Analiză/ Miniștrii vin și pleacă, iar reformele așteaptă. Ce au lăsat în urma lor miniștrii Sănătății din ultimii 7 ani

Sursa Foto: MoldNova

Irina Papuc

03 august, 2021, 12:15

Vizualizări: 3762

Din 23 decembrie în Republica Moldova nu mai există un ministru la Sănătate. Două domenii cruciale – cel al sănătății și al protecției sociale – au rămas să fie conduse de secretari de stat, în plină pandemie, într-o perioadă în care decesele de Covid și extenuarea lucrătorilor medicali au atins cote maxime. De fapt, sistemul se menține pe linia de plutire, pentru că nimeni nu are curajul nici măcar să se gândească la reforme adevărate acum.

O parte din lucruri ar putea să se schimbe, odată cu instituirea Guvernului Gavriliță, o probabilă reușită după eșecul conștient asumat din februarie. Am încercat să aflăm de la oamenii din sistem ce își doresc ei de la noul, poate chiar vechiul ministru. Deloc surprinzător, martori pasivi a unor schimbări care rămân numai triumfător declarate, o parte dintre cei cu care am vorbit evită să spună pe cine îl văd ministru, numind niște calități generale și abstracte, preferând să lase lucrurile pe seama politicului.

„Eu nu sunt politician, nu pot răspunde la astfel de întrebări. Funcția de ministru al sănătății este una politică, iar în cadrul formațiunii PAS există persoane demne care să ocupe această funcție. Întrebați-i pe ei mai bine”, a răspuns scurt Mihai Ciocanu, director al Institutului de Medicină Urgentă. Anterior, Mihai Ciocanu spunea că este important ca orice ministru să vină în funcție cu o echipă bine formată căci nimeni nu reușește de unul singur.

Grigore Zapuhlîh, director al Institutului de Neurologie și Neurochirurgie, spune că și-ar dori ca viitorul ministru să fie o „persoană corectă, echidistantă, cu atitudine binevoitoare către toți și să susțină persoanele care au făcut ceva, care au arătat rezultate”.

Nu vrea să dea nume, dar spune că noul ministru ar trebui „să facă o evaluare a realizărilor tuturor din sistemul medical”. Ar vrea ca noul ministru să se afle în funcție ceva mai mult timp ca să se poată ocupa de reforme adevărate. Ar trebui să înceapă cu o evaluare a sistemului, să aleagă un model de dezvoltare care funcționează în statele dezvoltate și să-l aplice aici. Dotarea spitalelor ar trebui să fie printre obiectivele acestuia.

Medicii fără funcții de conducere, în special femeile, văd problemele sistemului dintr-o cu totul altă perspectivă. În afară de corupție, lipsă de verticalitate a breslei, femeile spun că hărțuirea sexuală e o problemă în sistem. Dar nimeni nu a avut ochi pentru asta.

„Casta noastră medicală este foarte vulnerabilă. Nu vrea să vorbească. Știți câte probleme sunt și ele vin de la administratori, dar doctorii sunt fricoși. De ce? Poate din cauza salariilor. Eu sunt demisă. Nu lucrez. Eu am posibilitate materială, dar cine nu are, tace, înghite și dă capul jos. Doctorii au cunoștințe, dar nu au demnitate. Astăzi am vorbit cu membrii unui partid despre hărțuiala sexuală care are loc în sistemul medical. Câte un profesor își permite să îți pună mâna pe talie, ceea ce nu este normal. Aș da și nume, dar nu trebuie. Acum unora spitalele le poartă numele”, spune Ala Valenga, medic obstetrician-ginecolog. Valenga o vede în funcția de ministru pe Ala Nemerenco, pentru că „deși n-a stat la capul pacientului, este foarte pregătită la nivel de organizare”.

Marina Golovaci, director AMT Botanica, se numără printre puținele care a menționat reforma spitalelor, cea a medicinii de familie și a sănătății publice, drept priorități pentru viitorul ministru. Nu vrea să dea nume, dar acel om care trebuie să fie „destoinic” trebuie să se apuce de cele trei reforme și să le ducă la capăt.

Problemele sistemului, perpetuate ani de-a rândul

Problemele sistemului medical au devenit, prin perpetuarea lor, atât de grave încât, de teama eșecului, nimeni nu a avut curajul să le abordeze. Anii au trecut cu promisiuni sterile, reforme de fațadă, de dragul partidului sau mai grav – de dragul schemelor de îmbogățire pentru unii demnitari sau firme. Miniștrii au fost aduși și apoi alungați, pe bandă rulantă, lăudați la început de mandat și certați la sfârșit. De la celebrul schimb de domenii între PLDM și PDM care preluase tot ce putuse, inclusiv domeniul sănătății în 2015, miniștrii s-au schimbat chiar și mai devreme de câteva luni. Stela Grigoraș, Ruxandra Glavan, Svetlana Cibotari, Silvia Radu, Ala Nemerenco, Viorica Dumbrăveanu au venit și au plecat, mulți fără să facă ceva palpabil.

Atât rapoartele interne, cât și cele pregătite de experții internaționali confirmă același tablou - avem corupție, prea multe spitale nedotate, tehnică mai veche de 70 de ani, calitate slabă a serviciilor, cheltuieli catastrofale din buzunarul pacientului pentru servicii medicale.

Într-un studiu de analiză a modului în care a fost implementată Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate 2008-2017, o expertă a OMS scria:

„(...) reconfigurarea şi modernizarea spitalelor a suferit din cauza unor blocaje ce necesită viziuni clinice mai provocatoare, inclusiv din partea conducătorilor; o reformă a continuităţii îngrijirilor medicale; calitatea îmbunătăţită a serviciilor de sănătate şi o guvernanţă mai bună a spitalelor. Cu excepţia spitalelor din Chişinău, Orhei şi Bălţi, există o lipsă generală de echipament medical avansat şi clădiri nesatisfăcătoare, deoarece multe spitale nu au beneficiat de reparaţii capitale de mai mulţi ani (...) În prezent, cele mai avansate tehnologii ca tomografiile computerizate (TC) şi Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM sau RMN) sunt amplasate în Chişinău şi nu sunt utilizate eficient. De exemplu, în momentul interviurilor, în medie doar 10 proceduri cu TC erau efectuate într-o zi de lucru. Concentrarea asistenţei în mai puţine spitale pentru cazurile acute va facilita investiţiile necesare pentru dispozitivele medicale. Volumul relativ mic de intervenţii chirurgicale în spitalele moldoveneşti sugerează clar existenţa unei poveri mari a bolilor, care nu este soluţionată”.

10 ani de strategie în sistemul sănătății din Republica Moldova: reforme fragmentare, protecție financiară scăzută, lipsă de transparență și calitate cu ochii închiși

Plățile de buzunar rămân catastrofal de mari anume pentru categoriile sărace, care nu au să plătească mită. „Cheltuielile publice pentru sănătate s-au majorat în valoare absolută de la 2,6 milioane lei în 2007 la 7,3 milioane în 2017. Totuşi, cota plăţilor de buzunar în cheltuielile totale în sănătate este una considerabilă. Incidenţa plăţilor catastrofale de buzunar a fost mai mare în 2015 şi 2016 (17,1%) decât în toţi anii precedenţi. În toţi aceşti ani, cheltuielile catastrofale pentru sănătate sunt concentrate în mare în quintilele cele mai sărace ale populaţiei. Pentru toţi anii şi în toate quintilele, medicamentele folosite în tratamentul ambulatoriu înregistrează cea mai mare cotă a plăţilor de buzunar în gospodării cu cheltuieli catastrofale (74% în medie în 2016). Protecţia financiară rămâne una dintre cele mai mari provocări, deoarece Republica Moldova s-a angajat să elimine barierele financiare în accederea la serviciile de sănătate şi să progreseze spre o acoperire universală cu servicii medicale în conformitate cu Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3”.

Grav este că deși Strategia s-a încheiat în 2017, Ministerul Sănătății a reușit abia în 2020 să facă o analiză a modului de implementare. Respectiv tot din 2017 Republica Moldova nu dispune de o strategie de dezvoltare a sistemului. Astfel, că nici măcar nu e clar, încotro mergem și cu ce începem.

De asemenea, într-un raport al Ombudsmanului din 2019 se menționa că în spitalele moldovenești mai există tehnică din anul 1954. În Unitățile de Primiri Urgențe nu erau nici măcar suficiente echipamente de monitorizare a paramentrilor vitali. Lipseau defibrilatoare, aparate pentru anestezie, laboratoare de analize, acestea fiind de multe ori externalizate.

DOC// Spitalele din Moldova nu au echipamente elementare să salveze vieți. În unele instituții mai sunt utilaje din anul 1954

În raport au mai fost vizate Institutul Oncologic, Institutul Mamei și Copilului, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, precum și Spitalul Clinic Republican. Toate raportează lipsuri serioase. De exemplu, la unicul spital de Oncologie din țară lipsește un aparat RMN, un Computer Tomograf, iar aparatele de diagnosticare a diverselor tipuri de cancer nu erau de ajuns la momentul vizitelor. Secțiile de reanimare și Terapie Intensivă erau „deplorabile”, se mai menționează în raport. La Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, de asemenea, nu există un RMN, pacienții sunt obligați să meargă la alt spital. Secția ATI nu corespunde standardelor de dotare, iar cea de chirurgie este „deplorabilă”. Secția STROKE este prea aglomerată, în loc de patru persoane se află șase, pe aceeași suprafață.

Reforma spitalelor, un eșec rușinos al tuturor Guvernelor

Despre reforma spitalelor nu se mai vorbește deja de ani buni. De când Andrei Usatîi, ministru în Guvernul Filat, a încercat să realizeze managementul comun al spitalelor republicane peste noapte, printr-un simplu ordin de ministru, încercările eșuate s-au ținut lanț. Usatîi a plecat de la minister în cătușe, fiind urmărit într-un dosar al licitațiilor frauduloase, alături de alți manageri din sistem. În iunie 2017, Ruxanda Glavan propunea un tip de reformă scrisă „cu lumina stinsă”, fără consultări adevărate. Atunci, propriul partid și-a retras susținerea pentru ea, fiind demisă de președintele de atunci, Igor Dodon. Situația era gravă atunci. Unii oameni vorbeau despre imperativul reformei spitalelor:

„Eu vorbesc în cunoștință de cauză. Noi înregistrăm anual în Republica Moldova în jur de 40 de mii de decese. O treime dintre ele sunt decese evitabile. Și acestea pot fi evitate doar numai într-un sistem eficient de prestări de servicii medicale. Noi nu avem aceste capacități acum. Există niște insulițe la Chișinău și atât. Zilnic avem decese evitabile în cardiologie, zilnic avem decese evitabile în politraumatisme și zilnic avem decese în neurologie și neurochirurgie care pot fi evitate. Cu părere de rău noi nu putem face față acestui val de pacienți care ar putea să trăiască”, declara Mihai Ciocanu în 2017 în ziua prezentării reformei spitalelor. Era o retorică pro-reformă.

Analiză: Ce a promis și ce a realizat PD în domeniul sănătății în mandatul său de guvernare

„Ne dorim ca la un anumit teritoriu care cuprinde un anumit număr de populație să existe un spital regional în care se vor face cele mai mari investiții, care va avea cele mai bune echipamente, cei mai buni specialiști concentrați din acea zonă, medici care vor fi recalificați pentru anumite specialități, unde să putem investi în platoul chirurgical, neurochirurgie, cardio-chirurgie, oncologie, iar celelalte două-trei spitale raioanele să fie reorganizate și să poată presta servicii pentru bolnavii cronici, de îngrijire și de reabilitare”, declara Ruxanda Glavan înainte de a face public proiectul reformei. Ceea ce nu spusese fosta ministră era că ministerul își dorea subordonarea tuturor spitalelor publice, pentru care autoritatea să fie singurul fondator. A fost una dintre greșelile care au costat-o mandatul pe Ruxanda Glavan. Paradoxal a fost atunci că autoritatea a plătit pentru o campanie de informare privind reforma spitalelor și, în cele din urmă, doar cu campania am și rămas.

Rapoarte de „vopsit” realitatea. Ce s-a angajat Ministerul Sănătății să facă pentru sistemul medical, dar n-a făcut

Ulterior, despre reforma spitalelor a început să se vorbească tot mai puțin. Și nici cifrele despre decesele evitabile nu mai sunt scoase în față. În 2018, ministra Svetlana Cebotari promitea un singur spital regional, ceea ce a rămas o promisiune sterilă. Mandatul Silviei Radu a fost marcat de mari scandaluri de corupție. Radu, învestită în funcția de ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pe 25 septembrie 2018, trebuia să realizeze reforma spitalelor pe parcursul scurtului său mandat. Ea ar fi prezentat chiar premierului de atunci și unui cerc restrâns de specialiști din Sănătate conceptul reformei”.

Strict confidențial pentru 3 ani: Cum s-a ales Poșta Moldovei cu 2 milioane de lei din afacerea distribuției de teste și glucometre pentru diabetici

Totuși, nimic nu s-a realizat. Silvia Radu s-a mai remarcat în mandatul său foarte scurt mai mult prin faptul că a făcut deschis lobby pentru industria tutunului, punându-și semnătura și promovând un document ce le apără interesele și care pune în pericol sănătatea publică. Apoi, prin scandalul insulinelor și implicarea Poștei Moldovei în livrarea testelor de glicemie pentru oamenii cu diabet.

Fiind în funcție doar cinci luni, Ala Nemerenco a avut ambiții mari, dar reușitele au fost prea puține. Programul Guvernului Sandu conținea obiective clare, pe termen scurt, de „resuscitare” a sistemului. Printre acestea se numărau: politici urgente pentru motivarea și menținerea cadrelor medicale în sistem, creșterea salariilor medicilor și asistenților medicali și asigurarea facilităților pentru zonele rurale, asigurarea depolitizării urgente a sistemului de sănătate, modernizarea serviciilor spitalicești prin reformatarea, optimizarea și regionalizarea lor deplină, dotarea cu echipamente moderne, aplicarea metodelor inovaționale, combaterea fenomenului plăților neformale.

Testul primelor 100 de zile. Ce schimbări s-au făcut în domeniul Sănătății

După 100 de zile de activitate, Maia Sandu a publicat un raport în care se menționau mai multe reușite la capitolul sănătate, dar majoritatea acțiunilor trecute în raport nu erau cunoscute de opinia publică, nefiind comunicate oficial. În cadrul mandatului său, Nemerenco s-a făcut remarcată pe Facebook, acesta fiind canalul pe care a preferat să comunice mai mult. Ministra a luat atitudine față de mai multe cazuri de malpraxis, față de decesul unor minori din cauza tratamentelor inadecvate pentru pediculoză, dar și față de ambrozie. În timp ce unii au agreat metoda de comunicare directă și contact cu populația și comunitatea medicală, alții au criticat-o, întrucât Facebook reprezintă un canal îngust de comunicare și mai puțin un canal adecvat unui funcționar public.

Odată cu schimbarea noii guvernări, Maia Sandu declara în fața lucrătorilor medicali că vede logică separarea Ministerului Sănătății de cel al Muncii și Protecției Sociale. Fiind întrebată după 100 de zile de ce nu s-a schimbat nimic în acest sens, premierul a fost nevoită să spună că este necesară implicarea Parlamentului și că este o problemă care depășește Guvernul.

Odată cu venirea în funcția de ministru a Vioricăi Dumbrăveanu, reforma spitalelor a încetat în general să mai devină importantă, iar în planul de acțiune al Guvernului Chicu lipsea cu desăvârșire.

Nu vom avea nici anul acesta o reformă a spitalelor, dar Ministerul Sănătății vrea „demonopolizarea pieței medicamentelor” în 2020

Dumbrăveanu a declarat jurnaliștilor, inclusiv pentru Sănătate INFO, că reforma spitalelor va fi făcută numai după o analiză mai clară a conceptelor propuse deja, dar că își dorește să pună pe făgaș corect reforma asistenței medicale primare, întrucât, de la reformare, pur și simplu nu a mai fost funcțională. Reforma Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, și aceasta făcută pe vremea ex-ministrei Ruxanda Glavan, a rămas un eșec al autorităților, pe care ministra Dumbrăveanu și-a propus să o rezolve. Pandemia însă a dat totul peste cap. Sistemul a fost total nepregătit pentru o infecție de o asemenea anvergură. Cel mai grav a fost că medicii din prima linie au fost obligați să lucreze fără echipamente de protecție, iar primele date despre medicii infectați au fost ținute în secret. În timpul pandemiei, fiecare mișcare a ministrei a fost taxată, astfel că aceasta a preferat în decembrie 2020 demisia incorpore cu tot Guvernul Chicu.

Viorica Dumbrăveanu: „Noi avem spitale în care plouă ca afară, fără specialiști și fără echipamente de bază. Și toți știu realitatea, dar critică doar ca să manipuleze opinia publică”

Ce a vrut să schimbe în Sănătate Guvernul Gavriliță, dar n-a fost lăsat

Guvernnl Gavriliță din februarie 2021 a fost unul de sacrificiu, pentru că era unul din instrumentele legale de declanșare a alegerilor anticipate. Conștientă de acest lucrcu, Natalia Gavriliță și-a ales echipa, a elaborat un program de activitate al Guvernului și a mers în Parlament să-l prezinte. Pentru că Natalia Gavriliță a fost desemnată repetat premier al Republicii Moldova de către Maia Sandu, dar o echipă oficial încă nu este anunțată, iar un program urmează să fie dezvoltat, am decis să vă prezentăm câteva dintre obiectivele pe domeniul sănătății din programul prezentat Parlamentului în luna februarie.

În total, 31 de acțiuni imediate au fost prevăzute în program, la acestea adăugându-se o secțiune separată dedicată pandemiei Covid-19. Obiectivele au fost stabilite în funcție de nevoile urgente ale sistemului, dar formulate cu mai multă grijă. De exemplu, ca obiectivul care prevede majorarea salariilor lucrătorilor medicali și farmaciștilor, dar nu se menționează cu cât exact, fiind lăsată formularea „astfel ca ele să devină cu adevărat atractive și echitabile”, ce asigură Guvernului spațiu de manevră. Menționăm că în mandatul său, Nemerenco a anunțat inițial că s-au găsit resurse pentru majorarea salariilor tuturor lucrătorilor medicali, ca mai apoi să anunțe că majorarea se va face totuși treptat, pe categorii, așa cum se face în alte țări.

Obiectivul de reformă a spitalelor este și el atent formulat. Guvernul promitea „elaborarea conceptului de modernizare a sectorului spitalicesc; punerea în funcțiune a spitalului din Vorniceni și începerea construcției a două spitale regionale care să deservească locuitorii din nordul și sudul țării.

În ceea ce privește asistența medicală primară, se propunea „reducerea inechității sociale prin intermediul consolidării capacității asistenței medicale primare și a parteneriatului cu comunitățile locale”, fiind omiși termenii de „reformă”. Alte obiective ale Guvernului Gavriliță au fost:

• Crearea Corpului de Control al ministrului;

• Depolitizarea urgentă a sistemului de sănătate și a procesului de numire a conducătorilor agențiilor și instituțiilor medicale pe criterii politice;

• Integrarea tuturor sistemelor existente informaționale din medicină și gestionarea lor prin Centrul Informațional în Sănătate nou creat (CIS);

• Finalizarea și aprobarea Strategiei Naționale de Sănătate pentru 2021-2031

• Implementarea unui Program Național de Modernizare a instituțiilor medicale, finanțat din bugetul de stat și cu participarea partenerilor străini, în vederea renovării, dotării, și restructurării tehnice, logistice și informaționale a instituțiilor medicale;

• Facilitarea procesului de înregistrare a medicamentelor pe piața farmaceutică.

• Reformatarea sistemului de achiziții publice în medicină, racordându-l la necesitatea sistemului, combaterea corupției în procurarea de servicii și echipamente medicale și asigurarea utilizării eficiente a banului public;

• Revizuirea cadrului normativ în vederea asigurării funcționalității serviciului de sănătate publică.

• Reintroducerea restricțiilor de promovare pentru dispozitivele și accesoriile de utilizare, reîncărcare și încălzire a tutunului.

În ceea ce privește controlul pandemiei Covid-19, o parte din propuneri erau:

• Acces nelimitat, imediat și gratuit tuturor persoanelor cu simptome clinice sau contacților din focare la teste PCR sau rapide antigenice la COVID19.

• Testarea obligatorie și regulată a personalului medical. Asigurarea intervenției timpurie pentru susținerea personalului infectat; crearea condițiilor de recuperare pentru prevenirea epuizării („arderii”) profesionale.

• Supraveghere bună a focarelor cu aplicarea carantinei și asigurarea concediului medical plătit contacților.

• Mărirea accesului la servicii medicale, în special al populației rurale, inclusiv prin detașări uniforme ale personalului medical din instituție în instituție.

Peste 3.000 de lucrători medicali și farmaciști care fac naveta vor primi compensații pentru cheltuielile de transport. Ce prevede regulamentul elaborat de Ministerul Sănătății

Spitalele din Republica Moldova au fost dotate cu dispozitive medicale de peste jumătate de miliard de lei în ultimii 6 ani

Dispozitivele medicale, un tărâm gri cu profituri de milioane. Statul nu poate verifica cât de corect funcționează acestea și dacă pot răni pacienții. Ministerul Sănătății propune o nouă lege

Tag: reforme reforma spitalelor ministerul sanatatii guvernul gavrilita

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.