COVID-19 în Africa: de ce pe continent sunt mai puține cazuri de infectare. Explicațiile specialiștilor
Maria-Victoria Racu
24 noiembrie, 2020, 11:00
Vizualizări: 4122
Urmărind cazurile de infectare cu COVID-19 pe Glob, putem observa că Africa este unul dintre cel mai puțin afectate continente, deși în 2019 Indicele Global de Securitate a Sănătății, prima cercetare complexă a capacității globale de securitate a sănătății în 195 de țări, a evaluat pregătirea diferitor țări pentru situații de pandemie și a situat țările africane pe ultimele locuri ale clasamentului, în timp ce Statele Unite ale Americii au fost apreciate drept cele mai pregătite.
Deși erau prezise
peste 10 milioane de decese în Africa în pandemia actuală, de fapt, aceasta are
o „contribuție” de doar 3,6% la cazurile de infectare și tot atât la decesele globale. Află în
continuare cum se explică fenomenul și care este aportul autorităților africane
față de această situație, potrivit medicalnewstoday.com.
Răspuns rapid la
nivel de continent
Deși mai multe
instituții media au încercat să explice numărul mic de cazuri și decese de COVID-19
în țările africane, puțini dintre aceștia au recunoscut aportul autorităților
în acest proces.
Pe 4 februarie, la 10
zile după depistarea primului caz de COVID-19 la nivel de continent, Centrul
African pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) a înființat grupul de
lucru pentru coronavirusul de tip nou pentru a coordona răspunsul la pandemie
pe tot continentul.
Pe 22 februarie CDC
din Africa a convocat o ședință urgentă cu cei 55 de miniștri ai sănătății de
pe continent pentru a discuta despre pandemie și a stabili o strategie exactă
de acțiune.
Strategia a fost
bazată pe prevenirea transmiterii virusului și atenuarea răspândirii comunitare
a acestuia pentru a preveni presiunea în plus asupra sistemelor de sănătate,
deja suficient de șubrede.
O asemenea strategie
de conducere la nivel de continent a oferit o ghidare statelor membre și le-a
asigurat un răspuns regizat față de pandemie.
Colaborare la nivel
regional
Această strategie la
nivel de continent a fost asociată și cu una la nivel regional. O primă
colaborare a fost generată de Comunitatea Est-Africană (EAC). Pentru că
cel mai important scop în această pandemie a fost oprirea răspândirii
virusului, EAC a investit în crearea Sistemului Electronic Regional de
urmărire a transportului și a șoferilor pentru a cunoaște răspândirea cazurilor
de COVID-19 peste hotarele țărilor.
Unele țări fără
ieșire la mare, precum Rwanda, se bazează pe transportul transfrontalier de
uscat pentru a transporta mărfuri, precum medicamente. Cu toate acestea, pentru
a preveni infectarea de peste hotare, acest sistem a ajutat țările să urmărească
rezultatele testelor de infectare cu COVID-19 ale șoferilor în format digital
și să îi izoleze și să-i trateze într-un mod corespunzător.
Acest mecanism nu
doar creează un schimb transparent de date, dar permite și utilizarea rațională
a resurselor de testare limitate în cazul șoferilor asimptomatici, care au fost
în contact cu colegii lor. De asemenea, permite tratamentul timpuriu și mai
eficient al acestora.
În cazul acestei
strategii, telefoanele mobile ale șoferilor au fost utilizate pentru a le
monitoriza deplasările și a proteja comunitățile spre care ei se deplasează.
Implementarea rapidă
a măsurilor de carantină
În timp ce
majoritatea țărilor vestice nu s-au grăbit să impună bine-cunoscutele măsuri de
carantină pentru a stopa răspândirea pandemiei, țările africane au recurs în
cel mai scurt timp la asemenea măsuri pentru a-și proteja locuitorii de noul
virus.
Carantina și închiderea hotarelor au fost implementate în timp util, după apariția primelor cazuri de infectare, pentru a susține strategia de prevenire a infectărilor. Începând cu 15 martie, mai multe țări africane și-au închis hotarele, au anulat zborurile și au impus măsuri stricte de carantină pentru a preveni importul de cazuri.
Sursa foto: priterest.com
Africa de Sud a
implementat una dintre cele mai severe carantine de pe Glob din 27 martie 2020,
fapt ce a contribuit la diminuarea cazurilor de infectare de la 42% la 4%. De
asemenea și Rwanda, a implementat măsuri de restricție din 20 martie, doar la 6
zile de la apariția primelor cazuri de infectare și a restricționat toate
călătoriile neesențiale pe teritoriul său.
Tot Rwanda s-a
dovedit una dintre cele mai flexibile țări, care s-a adaptat rapid tuturor
modificărilor: a prelungit carantina în regiunile cu cea mai mare incidență, a
deschis hotarele pentru țările cu un număr mai mic de cazuri de infectare, a
închis magazinele populare și a mutat comercianții mici din locurile aglomerate
spre cele mai puțin populate.
Adoptarea rapidă a
măsurilor de sănătate publică
Alături de măsurile
de carantină, majoritatea țărilor africane au implementat pe teritoriile lor măsurile
de profilaxie a infectării precum spălarea pe mâini, purtarea măștii de
protecție individuală și distanțarea socială.
În Rwanda, Guvernul a
anunțat aceste măsuri prin intermediul rețelelor de socializare și prin metode
clasice de mediatizare, precum radioul și lucrătorii medicali instruiți pentru
a sensibiliza publicul cu privire la noul coronavirus și măsurile necesare de
aplicat pentru a preveni răspândirea acestuia.
De asemenea, în
locurile publice au fost amenajate stații pentru spălarea mâinilor, iar din
cauza închiderii școlilor studenții și elevii voluntari au fost implicați în
procesul de încurajare a oamenilor să respecte aceste măsuri.
Aceste canale de
comunicare deschise au sporit gradul de încredere a populației în autorități,
recunoscut drept unul dintre cele mai înalte potrivit studiului Wellcome
Trust. Drept rezultat, majoritatea oamenilor au urmat sfaturile oferite de
autorități.
Luarea în considerare
a impactului socioeconomic
Implementarea restricțiilor
la nivel regional nu este mereu cheia complianței din partea populației. În
Rwanda guvernarea și-a transformat percepțiile teoretice în cele practice. În
țara în care sectorul informal reprezintă 64% din economie, restricțiile au
adus cu sine întreruperea activității economice și a împiedicat oamenii să
câștige venituri pentru a-și întreține familiile.
- Protejarea
populației vulnerabile economic
Guvernarea a utilizat
liderii de la nivel local pentru a identifica membrii vulnerabili ai comunității
și a le oferi acestora mijloace materiale și financiare de întreținere. Către
19 mai 2020 guvernarea a asigurat asistența a peste 20 de mii de gospodării.
În plus, testarea,
izolarea și tratamentul celor infectați a fost oferită absolut gratuit. Exemple
similare pot fi observate și în alte țări africane.
În Etiopia,
Corporația Federală pentru Locuințe a anunțat o reducere de 50% a chiriei
pentru apartamente din cauza pandemiei COVID-19. Alte țări au oferit apă și
electricitate gratuită pentru a ajuta cetățenii mai vulnerabili.
Utilizarea
tehnologiilor inovatoare
Mai multe țări
africane au aplicat tehnologii inovatoare pentru a răspunde eficient la
pandemia COVID-19.
În Rwanda,
conducătorii au pus la dispoziție roboți pentru a măsura temperatura în
locurile publice și în spitale, drone pentru comunicarea în masă, supraveghere
și livrarea medicamentelor și testarea în comun pentru a reduce cheltuielile
financiare.
În plus, în multe
țări africane este implementată metoda de achitare fără numerar pentru a evita
contactul de risc între vânzător și cumpărător.
Renunțând la
supremația altor națiuni
Mai multe publicații au invocat multiple cauze ale cifrei mici de infectări COVID-19 în Africa. Unele dintre acestea au dat vina pe clima caldă și constantă și au refuzat să recunoască eforturile guvernării. Deși unii factori demografici, geografici și anticorpii preexistenți au o influență asupra îmbolnăvirii, nu trebuie ignorat nici efortul guvernării și a populației, în special la începutul pandemiei.
Tag: Covid19, Africa, măsuri antiepidemice
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
O femeie risca să moară după ce a încercat să trateze cancer ...
22 aprilie, 2024, 11:39
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
AstraZeneca retrage vaccinul anti-Covid. Compania a recunosc ...
08 mai, 2024, 11:27
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,44 %