Viorica Dumbrăveanu, ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale: „Contează ce va rămâne după mine și mai contează să nu-mi fie rușine de activitatea pe care o voi realiza”

Sursa Foto: Sănătate INFO//Elena Covalenco

Elena Cioina

13 ianuarie, 2020, 08:11

Vizualizări: 6732

Sănătatea e un domeniu complicat și foarte complex, iar pe lângă asta și cu o mulțime de probleme. E afectat de corupție, de birocrație, de interese de grup, etc. Are nevoie de foarte multe schimbări, atât pe sectoare cheie, cât și pe segmente mai înguste.

Planul de activitate al Ministerului prevede o serie de activități care vizează, inclusiv medicina de familie și sănătatea publică sau piața medicamentelor și a dispozitivelor medicale, dar elaborarea unor documente care vor fi puse pe masa Guvernului sau a Parlamentului ar trebui să fie gata abia în decembrie. Ministerul nu a inclus în planul său reforma spitalelor, așa cum făceau miniștrii anteriori, iar Viorica Dumbrăveanu, numită în noiembrie în această funcție după căderea Guvernului Sandu, votată de democrați și socialiști, spune că ar fi fost neserios să includă activitatea în document, în condițiile în care e nevoie de o analiză minuțioasă a tuturor conceptelor, strategilor și propunerilor elaborate de-a lungul anilor. În plus, ministra a spus clar că pentru o asemenea reformă e nevoie de voință politică. Să nu uităm însă că prin culise se vorbește tot mai des despre o eventuală divizare a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, iar spre sfârșitul acestui an, în Moldova urmează să aibă loc alegeri prezidențiale.

Viorica Dumbrăveanu ne asigură însă că publicul va ști despre orice proces, document elaborat sau aprobat de instituția pe care a ajuns să o conducă. Astfel va asigura transparența decizională, pe care noi, consumatorii de servicii de sănătate, dar și contribuabili ai statului, o cerem cu insistență. E o promisiune curajoasă în condițiile în care sistemul de sănătate, inclusiv autoritatea centrală, este considerat un domeniu închis pentru publicul larg.

Cum se va reorganiza Agenția Națională pentru Sănătate Publică și ce schimbări îi așteaptă în acest an pe medicii de familie? Se va diviza ori nu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale? De ce lupta cu corupția din sistem seamănă cu o luptă cu morile de vânt? Cum reacționează ministra la critici și care este relația ei cu politicul? Am încercat să aflăm răspuns la aceste și alte întrebări în acest interviu.

Vom preciza că Viorica Dumbrăveanu are experiență în domeniul social și de-a lungul anilor și-a făcut carieră de funcționar public în acest domeniu, cu preponderență în cel al protecției copilului. De specialitate este jurist, cu studii în drept penal și criminologie. Nu este și nici nu a fost membru de partid, dar a lucrat în funcții cheie în diverse guverne. Printre ultimele funcții pe care le-a avut sunt cea de secretar de stat la MSMPS în Guvernul Filip. A plecat din funcție în vara anului trecut, odată cu venirea Guvernului Sandu, care a decis că toți secretarii de stat care au fost implicați mai mult sau mai puțin în campania electorală a democraților trebuie să fie demiși. A fost numită în aceeași zi consilier pe probleme sociale ale președintelui Igor Dodon. Este primul ministru, după 2015 încoace, care a acceptat un interviu cu Sănătate INFO.

Doamna Dumbrăveanu, trebuie să recunosc că sunteți primul ministru din 2015 încoace, care ați acceptat un interviu cu Sănătate INFO. Pot să vă întreb ce v-a determinat?...Asta pe lângă faptul că vă obligă funcția și legea să oferiți informații de interes public...

O să mă detașez de obligațiile pe care le am, într-adevăr, conform cadrului legal privind asigurarea unui proces de activitate transparent. Eu am promis din start că voi fi foarte deschisă, indiferent că e vorba de mass-media, de beneficiarii sistemului de sănătate sau de cei ai asistenței sociale. O să mă strădui, deși știu că avem anumite carențe. Încercăm să ne disciplinăm, pentru că am promis că orice act legislativ care va fi semnat de minister, va fi plasat pe site.

Mai avem anumite restanțe, dar vreau să vă promit că vom fi transparenți din toate aspectele. Și probabil v-ați convins, chiar dacă am fost criticați, că noi publicăm actele normative, ordinele ministerului.

Dar m-a determinat să accept interviul, pentru că înțeleg că Dumneavoastră (n.r. Sănătate INFO) relatați situația din sistemul de sănătate. Chiar dacă ne criticați, critica e una constructivă și ea corectează oamenii. Nu întotdeauna sunt de-acord cu ceea ce scrieți. Nu voi zice că îmi place sau nu, pentru că sunt într-o funcție de demnitate publică și cred că trebuie să am o altă poziție în cazul respectiv, însă vreau să vă spun că și eu la rândul meu voi lua atitudine, atunci când nu voi fi de-acord cu unele lucruri. O să mă străduiesc să vi le spun, la rândul meu, și Dumneavoastră.

Adică nu veți fi omul, care trage linie, închide portița și nu mai vorbește, pentru că l-a supărat critica?

Categoric nu. Eu nu ard poduri și nu închid niciodată ușa. Nu în zadar am spus că voi reacționa atunci când nu voi fi de-acord. Aici pot să vă dau exemplul unui ordin pe care l-am anulat și Dvs ați avut o poziție mai critică în privința unei angajări netransparente, cu încălcarea procedurilor legale...

Vă referiți la cazul Voloc?

Nu voi face referire la persoană, dar mie nu mi-a plăcut abordarea Dvs că „oricum funcția era vacantă”. În acest caz trebuie să fim corecți, pentru că fie avem un cadru legal și asigurăm angajările în sistemul de sănătate, de protecție socială, conform acestui cadru legal, fine ne permitem haosul. Eu nu voi permite haosul. Nu am făcut nicio angajare cu încălcarea cadrului normativ. Chiar mi-am revocat poziția de președinte în cadrul comisiei de concurs (n.r. ministrul este președintele Comisiei de concurs pentru angajarea în funcția de director de spital), pentru că ministrul are oricum o funcție politică și în acest caz eu nu am dorit să fiu președinte.

După aceasta ați mai anulat un ordin...

Vom revizui și regulamentul de angajare a conducătorilor de spitale. Știu că în sistemul de sănătate este o practică de angajare în funcție de interimari, ceea ce nu este corect. Nu în toate situațiile poate fi asigurat interimatul. Există un termen limită pentru interimatul funcției ceea ce nu s-a respectat o perioadă de timp îndelungată. De aceea, suntem în proces de revizuire a regulamentului de angajare a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice. Suntem transparenți, avem un grup de lucru foarte larg cu care am avut discuții foarte aprinse pe marginea subiectului.

Totodată, vrem să revizuim și condițiile de angajare a directorilor adjuncți, pentru că și aici există carențe. Suntem în proces de avizare a documentului și veți vedea că treptat vom face ordine. De aceea, când nu voi fi de-acord cu anumite poziții, îmi voi spune și eu punctul de vedere.

Apropo, strategia de comunicare a Ministerului. Documentul ar fi trebuit să fie gata în 2018, apoi s-a amânat pentru 2019, acum la ce etapă este elaborarea? Există măcar o schiță?

De ce nu a fost aprobată, nu vă pot spune, dar noi vom avea această strategie.

Cel puțin în planul de acțiuni al Ministerului pentru 2020 nu am văzut-o...

Noi am solicitat suportul Băncii Mondiale să putem contracta un specialist pentru a putea realiza strategia. Deja este inclus în planul de acțiuni al Băncii.

Doamna ministru, dacă rămânem pe segmentul comunicării, atunci în ultimii ani ea fost destul de dificilă, selectivă și unilaterală din partea instituției pe care o conduceți acum. Ministerul s-a străduit foarte mult să-și șlefuiască imaginea, oferind practic doar informații pozitive, chiar dacă în sistemul de sănătate lucrurile nu stau atât de bine. Ce este mai important pentru Dvs ca acest minister să aibă mereu o imagine șlefuită sau faptele și reformele care vor rămâne după conducerea DVS?

Nu pot să spun că pentru un conducător nu contează imaginea, pentru că în spatele acestei imagini stă echipa ministerului. Dar în prim plan trebuie să fie actul medical, asistența și satisfacția beneficiarilor. Nu știu dacă ați observat, dar până acum nu am venit cu critici, nu am venit în public cu informații de rezonanță. Vom fi însă și autocritici și critici. Contează foarte mult ce va rămâne după mine și mai contează să nu-mi fie rușine de activitatea pe care o voi realiza.

Dvs veniți din domeniul social. Acolo vă simțiți ca peștele în apă, asta deși ați studiat dreptul penal și criminologia. Cum vă acomodați cu sistemul de sănătate? Este un domeniu complicat.

Este în primul rând complex. Însă nu îmi este străin. Oricum doi ani am fost în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cunosc procesele. Am în spate 18 ani de activitate în funcție publică. Într-o asemenea funcție foarte mult contează și calitățile de manager și cunoașterea proceselor. Cred că accentul trebuie pus pe toate aceste componente – comunicare, personal existent. Vom analiza după rezultate.

În ultima vreme, tot mai des prin culise se vorbește despre o divizare a ministerului în două. Ați avut asemenea discuții?

Discuții, într-adevăr, sunt. Însă până în acest moment nu există încă o viziune și o decizie politică. Când ele vor exista, vom ști cu certitudine cum se va face divizarea, când va avea loc.

Dumneavoastră personal ce credeți? E nevoie de ea sau nu?

Noi din start am vorbit despre anumite riscuri privind fuzionarea acestor două ministere. Mă refer și la colegii din sănătate și la cei din social, care și-au spus punctul de vedere reieșind din faptul că sunt două sisteme complexe, care lucrează pentru oameni cu multiple probleme. Sunt părți bune, dar sunt și părți mai critice.

Unii experți au spus la un moment dat că în multe țări aceste două domenii se regăsesc într-o singură entitate. Noi nu suntem pregătiți să avem un asemenea minister? De ce nu e posibil să rămână așa cum e?

Necesitatea acestei divizări este condiționată de problemele existente și de complexitatea acestor sisteme. Fiind ministere, într-un fel, destinate oamenilor care au diverse probleme, aceștia așteaptă rezultate atât în domeniul social, cât și în cel al sănătății. Până să abordăm subiectul divizării, cred că trebuie să vedem care au fost beneficiile acestei fuzionări și care sunt laturile slabe.

Doamna ministru, venind în această funcție, v-ați făcut foarte repede echipă. Ați găsit secretari de stat practic pe toate domeniile într-o săptămână. Deocamdată nu aveți un secretar general...

Cred că întrebarea trebuie să o adresați Cancelariei de Stat. Din ceea ce știu era lansat un concurs, apoi cineva dintre candidați și-a retras dosarul. Urmează să fie reluată procedura.

Precedenta echipă a schimbat toți secretarii ministerului, care au făcut parte din Guvernul Filip. În echipa Dumneavoastră se regăsesc secretari care au activat în perioada democraților, dar nu se regăsesc din cea a blocului ACUM. Cât de mult contează aspectul politic în acest caz?

Nu contează deloc acest aspect. Mă voi referi concret la persoane. Dacă vorbim despre secretarul de stat responsabil de asigurări și muncă, atunci acesta are o vechime în muncă și o experiență vastă în domeniul asigurărilor sociale. În plus, de formare este jurist, cunoaște și componenta de muncă. A contat foarte mult profesionalismul și posibilitatea de a se implica cât mai rapid în activitate. Ați văzut că am avut un bloc de proiecte sociale foarte mare, care au fost promovate, pentru că trebuiau puse în aplicare de la 1 ianuarie. Respectiv nu am avut timp să recrutăm oameni, care trebuie să fie învățați cum să activeze în cadrul unei activități centrale.

Dacă ne referim la secretarul de stat pe domeniul asistenței sociale. Din nou, este vorba despre o persoană care a crescut în acest sistem de asistență socială, începând cu activitatea într-o structură socială până la nivelul de elaborare a politicilor.

Pe componenta de asistență medicală primară și sănătate publică este vorba de o persoană cu experiență în domeniul autorității centrale.

Pe componenta de asistență medicală spitalicească este angajată o persoană, care are o experiență practică în domeniul asistenței medicale spitalicești, dar care are și o experiență de muncă în cadrul administrației publice centrale. Acest lucru contează foarte mult.

De ce?

Pentru că oamenii din cadrul ministerului s-au săturat să învețe pe cineva care sunt procesele de elaborare a unor politici, de promovare a acestora. Este un context în care e nevoie nu doar de profesioniști în domeniu, dar și de experiență în cadrul activității autorității centrale. Acesta a fost criteriul cheie.

Apoi nu am negat niciodată că nu ministrul generează rezultate sau un secretar de stat. Este vorba de echipa ministerului. Și atunci pe lângă latura profesională am pus accent foarte mare și pe latura umană. Am vrut să consolidăm echipa și să oferim oamenilor încredere și o atmosferă de lucru normală și productivă. Sper foarte mult că am reușit. Am reușit să promovăm bugetele, atât pe cel social, cât și pe cel al asigurării obligatorii de asistență medicală.

Existau unele restanțe la promovarea unor acte normative, atât la nivel de hotărâri de Guvern, cât și acte normative ministeriale. Voi spune franc că este vorba și de criteriile de contractare al instituțiilor medicale, și de lista medicamentelor compensate și de revizuirea Programului unic. Știți foarte bine că acest document nu a fost modificat de foarte mult timp. Toate aceste acte normative despre care vă spun trebuiau să fie realizate la începutul acestui an.

Dacă ne referim la medicamentele compensate, atunci lista acestora nu a fost revizuită, deși dosarele erau depuse de foarte mult timp.

Foarte mult timp, înseamnă cât?

Unele dosare nu au fost examinate chiar și ani de zile. Noi suntem în proces de examinare a tuturor acestor dosare. S-ar părea că e o rutină, dar în final noi vorbim și de banul public, și de un proces transparent și de beneficiul pentru oameni. Această rutină ne-a făcut să ne mobilizăm. Am avut un ritm destul de alert, în viziunea mea. Sper însă că vom intra într-un ritm normal.

Apoi în sistemul de sănătate a existat foarte multă vreme practica aprobării multor dispoziții prin acte ministeriale interne, semnate prin ordinul ministrului. Uneori publicate, alteori nepublicate.

De multe ori nepublicate...

Voi încerca să spun mai delicat. Mă refer la documente care trebuiau publicate și în Monitorul Oficial, nu doar pe site-ul ministerului. Vrem să facem transparent acest proces și anumite procese care erau aprobate doar prin ordine ale ministerului, să fie, totuși, aprobate prin hotărâri de Guvern, chiar dacă sunt anuale.

De ce este nevoie de această schimbare?

În primul rând, pentru că există în acest caz un proces foarte clar de transparență decizională, de la publicarea anunțului privind inițierea elaborării și inclusiv consultările publice, și inclusiv publicarea în Monitorul Oficial. Atunci instituțiile medico-sanitare au o claritate în activitatea lor. Oamenii se ghidează de hotărâre și nu de un ordin, care contravine la alt ordin, or, există pe anumite domenii zeci de ordine despre care oamenii habar nu au. Managerii spun că din cauza acestui tăvălug de ordine le este foarte greu în activitate.

Vreți să spuneți că multe dintre aceste ordine cumva se pierd și nu mai ține nimeni cont de ele?

Ele nu se pierd, ci se dublează. Sunt ordine modificate printr-un șir de alte ordine și asta creează dificultăți în activitate. Pe de o parte noi le cerem activitate și respectarea cadrului normativ, care este aprobat de către Guvern, pe de altă parte ei sunt în imposibilitate să le respecte, pentru că se pierd în toate aceste acte normative inexistente.

Cum ați găsit ministerul când ați preluat funcția? Ce a rămas bun și ce a rămas prost după plecarea fostului ministru?

Situația, într-adevăr, era sumbră. Am găsit foarte multe funcții vacante. De exemplu, în direcția de sănătate publică, era doar șeful Direcției. Acum am anunțat concurs și am angajat un specialist. Vom continua să completăm statele de personal.

La asistența medicală spitalicească nu este nici șef de direcție. Deci, am găsit funcții vacante și oameni epuizați. Revenind la poziția de secretar de stat. Atunci când vin oameni noi și trebuie să-i înveți procese, sisteme, acest lucru epuizează. În loc să se concentreze pe activitățile de bază, oamenii trebuie să se ocupe de pregătirea informațiilor, tabelelor, etc.

Pentru mine sunt importante ambele domenii – și sănătatea, și domeniul social. Îmi dau bine seama că oameni poate aveau anumite rezerve față de experiența mea. Cum lucrez cu colegii din domeniul protecției sociale, la fel muncesc și cu cei din sănătate. Încerc să manifest maximă deschidere și atunci când e nevoie de suportul și implicarea mea, o fac cu drag.

Reforma în domeniul sănătății publice

Doamna ministru, sistemul sănătății se chinuie de mai mulți ani să reformeze trei domenii importante pentru protejarea sănătății oamenilor – medicina de familie, cea spitalicească și domeniul supravegherii de stat a sănătății publice. Două dintre ele au și fost începute, dar, se pare, tot cu stângul. Vreau să le luăm pe rând. Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) este declarată nefuncțională, atât de oamenii care muncesc acolo, cât și de fostele echipe ale Ministerului. Ce schimbări faceți acolo? Planul de acțiuni pentru acest an prevede elaborarea unui document de modificare abia pentru luna decembrie. Cam mult, nu?

Bine, Dumneavoastră știți că reforma Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a fost lansată în 2016, dar de jure ea nu este finalizată nici în 2020. Dintre cele 5 domenii care i-au fost atribuite, cel mai problematic, potrivit unei evaluări realizată de un expert al OMS, este domeniul de acreditare. Există un conflict de interese. Laboratoarele centrelor de sănătate teritoriale nu pot fi acreditate din cauza acestui conflict de interese, pentru că acreditarea (n.r. Agenția Națională de Acreditare în domeniul Sănătății și Asistenței Sociale) este parte componentă a ANSP).

Există domeniul controlului de stat, care de asemenea, se află în componența ANSP. Și atât experții naționali, cât și cel de la OMS, susține că trebuie separate de ANSP. Mai există un proiect de lege, consultat inclusiv cu expertul OMS. Am avut și o primă rundă de consultări a documentului. Nu există încă o viziune clară cum vom face această reorganizare a Agenției. Vrem să facem mai multe runde consultări, iar rezultatul trebuie să se regăsească în promovarea acelui proiect de lege.

Știți că a fost anunțat și concursul pentru ocuparea funcției de director al ANSP și directori adjuncți și vrem foarte mult ca și managerul acestei instituții să participe în acest proces și trebuie să aibă un cuvânt de spus în procesul de consultări.

Apropo, când vom ști numele noului director al ANSP?

Am publicat lista persoanelor acceptate în concurs și pentru funcția de director, și pentru cea de vice. Pentru că avem, cumva, două concursuri în unul, în prima zi va fi concursul pentru funcția de director, iar a doua zi – pentru adjuncți. Săptămâna viitoare vom avea proba scrisă și ulterior vom purcede la evaluarea candidaților.

Spuneați mai devreme că ați numit un secretar de stat în domeniul sănătății publice și medicinei de familie destul de competent. Din CV-ul pe care l-am văzut, înțeleg că e mai mult specializat pe asistența medicală primară decât pe sănătatea publică. Nu e riscant pentru un domeniu atât de important să aibă un secretar cu mai puține competențe în domeniul sănătății publice?

Vom angaja și un secretar de stat pe domeniul sănătății publice. Suntem în proces de identificare a unui specialist. Este o soluție temporară pentru a asigura funcționalitatea și coordonarea acestui domeniu.

Ce ar trebui în mod prioritar de reorganizat în domeniul sănătății publice ca lucrurile să înceapă să funcționeze?

Este nevoie în primul rând de revizuirea organigramei. Există carențe la nivelul ei, la nivelul specialiștilor angajați, există o diferențiere inexplicabilă în salarizarea specialiștilor, există o abordare dublă pentru angajații ANSP sub aspect de funcționari publici, nefuncționari, medici. Sunt domenii chiar nefuncționale și aici mă refer la controlul de stat.

Ce nu este funcțional acolo?

Deși Centrele de Sănătate Publică au dispărut ca entități juridice, există insuficiență de state de personal și de specialiști care să realizeze toate activitățile care sunt propice acestui domeniu.

Aceste Centre, fără statut de persoană juridică, ar putea să și-l recapete?

Nu vorbim acum de descentralizare. Viziunea noastră e să identificăm acele entități care vor prelua domenii, dar și funcții care sunt improprii Agenției. Promit ca discuțiile pe marginea subiectului să fie publice, puteți participa, dar nu vreau ca cineva să-și facă impresia că vom crea agenție peste agenție, pentru că nici acest lucru nu este eficient.

Reforma în medicina de familie

Medicina de familie. Iarăși o reformă care a dat mari bătăi de cap și mai dă, începând cu organizarea acestui serviciu, cu deficitul de medici și terminând cu finanțarea. Și în acest an s-a tăiat din finanțarea asistenței medicale primare. Cu ea ce vreți să faceți? Ce schimbări îi așteaptă pe medicii de familie? Din nou, documentul ar trebui să fie pregătit și aprobat abia în decembrie.

Vreau să încep cu câteva date. În baza solicitărilor parvenite, ministerul a elaborat avize, dar și a aprobat regulamentele de organizare și funcționare a 42 de cabinete individuale ale medicilor de familie și 27 de centre ale medicilor de familie. Totodată, acest lucru nu a soluționat problema deficitului de cadre și în continuare există acel decalaj de personal medical, în special în localitățile rurale. Noi am văzut că reforma nu a impulsionat angajarea medicilor în localitățile rurale.

Sunt dificultăți despre care ați vorbit. Nu există inclusiv voință din partea autorităților locale în ceea ce privește semnarea acelor contracte de comodat pentru spații și bunuri pentru a putea fi inițiată activitatea acestei forme de activitate individuală.

De ce este determinată această (ne)voință?

În primul rând, de multe ori autoritățile locale au o abordare mai pasivă în ceea ce privește identificarea acestor spații. Ulterior invocă durabilitatea activității acestor medici cărora le oferă spațiile respective. Ei se gândesc și prin prisma cost-beneficiu. Sunt diferite probleme. Trebuie să revedem acest aspect al siguranței și pentru autoritățile publice locale când sunt încheiate aceste contracte de comodat.

V-ați referit la finanțare. Există dificultăți când cabinetele individuale sunt deschise în cadrul instituțiilor medicale și atunci cum împărțim cheltuielile? Care este partea de participare? Noi vorbim de transparența acestor cheltuieli. Aici noi trebuie să intervenim cu reglementări foarte clare.

Doamna ministru, dar de la începutul acestei reforme s-a criticat foarte mult ideea instituirii cabinetelor individuale. S-a făcut comparație cu România, unde asistența medicală primară este în declin din cauza lor. Au fost date exemple pozitive din alte țări ale UE, dar acolo e altă situație. Ce urmează să faceți cu aceste cabinete? Vor rămâne? Vor funcționa în continuare?

O să termin gândul cu problemele și vă răspund și la această întrebare. Pentru noi încă nu este clar care este rolul ministerului pentru concursurile de atribuire a acestor practici individuale a medicului de familie. În viziunea noastră, acest rol încă nu este clar definit. Nu știm în general dacă e o funcție proprie ministerului, pentru că misiunea clară a noastră e să elaborăm politici și în acest caz considerăm că nu e o funcție proprie.

Revenind la ce m-ați întrebat. Noi nu vrem să derogăm de la această reformă, pentru că e prea puțin timp de când se aplică. Nu vedem încă impactul de durată al acestei reforme, dar avem creat un grup de lucru și suntem în proces de elaborare a unui proiect de lege, dar și a unor seturi de hotărâri de Guvern prin amendarea acestor forme ale asistenței medicale primare. Reieșind din fiecare problemă menționată, o vom analiza în profunzime și vom vedea ce nu merge. Ce trebuie să ajustăm, modificăm. Cert este că reforma va continua. Am pomenit câteva cifre, sunt mici, dar e un rezultat.

Vom analiza și practica internațională existentă, vom solicita și asistența OMS, pentru că pe lângă experiența României, mai există experiența altor state cu forme de activitate alternative pentru medicina de familie. Vom vedea cu ce inovator venim și ce vom îmbunătăți.

Nu am fi consecvenți, dacă am stopa reforma. Deja sunt create cabinete individuale, sunt acele grupuri de medici care s-au asociat. Nu este corect să renunțăm la ea. Nici conducerea anterioară a ministerului, chiar dacă critica această reformă, nu avea intenția să renunțe la ea. Modificarea documentelor a început pe vremea fostei conduceri și noi continuăm.

Acest segment al medicinei este dificil și din cauza exodului și deficitului de medici. După un an și ceva de implementare a acestei reforme, câte sate, care nu aveau medic de familie acum îl au?

Pot să vă răspund în baza datelor ANSP și ele arată că numărul medicilor de familie, care activau la sfârșitul anului 2018, era de 1588, față de 1630 în 2017.

Doamna ministru, reforma s-a făcut și pentru a atrage tinerii medici în localitățile rurale. Au fost mărite indemnizațiile pentru cei care acceptă să muncească potrivit repartizărilor ministerului. Ar fi trebuit să-i bucure această majorare într-un fel sau altul. Toate guvernele au făcut însă la fel – au mărit indemnizațiile, dar o dau în rate. Cât de convingătoare, credeți, că sunt aceste indemnizații pentru acești tineri pe care vreți să-i trimiteți în niște sate fără infrastructură, practic fără perspectivă?

Aveți dreptate că o indemnizație plătită chiar și într-o singură rată nu este suficient pentru a motiva medicii să meargă în special în localitățile rurale. E adevărat că problema e și în infrastructură. Cred că aici trebuie să existe un complex de măsuri. Mai cred foarte mult și în programul Prima Casă, pentru că una dintre problemele de bază și motivații pentru tinerii specialiști o reprezintă problema locativă. Cred că îmbunătățirea infrastructurii trebuie continuată și în acest caz nu mă refer doar la drumuri, ci și la aprovizionarea cu apă, canalizare, inclusiv instituții de menire socială, care trebuie dezvoltate. Deși are loc un proces intens de urbanizare, noi mai avem localități rurale cu un număr destul de mare de locuitori și trebuie să motivăm specialiștii să se angajeze în aceste localități.

Însă foarte mult contează cât de interesate sunt autoritățile locale să aibă un astfel de specialist în localitate. Am văzut cazuri concrete când unui tânăr specialist i s-a oferit casă dotată cu bunuri. Medicul este asigurat cu mijloc de transport să poată să se deplaseze și cu alte facilități de ordin social. Deci, nu e nevoie de măsuri luate doar la nivel central, ci și la nivel local. Dacă ele vor lipsi, nu vom putea motiva tinerii să meargă în sate.

Pe de altă parte, Doamna ministru, tinerii specialiști vor nu doar infrastructură. De fapt, tinerii din ziua de astăzi vor totul dintr-o dată. Dar așa-s timpurile. Ei au nevoie, inclusiv de perfecționare profesională, iar tinerii care ar trebui să meargă în sate se tem foarte mult că vor degrada profesional. Ce le oferiți din punctul ăsta de vedere?

Este o carență chiar la nivel de minister. Știți că Serviciul management medical și social, care ar trebui să aibă doi angajați, are doar unul pentru sistemul de sănătate. Pe lângă acele persoane care trebuiau să activeze în acest domeniu al resurselor umane la nivelul ANSP, atunci când vorbeam despre reorganizarea acestei instituții, mă refeream și la organizarea acestei structuri care să se ocupe de managementul personal din sistemul de sănătate, și, inclusiv, să fie responsabilă și de aspectul de formare profesională. Noi acum avem o singură persoană angajată la nivel central, care se ocupă de toate aceste lucruri.

Eu mizez foarte mult pe Strategia Națională în domeniul Sănătății pentru anii 2020-2030, care are o componentă separată atribuită anume resurselor umane. Există multe propuneri, care se vor regăsi în această strategie și sperăm că ele vor contribui la îmbunătățirea situației în acest domeniu. Noi încă nu avem o abordare sistemică a problemei resurselor umane în sănătate.

Câți tineri ați angajat anul trecut în asistența medicală primară?

41 de medici tineri. În general în 2019, Ministerul a repartizat 415 medici și farmaciști și în jur de 900 de absolvenți ai colegiilor. Din păcate avem o dinamică în scădere și în ceea ce privește admiterea la rezidențiat. Anul trecut, această admitere a avut loc cu întârziere și foarte mulți tineri s-au reorientat și au depus dosarele pentru rezidențiat în alte țări, în mod special în România. De aceea, pentru acest an ne propunem să aprobăm o hotărâre de Guvern care vizează studiile la rezidențiat. Accentul în acest document se va pune pe studii în bază „de loc și de post”, în funcție de necesităților sistemului.

Asta înseamnă că va exista rezidențiat cu plată?

Da.

Ca să nu ne deviem de la subiectul tinerilor specialiști, Ministerul are o serie de procese de judecată cu tinerii care au refuzat să muncească potrivit repartizării și acum sunt obligați să restituie cheltuielile pentru studii. Sunt destul de mulți bani și unii trebuie să muncească foarte mult sau să se împrumute. Îi veți obliga în continuare să restituie banii pe cei care nu vor dori să muncească acolo unde îi trimiteți?

Noi am avut anul acesta câteva runde de repartizări și au fost tineri, care au refuzat să meargă acolo unde i-a repartizat Ministerul. Din acest motiv, Comisia a ținut cont și de momente obiective. Mă refer aici la tinerii care deja au familie, copii, au o locuință. În asemenea cazuri am revizuit această repartizare. Am avut refuzuri condiționate chiar și de plecarea din țară. Nu-i speria nici întoarcerea banilor pentru studii.

Litigiile pe care le are ministerul cu tinerii specialiști, sunt doar cele inițiate în 2016. După aceasta Ministerul nu a înaintat nicio acțiune în instanța de judecată. Acum sunt 60 de dosare pe rol. Ne gândim și la revizuirea cadrului normativ în acest context. Din discuțiile cu responsabilii de la Universitate, înțelegem că studenții sunt prea tineri atunci când semnează acest contract, nu-l înțeleg, nu conștientizează responsabilitățile pe care și le asumă. Și aici vrem să avem reglementări clare, inclusiv să eliminăm diferențele enorme de costuri plătite pentru un rezident sau altul. Vrem să înțelegem cum se formează aceste costuri, să le aprobăm și astfel tinerii să știe din start ce responsabilități își asumă.

În comparație cu spitalele sau medicina urgentă prespitalicească, în acest an de la medicina de familie s-au tăiat bani. Ce explicație aveți?

Știți recomandările OMS privind repartizarea fondurilor, cu accent pe asistența medicală primară. Să nu uităm însă de modificările, care au fost operate la cadrul normativ privind salarizarea personalului de sănătate și cheltuielile pentru turele de noapte. Aceste modificări la regulament au și generat costuri suplimentare pentru asistența medicală spitalicească și de urgență. Noi și în acest an ne-am asumat responsabilitate să onorăm această decizie.

De ce nu ați renunțat la aceste majorări, dacă tot e nevoie de bani suplimentari, care, de fapt, nu-s?

Încă nu renunțăm la această decizie, dar sunt multe adresări din partea medicilor cu experiență și a personalităților notorii, care vin cu obiecții față de acel mecanism de plată pentru turele de noapte. Le-am promis că vom discuta public problema. Mergând prin instituțiile spitalicești, dintr-un raion în altul, mai rar am auzit aprecieri pentru această decizie.

Ce argumente au oamenii?

Că majoritatea intervențiilor chirurgicale complexe sunt efectuate ziua. Majoritatea intervențiilor se fac ziua. Cei care muncesc ziua, mai rar pot lucra și noaptea din cauza epuizării, inclusiv fizice. Nu spun deocamdată, dacă vom revizui sau nu această decizie. Pot doar să afirm că Fondul asigurării obligatorii de asigurări medicale include această linie bugetară pentru achitarea turelor de noapte.

Acum e în dezbateri publice și proiectul de hotărâre privind majorarea cu 10% a salariilor cadrelor medicale. Aveți suficienți bani ca să acoperiți inclusiv aceste cheltuieli?

Da. E nevoie de aproximativ 300 de milioane de lei. Pentru comparație, ca să plătim suplimentar turele de noapte pentru 19 mii 420 de cadre e nevoie de 280 de milioane de lei.

Reforma spitalelor

Printre prioritățile Guvernului din care faceți parte nu se regăsește reforma spitalelor. Un draft al acestui proiect de reformă ar fi trebuit să fie gata la sfârșitul anului trecut. Cel puțin așa prevedea planul de activitate al Ministerului. De ce nu vedem reformarea spitalelor printre prioritățile Guvernului și nici în planul de acțiuni pentru acest an?

Nu am vrut să apărem în planul de activitate al Guvernului cu acel concept de reformare a spitalelor, pentru că nu am fi luați în serios. Există foarte multe concepte elaborate pe parcursul anilor, atâtea expertize inclusiv ale organizațiilor internaționale. Noi ne-am propus ca prioritate să analizăm toate aceste concepte, analize, studii, date, recomandări și ulterior vom vedea care este viziunea strategică. Sigur ea va coordonată la nivel politic pentru consolidarea asistenței medicale spitalicești.

Ok, dar tocmai trei ani veți revizui toate aceste documente?

Dacă ați observat, planul de activitate al Guvernului va fi revizuit anual. După ce vom avea această analiză și viziunea cum consolidăm acest sistem de asistență medicală spitalicească, atunci vom decide ce elaborăm – o lege, un program, o strategie.

Sigur că noi trebuie să mergem pe ideea de creare a spitalelor regionale. Nu este o noutate. Dar eu nu am găsit vreun document sau corespondență, am discutat și cu colegii, care să denote faptul că ar fi existat o comunicare sau măcar o intenție pentru crearea acestor spitale regionale. Nu renunțăm la reformă, dar nu vreau să fac promisiuni, care nu sunt fundamentate de o asistență tehnică din partea vreunui partener.

Doamna ministru, reforma asta are nevoie de susținere politică în primul rând și de voință din partea ministrului. Toți promit că vor face și vor drege. Dumneavoastră nu ați inclus reforma ca să nu faceți promisiuni sau nu aveți susținere politică pentru ea?

Nu am vrut să mergem pe acțiuni care sunt doar de ordin declarativ. Vă spun că nu am găsit vreun document sau măcar un răspuns pro susținere pentru crearea acestor spitale regionale în cadrul ministerului. De asta am spus că vom face această analiză, o vom coordona la nivel politic și în momentul în care vom avea undă verde și susținere politică, vom decide care va fi acel document de politici pe care-l vom elabora.

Însă nu aș vrea să folosesc termenul de reformă, ci de consolidare a sistemului de asistență medicală spitalicească.

Care e diferența? Cuvântul reformă sperie?

Nu știu de ce toți s-au speriat că se vor închide spitalele. Sigur că rezultatul reformei este condiționat de reorganizarea unor spitale. Aceste instituții medicale nu vor dispărea. Noi avem nevoie de servicii pentru bolile cronice, pentru îngrijirile paliative, servicii geriatrice. Moldova e un stat care îmbătrânește. Avem probleme demografice serioase și noi nu putem să vorbim despre închiderea instituțiilor, dar de reorganizarea lor.

Sistemul vrea această reformă la modul practic?

Orice reformă este întâmpinată cu mare rezistență de către sistem și de oamenii sistemului.

Vă referiți la cei care muncesc la nivele mai joase sau la cei care conduc aceste instituții?

La toți. Contează comunicarea și cât de mult va fi consultată această reformă cu oamenii din sistem. Este important să le vorbim oamenilor despre impact și riscuri, dar să le vorbim sincer.

Raportul prezentat de fostul Guvern spunea în acest context că 300 de milioane de euro ar fi fost identificați de la donatorii externi și ar fi trebuit să fie destinați pentru construcția a două spitale din talpă – la Bălți și la Cahul. Se regăsesc acești bani undeva?

În raportul de activitate pentru cele 5 luni s-a făcut referire la acordul de cooperare cu BEI (Banca Europeană de Investiții). Noi nu am găsit nici proiectul acordului, nici scrisorile de confirmare a unei eventuale cooperări, asistențe care ar urma să fie oferită. Noi am făcut solicitări oficiale către BEI și vrem să știm dacă a existat o coordonare, cel puțin, sau vreo intenție de susținere pentru construcția acestor spitale regionale.

În planul de activitate vă propuneți, în schimb, să reformați în acest an centrele perinatologice de nivelul II și III. Ce ar trebui să presupună această reformare?

Reorganizarea e determinată de numărul de nașteri, care e destul de mic de la raion la raion. Avem raioane în care numărul copiilor a scăzut drastic. Nu vorbim însă de închiderea acestor secții, pentru că iarăși avem discuții să gravidele vor trebui să se deplaseze la distanțe mari și există riscul să nască în ambulanțe. Nu va fi așa. Problema e pusă chiar de directorii de spitale din raioane, care mi-au spus că personal vor merge cu solicitarea către fondatori să revizuiască statele de personal din aceste secții, pentru că sunt etaje întregi nefuncționale, iar săptămânal acolo se produc una sau două nașteri.

Oricum, înțelegem că unele secții perinatologice vor trebui să se închidă...

Vedem ce abordare finală vom avea. Nu vorbim de închidere, ci de reducerea numărului de paturi.

Piața Medicamentelor

Într-un interviu pentru Sănătate INFO fostul director de la Agenția Medicamentului spunea că în acest domeniu sunt probleme extrem de mari, mai ales în ceea ce privește accesul la medicamente de calitate, prețul acestora, țările din care sunt importante. Inclusiv sunt probleme cu activitatea farmaceutică. Haosul e mare și asta presupune că e nevoie de reforme esențiale. În plus, au dispărut mii de medicamente de pe piață și este un lucru destul de grav...

Dificultăți, într-adevăr sunt. Destul de mari. Ceea ce am reușit noi în această perioadă scurtă este să sesizăm instituțiile de drept privind anumite nereguli care vizează medicamentele și dispozitivele medicale.

Este vorba de nereguli pe care noi deja le cunoaștem sau ați constatat altele noi?

Sunt și dintre cele care le cunoașteți, dar sunt și noi. Vor avea rezonanță, dar mai târziu. Noi acum finalizăm evaluarea stocurilor de medicamente în instituțiile medicale publice și vedem că avem stocuri destul de mari.

Problema e în management?

Cred că e vorba și de management, și de evaluarea necesităților. Urmează să vedem care sunt problemele și cum utilizăm eficient banii publici, ca să-i putem direcționa conform necesităților și să nu fim nevoiți ulterior să lichidăm aceste medicamente.

Se tem directorii că pot rămâne fără medicamente? De ce nu respectă legislația?

Directorii au și temerea că nu vor avea medicamente atunci când au nevoie. Aici e vorba în mod special de procedura de achiziționare. Este o procedură foarte anevoioasă atât în cazul medicamentelor, cât și a consumabilelor și a dispozitivelor medicale.

Noi vorbim de programe speciale cum sunt protezările de șold, intervențiile pentru cataractă, vorbim de ani de zile că avem rânduri de așteptare și vrem să le reducem, dar noi de fiecare dată suntem blocați de procedura de achiziții publice. Pentru că există contestări interminabile, pentru că avem ofertanți de rea credință, care de fiecare dată contestă procedura de achiziții și nu sunt de-acord cu decizia finală și câștigătorul acestor achiziții. Din acest motiv există riscul, inclusiv în cazul medicamentelor, să nu fie asigurate la timp.

Respectiv, una dintre prioritățile noastre, este revizuirea Legii achizițiilor publice, care trebuie să reglementeze anumite aspecte specifice pentru procedura de achiziții în domeniul sănătății. Noi avem foarte multe contracte multianuale atunci când vorbim de construcții, dar nu avem contracte multianuale de achiziționare, de exemplu, a unor dispozitive medicale sau medicamente. Ele nu pot fi încheiate din cauza acestui blocaj legislativ, care interzice acest lucru.

Însă e nevoie nu doar de revizuirea legislației în domeniul achizițiilor, ci și de sancțiuni mai dure pentru acei agenți economici care contestă, cu rea intenție, rezultatele licitațiilor publice.

Deci în acest an vă propuneți să o scoateți în capăt cu legea Medicamentului?

Da. Deja există un proiect. Pe marginea lui se vor face consultări, dar el trebuie aprobat, inclusiv de Parlament, astfel încât la sfârșit de an să avem o Lege a Medicamentului nouă.

În plus, Guvernul deja a susținut o inițiativă legislativă care presupune transparentizarea fondurilor în medicină. Vrem să facem transparent și procesul de formare a prețurilor la medicamente și controlul acestora. Este o inițiativă legislativă a unui grup de deputați. Dacă acest proces nu va fi transparent, nu vom înțelege niciodată clar cine e producătorul, calitatea medicamentului, care este prețul real și care este raportul dintre cost-beneficiu în acest caz.

Dispozitivele medicale? Care e situația cu ele?

Noi nu știm în Moldova câte dispozitive medicale avem în realitate în instituții, pentru că ele nu prezintă aceste date reale. Ne propunem să reglementăm și acest domeniu, să știm cine duce evidența, cine asigură deservirea acestor echipamente, etc. Noi avem un sistem informațional, care trebuie să stocheze aceste date, dar ele nu sunt prezentate. Noi încă în mod arhaic colectăm datele de la instituțiile publice.

Programele Naționale HIV/SIDA, TB și Hepatite

În acest an Moldova trebuie să aplice pentru un nou grant al Fondului Global pentru prevenirea și controlul HIV/SIDA, TB și hepatite. Se propune unificarea acestor programe. Cum vedeți implementarea acestui mare proiect, dacă pot să-i spun astfel? Cine trebuie să se ocupe de gestionarea lui?

Noi am avut deja ședințe cu secretariatul și cu organizațiile care gestionează grantul Fondului Global. Acum avem răspunsul Fondului Global privind suma care va fi oferită Republicii Moldova pentru prevenirea și controlul acestor maladii. Este vorba de mai mult de 18 milioane de euro. Acest lucru este îmbucurător, dar avem două momente cheie condiționate de Fondul Global.

E adevărat că trebuie să facem aplicația, dar ea trebuie să fie fundamentată pe o viziune strategică integrată, care trebuie să reflecte toate trei componente HIV/SIDA, TB și Hepatite. Mai dificil este că acest program pentru anii 2021-2025 trebuie fundamentat pe date. Noi suntem în proces de colectare a acestor date, nici măcar nu suntem la etapa de analiză a lor.

Îmi pare foarte rău că au fost tergiversate lucrurile și aici nu mă refer la procesul de inițiere a elaborării propunerii de proiect, dar vorbesc de începerea colectării datelor și analiza lor (n.r. studiu biocompotamentl în grupurile cu risc de infectare HIV/SIDA, TB și hepatite). Și este prea târziu, pentru că există trei etape pentru a putea elabora aplicația în baza unei abordări integrate.

Voi fi critică, dar sinceră. Noi am avut ședințe cu toate comisiile de specialitate în domeniul respectiv. Vom urgenta analiza acestor date, în baza căruia trebuie să elaborăm aceste documente de politici și sperăm nu în martie, dar cel puțin în luna mai să avem o viziune strategică în baza căreia să putem elabora acea propunere de proiect din partea Republicii Moldova.

Și al doilea moment cheie?

Mai problematic este al doilea moment. Acum evaluăm riscurile, dar și oportunitățile și posibilitățile. Până acum noi am avut doi recipienți ai grantului Fondului Global. Organizația ne cere acum să avem unul și a cerut ministerului, ca autoritate publică centrală, să aibă un singur recipient. Acum facem o analiză – ce capacități avem, cine va realiza. Și în acest caz, am promis tuturor partenerilor, că procesul va fi unul transparent, iar ulterior vom convoca ședința Consiliului (n.r. Consiliul naţional de coordonare a programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei) pentru a discuta situația. Nu va fi o decizie unilaterală a Ministerului. Va fi aprobat un document în care vom include planul și viziunea pentru depunerea propunerii de proiect.

De asemenea, vom decide cine va fi recipientul principal al resurselor financiare și cine le va gestiona. Promit să vă invit la ședințe.

Corupția din sistemul de sănătate

În acest an se încheie implementarea planului anticorupție 2018-2020. Aveți ce raporta bun, convingător pentru public la finalul lui?

Noi am realizat multe măsuri și am făcut planuri, strategii, etc, dar din păcate problema rămâne. Atâta timp cât nu vom conștientiza în calitate de beneficiari ai sistemului de sănătate că actele de corupție trebuie declarate, nu cred că vom putea pune capăt acestui fenomen, care persistă nu doar în sistemul de sănătate.

E o tradiție nesănătoasă de a oferi mită, în acest caz, cadrelor medicale, că vorbim de sistemul de sănătate. Pe de altă parte, foarte des auzi din interiorul sistemului că banii, cadourile se iau, din cauză că salariile sunt mici, iar statul nu oferă atât cât ar merita specialiștii. Noi toți înțelegem că nu trebuie să dăm mită, dar cum îi determinăm pe unii să nu ia, iar pe alții să nu dea?

Sigur că e nevoie de salarii motivaționale, pentru că oamenii merită, dar fiecare dintre noi, atunci când acceptă o funcție sau alta, știe ce salarii se plătesc. Și atunci merge conform vocației pe care o are. Nimeni nu promite că vei avea un salariul de 20 de mii de lei și când te angajezi, de fapt, te trezești că ai doar 5 mii. Din start oamenii știu care este situația și nu este o scuză. Pur și simplu a devenit o cultură nesănătoasă.

Un doctor pentru tine. De ce ați decis să se revină la această campanie și în ce vedeți eficiența ei?

Am făcut o evaluare a necesităților, ca să nu credeți că am decis să revenim la ea din considerente politice sau populiste. Toate unitățile administrativ-teritoriale au prezentat necesitățile și specialiștii care lipsesc în aceste unități administrativ teritoriale. Un raion nu are oftalmolog, altul nu are neurolog sau endocrinolog, iar oamenii au nevoie de consultul acestor specialiști.

În 2020 vom include în acest proiect 17 raioane. Dacă va fi necesar vom extinde numărul lor. Vom începe campania din februarie, conform graficului aprobat deja. Administrațiile raioanelor, absolut toate au menționat că vor să beneficieze de consultații din partea personalului medical calificat.

De-acord că e nevoie de specialiști. Dar spuneți-mi, care e eficiența și impactul acestei campanii, cine monitorizează starea de sănătate a acestor oameni în continuare? Cine știe ce se întâmplă cu ei după ce pleacă acești doctori?

Există un impact foarte mare, dacă vorbim despre screeningul pulmonar și mamar. Toate cazurile identificate, care au nevoie de investigații suplimentare sunt referite instituțiilor de profil. Toate investigațiile medicale, în cazul screeningului mamar, sunt transmise Institutului Oncologic, iar persoana primește biletul de trimitere către un specialist sau altul. Aici există continuitate, la fel ca în cazul maladiilor plămânilor. Avem rapoartele privind impactul acestei campanii „Un doctor pentru tine” pentru 2019 și-l vom face public.

Dacă e vorba de consultul unui oftalmolog, e clar că i se prescrie tratament, ochelari. E altceva.

Să vorbim și despre transparență decizională. De multe ori se creează confuzie, mai ales din partea funcționarilor, ce informație este de interes public și de ce ei trebuie să o ofere. Cum veți asigura transparența decizională Dumneavoastră?

Există această confuzie ce sunt date publice și care nu sunt. Există date cu caracter personal, pe care nu avem dreptul să le divulgăm. Atunci când ni se solicită lista unor oameni, nu putem să o oferim. Dacă ni se solicită numărul, atunci nu e o problemă.

Dacă ne referim la secretele comerciale. Cred că dacă hotărârile instanțelor de judecată sunt publice, cu atât mai mult toate contractele, care vizează banul public, sunt publice și oricine poate cere informații cu privire la contracte de prestări servicii, impactul acestui contract. Nu văd o problemă să fie oferite aceste informații. Orice ban public trebuie făcut public.

Implicarea în politică

A cochetat vreun partid cu Dumneavoastră până acum?

Eu mă țin de un deviz în viață. Nu ard niciodată niciun pod. Sunt foarte deschisă atât ca persoană, cât și ca profesionist. Respectiv nu știu dacă aș accepta cochetări, dar colaborare, da. Atât domeniul social, cât și cel de sănătate, nu cred că trebuie să aibă culoare politică. Chiar și în plenul Parlamentului, atunci când am prezentat anumite inițiative lansate de Guvernul anterior, inclusiv inițiative promovate de partidele din opoziție, atâta timp cât au un impact benefic pentru oameni, le voi susține. Nu am dat niciun aviz negativ doar bazându-ne pe culoarea politică.

Când ați plecat de la minister, pe 26 iulie, ați plecat din proprie inițiativă s-au ați fost rugată?

A fost o cerere de demisie pe care am scris-o din proprie inițiativă. Nu a fost o decizie impusă, ci una asumată. Dacă va amintiți pe 26 iulie am plecat de la minister și tot pe 26 iulie, președintele Igor Dodon, vorbea la o emisiune despre oferta pe care mi-a făcut-o. Pe 29 iulie am fost angajată în baza decretului președintelui.

În general, cum vi se pare această abordare ca odată cu plecarea unui ministru să plece și echipa acestuia?

Dacă mă întrebați despre secretarii de stat pot să vă spun că nu e o practică bună, pentru că fiind acum ministru, pe lângă calitățile personale, am pus accent pe experiența profesională și am căutat oameni care au experiență de muncă în cadrul autorității centrale. Este foarte greu să crești un funcționar public sau un demnitar public. Este greu pentru sistem, deoarece conducerile vin și pleacă, dar oamenii din cadrul direcțiilor rămân și, în primul rând, lor le este foarte greu. Ei trebuie să se adapteze la diverse tipuri de conducători, să le consolideze capacitățile mai ales când e vorba de promovarea cadrului normativ.

Pe de altă parte, din fosta echipă a fostei ministre nu a rămas nimeni aici...

Când am venit la minister era un singur secretar de stat, restul nu mai lucrau, au demisionat în baza cererilor depuse. Nu am rugat pe nimeni să plece.

Dar s-a schimbat și directorul CNAM și cel de la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale... Vă întreb, chiar dacă ambele instituții se subordonează direct Guvernului...

La CNAM am avut ședințe, erau procese care trebuiau urgentate, acte care trebuiau să fie aprobate, pentru că trebuia aprobată Legea Fondurilor și Domnul director a depus cerere de demisie. Eu i-am spus foarte clar că noi continuăm să lucrăm.

Dacă vi s-ar mai propune o dată, ați accepta funcția de ministru?

Eu zic că este o provocare, dar întrebați-mă, cel puțin peste un an, dacă aș reveni în această funcție. Acum mi-e greu să vă răspund. Am un obiectiv clar și pe termen imediat. În decembrie a trebuit să reușesc cu promovarea bugetelor, în ianuarie trebuie să finalizăm cu toate microprocesele – examinarea dosarelor pentru medicamentele compensate și revizuirea listei acestor medicamente, contractarea instituțiilor prestatoare de servicii medicale, revizuirea și aprobarea de către Guvern a hotărârii privind Programul Unic de Asigurări Medicale, promovarea hotărârii de Guvern cu privire la salarizare. Toate pentru mine sunt o onoare să le realizez în termen și calitativ.

Câte ore pe zi lucrați? Alți miniștri spuneau că 24 din 24.

Cât este nevoie, atâta lucrez. N-o să vă spun câte ore. Și nici n-o să vă spun că nu-mi văd copiii și familia, deși comunic mai puțin cu ei, chiar dacă am lucrat în sistemul de protecție a copilului. E minusul meu de părinte.

Și ultima întrebare. V-am citit declarația de avere. Sunteți un ministru modest. Nu declarați case, mașină, conturi în bănci, doar salariul...

Am o locuință, care mi-a fost donată. Nu este într-un bloc nou, dar în unul construit prin anii ’70. Am o mașină produsă prin 2006, dar e a familiei. Eu nu conduc.

Doamna ministru, mulțumesc pentru acest interviu.

Spitalul Clinic Republican Bălți are de astăzi un nou director pentru următorii 5 ani. „Vom avea o secție de terapie intensivă conform tuturor standardelor anului 2022”

Mircea Buga, fost director al CNAM: „Dacă cheltuielile publice în sănătate nu vor crește, crizele prin care trecem îi vor afecta pe pacienți vulnerabili, în primul rând”

Ion Apostol, ex-director ANRANR: „În cazul unui accident nuclear, iodul radioactiv nu vine singur, ci cu un „buchet” de radionuclizi. Iodul nu ajută. Izolarea în adăposturi e cea mai sigură protecție”

Tag: reforme în sănătate, ministra Viorica Dumbrăveanu

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.