală primară și în rest am cam bătut pasul pe loc. Însă chiar și cele pe
care le-am realizat până în prezent necesită a fi modernizate și continuate.
Ăsta e primul argument.
Al doilea. Pandemia a jucat rolul
hârtiei de turnesol și ne-a arătat perfect tuturor - managerilor, lucrătorilor medicali, populației
și chiar politicienilor - cât de vulnerabil, slab și necoordonat este acest
sistem de sănătate. Unii chiar refuzau uneori să-l numească sistem. Este prea
răzlețit și la nivel central, și la nivel local. Elementele acestui sistem lucrează
între ele răzlețit, fără să se sincronizeze într-un sistem modern de sănătate.
Dar, noi suntem în plină epidemie de COVID-19. Încă nu mergem în scădere cu
numărul de infectați, din păcate. Credeți că au timp să se gândească mințile
luminoase din acest domeniu ce reforme trebuie făcute?
Nu doar că au timp , dar au și sfânta
obligație să se gândească anume acum la acest lucru. Mă întorc la argumentul de
mai sus – anume acum toată societatea înțelege ce trebuie să facă și unde e
necesar să acționeze. Și anume acum trebuie să pregătim reformele pe termen
lung cu viziuni strategice, dar și tactice, pe care trebuie să le luăm de
urgență în pregătire în eventualitatea unui al doilea, al treilea val al
pandemiei. Or, despre aceste valuri ne vorbesc toate autoritățile competente
din domeniul sănătății publice, începând cu Organizația Mondială a Sănătății,
Centrul de Control al Maladiilor din SUA, etc.
Am mai scris undeva că ideea de a
face reforme după pandemie este una păguboasă, or, mentalitatea noastră ne va reorienta
îndată prioritățile spre alte lucruri decât reforma în domeniul sănătății. Ea este
nepopulară, dar este extrem de vitală. În așa un sistem al sănătății nu pot
coexista nici medicii, dar nici pacienții nu pot primi servicii medicale de calitate.
Dle Prof. Lozan, ca să se întâmple niște reforme adevărate în acest sistem e
nevoie în primul rând de scop și de viziune. Cum vă imaginați acest lucru din
moment ce comunitatea medicală e amorfă la acest capitol, politicul e răzlețit
și cu interese de partid?
Aveți dreptate, noi în primul
rând trebuie să avem o viziune de transformare a sistemului de sănătate. Și
această viziune trebuie să fie nu doar comună, dar și una de consens a întregii
societăți, nicidecum a unui sau altui partid politic. Această viziune nu poate
fi realizată altfel decât printr-un dialog larg de consens civic național și
această reformă e chiar un teren pentru comunicare între absolut tot ce
înseamnă mediu public, privat, departamental, neguvernamental, intern, extern,
parteneri de dezvoltare.
Noi știm câte eforturi se depun
în acest domeniu și din păcate faptul că aceste eforturi nu sunt sistematizate
duce la pierderea a o groază de resurse materiale, financiare și foarte
important la pierderea de resurse umane. Uitați-vă la exodul masiv care are loc
în ultimii ani din Republica Moldova și el are loc, inclusiv, din cauza că nu
se întâmplă reforme. Transformarea acestui sistem este imperativă. Ea are
importantă nu de gradul unu, dar de gradul zero, adică e foarte importantă. Și oricât
de straniu v-ar părea, acum e important să se pornească acest dialog.
Bun. Deja sunt voci ale unor partide politice din parlament care spun că e
nevoie de aceste reforme substanțiale despre care vorbiți. Pe de altă parte,
aceste partide au fost la guvernare ani de zile. De ce le-am crede acum că vor să
facă lucruri bune pentru sistem și nu o fac pentru a obține dividende politice?
Eu mă bucur că apar aceste voci
și vor mai fi. Sper că până la urmă toate partidele care au reprezentanți în
Parlament, dar și parteneri în afara lui, mă refer la societatea civilă
inclusiv, va lua parte la acest proces. Cred că noi trebuie să privim puțin mai
larg lucrurile și să nu privim retrospectiv. Astăzi suntem într-o altă
realitate și ar fi cazul să scoatem partea pozitivă a experiențelor, fiindcă
experiența este foarte utilă în acest proces de elaborare a viziunii. Această viziune
trebuie să se soldeze cu două platforme mari – una legislativă, care va
răspunde la întrebarea ce trebuie să facem, și aici mă refer la revederea
Codului Sănătății, la compartimente anume, precum cel privind crearea Colegiului
Medicilor sau la dezvoltarea sistemului de sănătate electronic. Sunt o mulțime
de alte arii, care nu se regăsesc în niciun fel în legislația Republicii
Moldova.
Acum, la întrebarea cum ar trebui
să se facă aceste lucruri – prin partea strategică, iar strategia, în opinia
mai multor experți în domeniu pe termen lung va discredita acest lucru. De
aceea, este vital pentru Republica Moldova să aibă o foaie de parcurs și maxim
o strategie pe o perioadă de 3-5 ani, cu extindere pe viitor. Acțiunile trebuie
să înceapă acum.
Dacă vorbim strict de reforme, pe ce ar trebui să se concentreze specialiștii
din acest domeniu?
În primul rând trebuie să se
renunțe la greșeala care a fost făcută în ultimii ani – reformă fragmentată,
doar a spitalelor, doar a medicinei de familie, doar a Serviciului de
Supraveghere de Stat a Sănătății Publice sau doar a Serviciului de Asistență
Medicală Urgentă Prespitalicească. Sistemul trebuie privind în ansamblu, or,
orice reformă într-un domeniu concret se răsfrânge asupra altora.
Noi acum trăim într-un paradox
sau într-un non-sens al serviciului de sănătate, fiindcă avem o comunicare
extrem de slabă și la nivel central, și la nivel local. Problemele în Sănătate
nu vin dintr-un segment concret, dar și din comunicarea între servicii. Nu mai
vorbesc despre reforma spitalicească pe care multă lume o înțelege prin
închiderea spitalelor. Nu este chiar așa. Noi avem nevoie și de reprofilarea
lor în anumite segmente, dar nici spital nu poate fi numit în secolul XXI o
clădire construită cu 70 de ani în urmă și cu WC la capătul coridorului.
Scuzați, dar sunt alte criterii de calitate și de prestare a serviciilor
medicale în lumea contemporană.
Cele mai multe dintre spitalele
din Moldova nu sunt adecvate și au „ars” una după alta în această pandemie. Mă refer
la spitalele raionale, unde s-au infectat foarte mulți medici și acest lucru
s-a întâmplat și din cauză că nu corespund condițiilor contemporane ale unui
spital. Sunt construite cu mulți ani în urmă, pentru fluxuri mari de pacienți și
din materiale împotriva tuturor criteriilor contemporane epidemiologice.
Foarte grav este că marea lor
majoritate nu au în statele lor de personal epidemiologi, și încă multe alte
lipsuri există. Toate ne-au arătat în această pandemie ce înseamnă, de fapt, un
spital clasic raional și ridică un mare semn de întrebare privind utilitatea folosirii
acestor instituții.
Dar, uitați-vă că și premierul, și președintele au o înțelegere greșită a
reformei spitalelor sau mai bine zis a tentativelor de reformare de până
acum...Ei vorbesc acum că spitalele urmau să fie închise...
Și în cadrul acestei platforme
unice de comunicare trebuie să definim în principiu ce înseamnă un spital și e
păcat că factorul politic comunică prea puțin cu mediul profesional. Noi vorbeam
cu vreo 5 ani în urmă cu Dvs despre politizarea funcțiilor de conducere în sistemul
sănătății, or, și acest factor a dus la scăderea drastică a calității actului
medical. Chiar și acum factorul politic a prevalat și acest lucru nu a adus
plus valoare sistemului sănătății, ci dimpotrivă, a adus foarte multă confuzie,
chiar dacă foarte multe instituții guvernamentale și-au făcut destul de bine
treaba.
Dumneavoastră ați făcut parte acum din grupul de lucru al punctului focal
de la Ministerul Sănătății. Din ceea ce ați observat care este, în general, înțelegea
politicului a problemelor din sănătate? Ce știu ei despre ele?
De fapt, nu doar în cadrul punctului focal am avut fericita ocazie să observ atitudinea politicului. Am 20 de ani în spate de când comunic cu manageri de diferite nivelurile și din absolut toate domeniile. Din aceste considerente nu mă voi referi la o perioadă istorică concretă, pentru că, eu cred, că e o boală care durează deja 30 de ani. Politicul nostru manifestă aceeași simptomatică de neînțelegere până la capăt al acestui domeniu.Însă avem și vina noastă, a clasei medicale, că nu am fost capabili să ducem mesajele către politic și de a formula clar ce vrem noi de la clasa politică.
Este și vina politicului, este o
apatie din partea lor. Politicul privește domeniul sănătății ca pe un sistem
care consumă, neînțelegând impactul enorm asupra economiei sănătoase, or,
oameni sănătoși înseamnă, până la urmă, prosperitatea țării.
Și apoi cred că suntem parteneri
pe măsură, ne merităm unii pe alții. Am arătat în toți acești ani că suntem
incapabili să ne autoorganizăm în colegii medicale, să formulăm revendicări
clare, astfel contribuind la această stare de lucruri.
Din păcate, noi avem doar voci
răzlețite și aceste voci nu întotdeauna manifestă doleanțele generale. Sunt voci
care au, poate, și anumite interese politice sau chiar personale. Nu există în comunitatea
medicală o părere consolidată la acest capitol.
De ce o platformă parlamentară? De ce nu o platformă a oamenilor din sistem?
Pentru că există posibilitatea
cea mai bună pentru un dialog larg între toți decidenții vieții sociale. Apoi, pentru
că ei votează Guvernul și legile și este important să le înțeleagă bine. Și, pentru
că pe platforma guvernamentală am eșuat de zeci de ori.
Da, dar ei știu cel mai bine din interior cu ce probleme se confruntă?
Nu există comunitate medicală.
Vedeți pe undeva Liga Medicilor, Colegiul Medicilor, Asociațiile profesionale? Unde-I
interesul și capacitatea acestei comunități de a vorbi despre reforme?
Dar cei din Parlament vor trebui oricum să se consulte cu mințile luminate
din acest domeniu... și tocmai parlamentarii au fost cei care altă dată au
blocat reforme în sănătate. Amintiți-vă de reforma spitalelor lansată în
2013... De piedicile și modificările care s-au făcut le Legea privind controlul
tutunului, la inițiativele privind crearea Colegiului Medicilor...
Tocmai de asta responsabilitatea
trebuie pusă pe ei.
Acum, vedeți cumva o dorință acerbă a lucrătorilor din sistemul medical de
a fi parte a acestor reforme despre care vorbim?
Știți, la nivel personal foarte
multă lume din acest sistem nu mai este atât de tăcută și nu mai poate tolera
lipsa progresului în domeniu. Foarte mulți dintre cei care au ani de stagiu
sunt disperați și pesimiști în privința viitorului lor. Foarte mulți dintre
lucrătorii tineri sunt disperați de condițiile în care activează și mai mult
disperă din cauza lipsei perspectivei. Noi nu avem nici măcar vânt proaspăt în sistemul
sănătății, măcar o speranță spre mai bine.
Pe de o parte vorbim că pleacă
medicii, că salariile lor sunt mici, că le lipsesc condițiile, muncesc cu
utilaje vechi, cu ei se comunică prost, și noi nu facem nimic. În afară de
declarații, în ultimii ani în acest sistem nu s-a întâmplat nimic. Și nu cred
că pandemia este o scuză ca să perpetuăm această stare de incertitudine. Noi
vorbim despre elita clasei intelectuale din Republica Moldova și nu avem dreptul
să o menținem într-un asemenea hal.
Vă întrebați mai devreme unde sunt asociațiile profesionale, liga
medicilor. Aș mai adăuga Sindicatele. De ce nu vin tocmai ele cu o asemenea
inițiativă? Nu putem spune că nu există....
Să vorbim sincer, marea lor
majoritate au o activitate formală și nu veți auzi o asemenea inițiativă din
partea lor niciodată. Din păcate. M-ați întrebat despre dorința de schimbare.
Ei bine, nu toți au
această dorință. Foarte multă lume din acest sistem se află în zona de confort
și aici vorbesc în special de cei care controlează fluxurile informaționale,
materiale, financiare din domeniul sănătății, etc. De-acolo vine rezistența
către schimbare. Ei sunt foarte atenți la toate inițiativele respective, de
aceea presiunea și vocea specialiștilor este acum crucială. Oamenii trebuie
să-și revendice drepturile efortului depus pe parcursul celor 11 ani de studii,
de instruire și formare profesională.
Ce riscuri credeți că există pentru acest sistem, dar și pentru noi,
cetățenii de rând, dacă inclusiv după ce se mai potolește pandemia, lucrurile
nu se vor schimba?
Vreau să vă destăinui o percepție
personală. Să nu credeți că dacă nu ne reformăm, rămânem pe loc. Nici pe
aproape. Noi din păcate degradăm și degradăm cu viteză uimitoare. De aceea, lipsa reformelor nu înseamnă
stabilitate, ci degradare. Pandemia ne-a arătat cât de mult înseamnă un
sistem nereformat. Dincolo de vieți și dincolo de sănătate, ne-a arătat criza
financiară, economică și morală, dacă vreți. Este prea scump acest lucru, ca
să-l treci cu vederea.
Și mai am un mesaj pentru aleșii
poporului, pe care i-am menționat în repetate rânduri în aceste zile. Este prea
mare luxul de a se face nevăzuți și neauziți și fără luare de atitudine la
acest capitol. Și este prea mare luxul pentru ei de a se limita la niște
declarații populiste, emoționale. Este nevoie de abordări pragmatice, or,
pentru asta i-a votat poporul, indiferent de culoarea lor politică.
Domnule Prof. Lozan, vă mulțumesc pentru acest interviu.
Tag: reforme sistemul de sănătate, COVID-19, platformă parlamentară
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
13 decembrie, 2016, 19:44
13 decembrie, 2016, 14:18
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
Cele mai actuale
Rodica Comendant: Există politici, campanii și resurse, dar ...
11 noiembrie, 2024, 12:59
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,29 %