Copilul născut cu sechele grave la IMC: instituția le spune jurnaliștilor că medicii au acționat corect. Dintr-o altă concluzie reiese că instituția nu are idee ce s-a întâmplat în sala de nașteri

Sursa Foto: Arhivă personală

Silvia Rotaru/ Irina Papuc

19 iulie, 2019, 17:26

Vizualizări: 7765

Cazul familiei Gortolomei, din raionul Ștefan-Vodă, trezește mai multe întrebări după o lună și jumătate de la producerea lui, deși ar fi trebuit să fie invers. O tânără mămică, și ea cadru medical, a născut la Institutul Mamei și Copilului în noaptea de 3 iunie. Nou-născutul însă a venit pe lume cu grave sechele și are șanse mici de a supraviețui.

Imediat părinții au alertat jurnaliștii, spunând că medicii au admis erori grave, dar au mers cu o plângere și la poliție, fiind ferm convinși să-și caute dreptatea. La rândul său, instituția de grad terțiar a răspuns sec că se vor forma comisii care să analizeze ce s-a întâmplat.

IMC către jurnaliști: medicii au respectat protocoalele naționale

Amintim că soțul Cristinei Gortolomei, care a asistat la nașterea copilului, a povestit pentru Sănătate INFO că soției lui i s-a administrat Misoprostol cu scopul inducerii travaliului. Într-un comunicat postat public, instituția susține că inducerea travaliului nu a fost efectuată.

„Conform relatării medicului obstetrician-ginecolog, în faza latentă a naşterii, parturientei i s-a administrat preparatul Nifedipină. Indicarea acestuia a fost cauzată de apariţia hipertensiunii arteriale moderate. În timpul discuţiei pacienta a avut un epizod de hipertensiune până la 170/90 mmHg”.

Totodată, pacientei i s-ar fi administrat Oxitocină, situația dictată „de dinamica lentă a dilatării colului uterin”, confirmată prin Tocografie: contracțiile neregulate cu intensitate mică.

„În naştere a fost efectuată analgezie peridurală, iar în timpul travaliului a fost monitorizată starea intrauterină a fătului prin înregistrarea periodică a bătăilor cardiace fetale şi ascultarea intermitentă a acestora cu ajutorul sonodopler. Înaintea procedurii de vacuum-extracţie a fătului, în sala de naştere a fost invitat personalul medical pentru efectuarea manevrelor şi a fost informat şeful Centrului Perinatal”.

Concluzia: cauza situației grave a copilului a avut loc în perioada perinatală. Atât. Ceva mai clar – nimic.

Instituția nu știe și nu poate verifica ce medicamente i s-au administrat pacientei

Părinții au rămas petrificați de concluziile făcute publice pe pagina de Facebook a instituției. Au încercat să comenteze ca să-și apere poziția, dar spun că au fost blocați, iar comentariile - șterse. De altfel, rezultatele anchetei interne arată pe foaie altfel decât a lăsat instituția să se înțeleagă.

Astfel, în timp ce pacienta spune că i s-a administrat Cytotec, un medicament folosit de doctorii ginecologi în afara indicațiilor pentru avort și declanșarea nașterilor, medicii de la IMC neagă acest lucru. Iată ce explică ei:

„Datorită debutului spontan al travaliului, inducerea travaliului nu a fost efectuată. Marcarea în fișa obstetricală a bifei „începutul nașterii indus” este greșită prin confundarea cu stimularea ocitocică a travaliului în perioada de dilatare, faza activă”. Așadar, medicii ar fi admis o eroare la completarea fișei medicale.

Pacienta nu este una oarecare, ci activează chiar în secția unde a născut. Ea spune că știe cu exactitate ce fel de medicamente sunt folosite. Așadar, Cytotec ar fi utilizat în instituție, deși nu există indicații pentru așa ceva. Anul trecut, producătorul Cytotec - Pfizer – a anunțat că nu va mai vinde medicamentul pe piața franceză, deoarece medicii folosesc acest preparat în afara indicațiilor legale, și anume pentru provocarea avortului și pentru declanșarea nașterilor, acesta fiind un medicament autorizat pentru tratarea ulcerelor.

Totodată, comisia mai constată că pacientei i s-a administrat Oxitocină și un preparat antihipertensiv – Nifedipină. Pacientei i-ar fi crescut tensiunea arterială și ar fi înregistrat o valoare de 170/90 mmHg. În fișa medicală scrie altceva – tensiunea arterială era de 130/80mmHg.

În final, comisia recunoaște că nu știe adevărul.

„Ținând cont de datele contradictorii dintre informația înregistrată în documentația medicală, materialele convorbirii cu pacienta și personalul medical, comisia nu poate confirma administrarea reală a preparatelor misoprostol sau mifedipină la naștere”.

În ceea ce privește administrea de oxtocină, pacienta a povestit și jurnaliștilor și comisiei că i s-a administrat 2 fiole de oxitocină. Din nou, medicii neagă acest lucru și, din nou, comisia nu știe care este adevărul.

„Faptul administrării a 10 UI oxitocină în perfuzia ocitocică, cu scopul intensificării forțelor de contracție, asupra căruia relatează pacienta, este categoric infirmat de către medicul curant și de către moașe. Conform afirmațiilor lor, a doua fiolă de Oxitocină 5 UI a fost pregătită pentru profilaxia hemoragiei. În baza datelor prezentate, comisia nu are temei de a confirma sau infirma dacă s-a efectuat sau nu stimularea ocitocică a travaliului cu 10 UI Oxitocină”.

Deși monitorizarea permanentă a bătăilor cardiace fetale și a contracțiilor este esențială, medicii au spus că n-au putut să facă acest lucru neîntrerupt, deoarece i-au administrat pacientei o singură analgezie peridurală, iar când efectul a trecut, din cauza durerilor pacienta ar fi avut un comportament neadecvat și nu ar fi colaborat cu personalul. Când ar fi realizat că bătăile inimii fătului sunt prea slabe și neregulate au luat decizia de vacuum extracție a fătului. Extracția ar fi durat 8 minute, cu un total de 4 tracții. Copilul s-a născut în stare gravă, din cauza „aspirației masive a lichidului amniotic”. Explicații lipsesc. Concluzia: copilul a suferit sechele grave, îi sunt afectate mai multe organe, are edem cerebral. Din ce cauză? Problema ar fi survenit „în perioada perinatală”, adică o perioadă cuprinsă între primele 22 de săptămâni de sarcină și 7 zile împlinite după naștere. Este o perioadă destul de complexă, în care ar fi putut interveni numeroși factori și, deși ține de obligația medicilor să explice ce înseamnă „factori de deces în perioada perinatală” nici jurnaliștilor, nici părinților nu li se prezintă nicio explicație, pe înțelesul oricârei persoane.

În literatura de specialitate, se menționează despre cauze de deces în perioada perinatală care pot implica: 1 - starea de sănătate a mamei, 2 – monitorizarea adecvată a gravidei, 3 – managementul nașterii. Într-o cercetare realizată în anul 2009 de specialiștii moldoveni privind cauzele mortalității perinatale se menționează despre legătura dintre intervenția la timp la cele trei etape pentru a evita decesele în perioada perinatală. Printre recomandări se enumerau:

• Completarea obligatorie a Gravidogramei şi luarea deciziei în baza ei cu referirea gravidei la specialist;

• Efectuarea obligatorie a examenului ultrasonor în cazul suspecţiei de RDIU (retard fetal intrauterin) al fătului;

• Efectuarea dopplerografiei în caz de RDIU;

• Auscultarea BCF după 24-26 săptămâni.

• Elaborarea planului de conduită a naşterii la internare sau la debutul travaliului • Monitorizarea naşterii conform Partogramei cu completarea obligatorie a ei la toate naşterile de la debutul travaliului (2 contracţii în 10 minute şi modificări de col)

• Luarea deciziei de corecţie a travaliului conform Partogramei

• În caz de lipsa efectului de la inducerea naşterii sau stimularea cu oxitocină timp de 2 ore terminarea naşterii prin operaţia cezariană

• În caz de suferinţă fetală progresantă (distres fetal) naşterea trebuie rezolvată în mod urgent prin operaţie cezariană fără întârzieri inacceptabile

• Efectuarea operaţiei cezariene de urgenţă nu mai târziu de 30 minute de la luarea deciziei Managementul în perioada de expulzie

• Monitorizarea auscultatorie obligatorie a BCF după fiecare scremet

• Supravegherea obligatorie a dinamicii coborârii părţii prezentate

• Înregistrarea datelor de monitoring în fişa de observaţie (pe grafi cul Partogramei perioada a II sau în formă scrisă în text)

• În caz de suferinţă maternă sau fetală naşterea se termină în mod urgent prin operaţie cezariană, dacă căpuşorul este mai sus de excavaţie, sau prin aplicarea ventuzei (forcepsului), dacă căpuşorulse află în excavaţie sau mai jos.

Acestea sunt indicații strict medicale, de aceea le-am redat cu exactitate.

Amintim că pacienta a solicitat medicilor să i se facă cezariană, lucru care nu s-a întâmplat. Comisia care a examinat cazul nu s-a referit deloc la oportunitatea de cezariană. Pacienta a fost internată în noaptea de 2 spre 3 iunie, la ora 2.25.

Între timp, Andrei Gortolomei, tatăl micuțului, a depus o plângere la poliție, iar pe acest caz a fost deschis un dosar penal. IMC a anunțat, de asemenea, că o altă comisie formată la nivelul Ministerului Sănătății va examina acest caz, cu implicarea experților externi.

Caz de febră tifoidă confirmat în Republica Moldova. Care este starea pacientului

Gripa a dat năvală de sărbători. Numărul de cazuri a crescut cu 20 la sută

Numărul cazurilor de hepatite virale a crescut cu peste 30% în doar 12 luni

Tag: caz IMC malpraxis stare grava gortolomei ancheta

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.