Stela Bivol: ”Sigur că noi am rămas fără bani pentru vaccin. Noi ținem minte cum se aprobau reglementări la Legea antitutun în ultima ședință a Parlamentului de anul trecut”
Elena Cioina
26 februarie, 2021, 19:33
Vizualizări: 5863
Moldova e încă în așteptarea vaccinurilor împotriva infecției Covid19, fiind singura țară din Europa, care încă nu a început procesul de imunizare. Abia astăzi Ministerul Sănătății a anunțat că a primit confirmare de la Platforma COVAX că un lot de peste 14 mii de doze ar urma să ajungă între 28 februarie și 3 martie.
Tot astăzi, presa română scrie că cele peste 20 de mii de doze de vaccinuri promise țării noastre vor ajunge la Chișinău în următoarele ore. Primii vor fi imunizați medicii din secțiile Covid din spitale și cei din secțiile de terapie intensivă. Cel puțin dozele care ar trebui să ajungă vor fi suficiente pentru imunizarea anume acestui personal. Pentru restul și cu restul vaccinurilor situația e în continuare incertă. Între timp, în țară numărul îmbolnăvirilor de Covid19 crește, spitalele și personalul sunt la limită. De ce am ajuns din nou atât de prost și cum ar trebui să acționăm în continuare, am discutat cu Stela Bivol, specialist în sănătate publică.
Doamna Bivol, noi avem două vești importante în această săptămână, una un pic mai bună, că ar putea să ne vină în curând cele 20 de mii de doze de vaccin, aprobate de Guvernul de București și vestea proastă e că noi creștem în continuare la numărul de îmbolnăviri și decese. În primul rând ca să facem o claritate, pentru cât personal medical ar ajunge vaccinurile care ne vin, luând în considerare faptul că avem în jur de 11 mii de medici și aproximativ 24 de mii de asistenți medicali?
Bine, există Planul Național de Imunizare și acolo sunt prioritizate grupurile și categoriile de personal. Primele categorii vor fi cele din secțiile Covid și din Terapia Intensivă, apoi medicii de familie, Urgența, etc. În interiorul grupurilor, din nou, se dă prioritate celor cu vârste mai înaintate, comorbidități, etc. Eu bănuiesc că există lista acestor lucrători medicali, în care sunt descrise aceste detalii și ele vor fi luate în considerare. Însă un factor important este acceptarea vaccinului, inclusiv printre lucrătorii medicali, pentru că lucrătorii medicali iau decizii legate de sănătate și mai dificil decât oamenii simpli, cărora le spui că trebuie.
De ce?
Pentru că lucrătorul medical își include gândirea clinică și începe să facă o analiză cost-beneficiu, iar din ce am văzut pe social media există o parte dintre lucrătorii medicali, care nu sunt siguri că se vor vaccina. Decizia lor va fi ghidată de nivelul de informare și răspunsurile la întrebările lor profesionale, pentru multe dintre care răspuns nu există. Pentru mulți contează ce fel de vaccinuri vor ajunge în Moldova.
Dar are vreo importanță care va veni, cel puțin dintre cele aprobate?
Nu, important este ca vaccinul să fie înregistrat de EMA sau FDA și precalificat de OMS. Eficiența lor e un pic diferită, la unele e de peste 90%, la altele, mai puțin. Însă, cred că pentru țara noastră problema nu este nivelul de eficiență al vaccinului, ci cât de repede poate fi organizat lucrul, adică vaccinarea printre lucrătorii medicali.
Dar de felul în care va reacționa comunitatea medicală la acest proces de vaccinare va depinde cât de acceptat va fi vaccinul anti-Covid de restul populației. Ei vor da tonul, exemplul, nu?
Știți, eu mă așteptam ca din noiembrie până acum că sondajele vor arăta o îmbunătățire a acceptării imunizării anti-Covid, odată cu apariția experienței de vaccinare a țărilor din jur. Deocamdată acest efect nu se vede.
Și care ar fi explicația? Având în vedere că la capitolul imunizare noi stăm mai bine în comparație cu alte țări...
Noi stăm mai bine la capitolul vaccinarea copiilor, dar la cel de vaccinare masivă a populației e mai complicat, pentru că în această direcție nu s-a făcut nimic în ultimii 20 de ani. Respectiv, când vorbești despre toată populația sunt o groază de păreri și aspecte care determină acceptarea sau neacceptarea. Noi știm că, în general, bărbații se tem de ac, dar dacă mai aud și informații, precum că vaccinarea e o conspirație mondială, și mai greu îl aduci la medic să se vaccineze.
De obicei, vaccinarea este mai acceptată printre mame. Sunt o groază de factori, care trebuie luați în considerare. Ideea e însă că o parte sunt factori generali care provoacă această rezervă pentru un produs nou, ceea ce e și cumva natural. Tu aștepți să vezi care este efectul în alte părți. Cred că până ajunge vaccinul anti-Covid în Moldova, vom putea vedea efectul acestuia în alte țări și atunci ne vom simți, cumva, excluși din această ecuație de vaccinare.
Noi deja suntem excluși, pentru că suntem singura țară din Europa care nu a început vaccinarea antiCovid. Trebuie să fii codaș, ca să începi să te gândești că „poate ceva cu noi nu e în regulă”.
Încă, dacă vor începe să se schimbe condițiile de călătorie, și vor putea călători doar persoanele vaccinate, moldoveanul e om pragmatic și dacă va trebui va face testul, dacă va trebui, va face și vaccinul și atunci nu se va mai gândi la tot soiul de sperietori. E vorba de acest factor nou, care sperie, plus dezinformarea și isteria care se face în jurul vaccinului.
Spuneați că ați așteptat alte rezultate la sondajele care se referă la acceptarea vaccinului. Puteau fi prevăzute aceste rezultate de către autoritățile din sănătate, să se gândească dinainte și să facă o altfel de comunicare cu populația ca ea să fie mai receptivă?
Multe lucruri ar fi trebuit să fie făcute dinainte. Dar, bun, poți să începi să faci comunicare când deja ai ceva palpabil, când știi că vaccinul deja este disponibil. Adică să începi o campanie de informare în aprilie-mai 2020, dar să nu-l ai disponibil în februarie 2021, nu știu dacă ar fi fost eficientă.
Problema este, din nou, infodemia, care trebuia combătută cu informație corectă. La noi partea de comunicare despre „ce urmează” e foarte slabă. Comunicarea autorităților la noi e de moment- asta e situația acum, iată ce trebuie să faceți acum sau situația e foarte proastă, vă rugăm să aveți grijă.
Noi nu avem parte de o comunicare pe termen lung. La începutul pandemiei, noi am primit mesajul „stați, acasă și urgia va trece”, când, de fapt, era clar că e o situație cu bătaie lungă. Oamenii au stat acasă, dar la un moment dat s-au întrebat cât pot să mai stea? Din start această comunicare nu a fost de durată lungă, ca să începi să creezi această relație de încredere cu oamenii.
Ar fi fost bine să se spună din start „oameni buni, ne așteaptă vremuri grele. Pandemia va dura multe luni înainte, vaccinul se produce, va fi gata în 12-14 luni, etc”. În Moldova despre vaccinul antiCovid practic nu s-a vorbit până în toamnă. Respectiv, primele informații au apărut prin noiembrie, decembrie, când deja era disponibil în unele țări. Și această informație era precedată de tot acest val de dezinformare despre vaccin.
Nu a fost o comunicare strategică, pe etape – una de pregătire, apoi iată vom avea peste trei luni vaccin, iată cum va arăta procesul de imunizare, iată cine sunt cei care vor fi imunizați primii, iată ce facem ca să aducem acest vaccin în țară, etc. Din acest motiv a fost și multă manipulare în jurul procesului de gestionare a pandemiei, și multă incertitudine. Acum, iarăși, vaccinului i se dă conotație negativă că lumea nu vrea să se vaccineze, omului i se spune că vaccinul vine peste două săptămâni, apoi nu vine acum, dar peste alte două săptămâni. Și această tărăgănare creează frustrare, inclusiv, pentru cei care vor să se vaccineze.
Acum mai putem salva situația? Să avem o altfel de comunicare cu oamenii?
Acum este un moment bun, pentru că vestea rea e cea care creează din nou un grad de alertă. În perioada ianuarie, când a avut loc scăderea numărului de cazuri și pe care nimeni nu a explicat-o de ce ea a avut loc, a creat speranța falsă că gata, totul revine la normal.
Bine, ne-au spus că oamenii au fost în vacanță, au stat pe-acasă, copiii nu au mers la școală sau la grădiniță, asta a fost o explicație a autorităților de ce a scăzut numărul de cazuri. Să înțelegem că nu doar ăsta a fost motivul?
Sigur că nu doar ăsta. Însă chiar și această ipoteză nu a fost suficient de bine comunicată. Și nici nu sunt sigură că acesta a fost singurul motiv din care a scăzut numărul de cazuri. Ceea ce au încercat să ne spună autoritățile este că acest lucru s-a întâmplat datorită măsurilor luate, dar măsuri extra nu au fost luate în această perioadă. Pur și simplu au închis mai devreme școlile, pur și simplu a fost vacanță și s-a stat mai mult acasă. Și-apoi acasă nu înseamnă că oamenii au stat singuri și nu s-au văzut cu nimeni, dar au mers la rude, prieteni. Deci, contactele între persoane n-au scăzut semnificativ. Din contra, amintiți-vă agitația înainte de Revelion, când toți cumpărau cadouri, toți umblau prin oraș, etc. Adică nu poți să legi această scădere drastică din ianuarie de comportamentul uman.
Apoi mai este și evoluția în valuri a virusului. Acum sunt doar ipoteze, de ce ar crește. Și această situație neclară, iarăși, provoacă alertă. Ipoteza mea pentru scăderea din decembrie este că atunci noi am atins cel mai înalt nivel de alertă, când am înțeles că s-au terminat paturile în spitale și oameni, când aud că nu mai au unde să se interneze și văd persoane, care nu mai ajung la medic și nu mai are cine să se ocupe de ei, au luat, totuși, niște măsuri de protecție și un număr mai mare a evitat să se expună.
După ce a scăzut, oamenii au revenit, cumva, la normal și și-au zis: „Bine, jumătate au făcut Covid, cazurile sunt în scădere, hai să vedem cât durează, vaccinul oricum nu-i”. Și acum, faptul că numărul de cazuri crește, și presupun că va mai crește și noi vom trece peste nivelul din decembrie, iarăși provoacă o alertă și o senzație de „noi de ce nu avem vaccin? Eu sunt gata să mă vaccinez”. În plus, deja ne vin vești bune din țările în care oamenii deja se vaccinează, unde numărul de cazuri scade.
Eu cred că pentru lucrătorii medicali, graficul care arată cu cât a scăzut numărul de infectări printre lucrătorii medicali din România, unde gradul de îmbolnăvire a scăzut cu 90%, este cel mai bun argument ca să decidă să se vaccineze.
Să sperăm....
Problema noastră cea mai mare este cât de repede va veni vaccinul, pot veni în perioada deja mai caldă. Virusul, în a doilea an, ar putea avea un caracter mai pronunțat sezonier. Dar astea sunt doar ipoteze, pentru că în acest an noi am sperat că așa va fi, dar iată că au apărut mutațiile și s-a pierdut acel avantaj că virusul poate fi doar sezonier. Respectiv, responsabilii din sănătate vor trebui să decidă când încep vaccinarea – în vară ca să fim pregătiți pentru sezonul rece, când din nou vor fi îmbolnăviri mai multe sau continuăm să vaccinăm grupurile de risc conform planului. Cel mai trist este că în 2021 noi nu avem nicio perspectivă de a ajunge la un număr de vaccinuri suficiente pentru populație, ca să putem să controlăm epidemia.
E cumva paradoxală situația, pentru că pe de o parte la noi numărul de îmbolnăviri și decese crește, dar pe de altă parte nu vrem să ne vaccinăm, ca să nu ne cipeze, omoare, controleze. Deci, e o confuzie foarte mare în capul oamenilor....
Suntem chiar enigmatici (râde).
Cum poate fi explicat acest paradox? Dacă poate fi explicat...
Pe mine personal m-a uimit foarte tare graficul din Barometrul de Opinie Publică în care 30% dintre respondenți cred în teoria conspirației. Asta înseamnă că un moldovean din trei are senzația că cineva vrea să-i controleze viața. Asta arată că oamenii nu au încredere în autorități și cred că cineva controlează situația la nivel global. Asta, pe de o parte. Pe de alta, 70% spun că virusul există, e real, au văzut oameni bolnavi, știu persoane care chiar au murit din cauza Covid. Deci, e chiar paradoxal cum în capul omului, în contradictoriu se leagă experiența unei situații neplăcute cu Covid și reticența privind imunizarea împotriva lui.
Una dintre ipotezele pe care le aveam era că acceptarea imunizării va veni anume din aceste experiențe urâte prin care i-a făcut Covidul pe oameni să treacă. Însă, iată că deși au trecut prin aceste moment negative, oamenii noștri nu acceptă imunizarea, nivelul de încredere în vaccinare nu crește.
Această neîncredere vine din faptul că politicul moldovenesc a dominat spațiul public și comunicarea privind gestionarea pandemiei?
Categoric, da. Influența factorului politic și utilizarea interpretărilor referitoare la epidemie și comunicare pentru scopuri politice au avut efectul advers de creare a gradului de neîncredere a populației și rata mică de acceptare a imunizării. Ca să comunici eficient trebuie să creezi o relație cu populația cu care comunici, dacă relația nu este bazată pe încrede, evident că cel care recepționează nu va dori să pună în practică ceea ce îi impune autoritatea că asta trebuie de făcut. În acest caz autoritatea nu l-a făcut pe om partener egal, ca să asculte de recomandări.
Acum tot mai des se vorbește că din cauza cazurilor multe de Covdi ar urma să fie impuse restricții la fel de dure, cum au fost cele din martie-mai a anului trecut. Sunt oportune acum și în felul în care s-a procedat atunci?
E clar că trebuie aplicate diferențiat, în funcție de situația epidemiologică din localitate. E nevoie de restricții focusate, nicidecum la scară națională, și toate la fel. Apoi cred că ar trebui să avem o analiză a situației Covid19 în școală și nu doar cifre câți profesori, elevi s-au infectat. Este important să vedem o analiză a evoluției situației Covid19 în Moldova în școală, grădiniță, etc.
Noi nu știm unde sunt focarele, ce s-a schimbat după aplicarea măsurilor restrictive, etc. Aceste informații sunt necesare anume pentru a nu lua decizii la fel pentru toți, dar să iei decizii nuanțate, în funcție de criterii. Deci, nu am văzut astfel de planuri nuanțate. Am avut un plan, un model ales după care ne conducem tot anul. Nu există transparență a felului în care aceste măsuri se aplică în școală, care este situația epidemiologică acolo și cum acest lucru influențează situația totală.
Nu ne este clar cât de mult contribuie școala la răspândirea virusului. Bănuiesc că acum are un rol mai pronunțat în răspândirea Covid-ului, dar ca să înțelegi ce se întâmplă e nevoie de informație mai granulară. Nu e suficient să decidem că închidem toate școlile pentru o lună și trecem toți pe online, dar trebuie să înțelegi dacă poți să faci acest lucru diferit, pentru diferite școli, în funcție de situație.
Care ar trebui să fie abordarea pentru locurile de muncă, de exemplu?
Ar trebui să fie aceeași abordare. Noi vedem cum au reacționat transportatorii. Populația este obosită. Partea economică și partea de sănătate publică se bat cap în cap. Ai o bucată de pâine, te protejezi, n-ai o bucată de pâine, nu te protejezi. Până la urmă trebuie să iei în considerare acest component, mai ales atunci când tu ca stat nu poți compensa pierderile oamenilor.
Pe de altă parte, multe țări europene au impus restricții mult mai dure înainte de Revelion și le mențin în continuare. Republica Moldova e mai deosebită din acest punct de vedere? Adică putem înțelege gândirea oamenilor și comportamentul lor în momentul în care au început să scadă cazurile, dar era acesta un moment de relaxare pentru autoritățile din sănătate să nu adopte restricții mai dure, nuanțate, ca să nu ajungem din nou la o creștere semnificativă?
Nu, dar ca să impui astfel de restricții trebuie să compensezi pierderile economice.
Dar nu e vorba neapărat de restricții pentru agenții economici, e vorba de restricții de comportament... Nu ai voie după ora 8.00 seara să ieși în stradă, nu ai voie să mergi la alt magazin decât în raza ta de reședință, nu ai voie mai mult de trei la masă în cafenea. De exemplu...
Dar vedeți că virusul nu se transmite noaptea mai mult decât ziua. Virusul se transmite acolo unde sunt mulți oameni și ei sunt într-o încăpere. Cred că numărul de contacte sociale între oameni și aflarea îndelungată în încăperi în timpul zilei este mult mai mare decât noaptea. Cred că aceste măsuri de noapte sunt măsuri, care doar enervează populația și, de fapt, nu prea are mare impact asupra epidemiologiei Covid-ului. În Moldova, închiderea mall-urilor și centrelor comerciale are sens, pentru că ziua ele devin foarte aglomerate. Aici văd sensul epidemiologic.
Da, dar avem cluburi de noapte, care de obicei sunt pline...
Atunci închizi cluburile, nu închizi circulația. Cred că pentru fiecare dintre aceste măsuri trebuie să se vină cu o argumentare. Îți faci măsurile, în funcție de impactul epidemiologic și eficacitate.
O altă măsură excesivă este interzicerea plimbărilor. Este o restricție absolut inutilă, din punctul meu de vedere, când oamenii sunt în lockdown, să nu le dai voie să iasă în parcuri. Nu e o măsură eficientă.
Arată acest lucru că ne ghidăm de niște norme generale, pe care le preluăm și nu le adaptăm situației locale?
Exact asta facem. Aceste măsuri erau cât de cât explicabile la început, când noi nu știam cu ce luptăm. Acum s-au adunat suficiente dovezi ca să înțelegi în ce situații se transmite, în ce situații nu se transmite. Cea mai eficientă metodă, ca să eviți infectarea într-o încăpere e să deschizi geamurile. Respectiv, aflatul afară în condițiile în care oamenii sunt la o distanță mult mai mare decât în încăperi, practic are cel mai mic risc de infectare.
Există grafice care arată gradul de transmitere și în ce locuri se transmite mai mult acesta. Știm că cel mai mult contează durata expunerii, aflarea în încăpere, câți oameni sunt în acea încăpere, sunt ei cu mască ori fără. Ăștia sunt cei patru factori care trebuie să-i controlezi, să-i comunici oamenilor, și în funcție de ei să iei decizii.
Trebuie să înțelegi unde în Moldova sunt locurile, unde oamenii stau în aglomerări mai mult de 20-30 de minute și ce poți face acolo.
Adică închiderea piețelor ar fi și ea o măsură ineficientă?
Contează dacă aceste piețe sunt sub aer liber sau se află în spații închise. Contează aceste detalii. Problema noastră ține de distanța socială, care nu e asigurată în piețe. Ar fi bine să fie reglementat câți oameni intră pe teritoriul pieței, câți așteaptă. Deci, trebuie să fie gândite niște măsuri, ca să te asiguri că ea nu este aglomerată, că oamenii nu stau nas în nas și tușesc unul peste altul și atunci riscul de transmitere este mic.
Lockdown-ul de la începutul acestei pandemii era explicabil, pentru că noi toți stăteam acasă speriați și spălam și talpa încălțămintei, pentru că nu știam cum se transmite. Odată cu evoluția situației și cu apariția informațiilor, începi să nuanțezi măsurile. Noi însă și acum avem aceeași informație – să păstrăm distanța, să ne spălăm pe mâini și să purtăm masca. Nu am mers cu detaliile mai profund în comunicarea cu populația.
Și cum credeți, autoritățile nu explică mai mult din ce cauză? Nu știu cum, n-are cine sau se gândesc că oamenii nu vor înțelege?
Să organizezi o campanie de comunicare de durată este scump. Ca să faci comunicare pentru schimbare de comportament, cel mai bine e să îți angajezi companii de marketing. Ele se pricep cum să le facă. De exemplu, premierul Noii Zeelande, care este atât de lăudată și apreciată pentru felul în care a răspuns la Covid, pentru ea cel mai important pilon în răspunsul Covid a fost comunicarea.
Ea și-a angajat câteva companii, care s-a gândit la detalii și au făcut comunicare intensă, care a reușit să țină angajată populația în această luptă cu virusul și să facă totul împreună. Adică autorități și populație. S-a făcut comunicare pe etape. Ea a avut în spate companii întregi, care au gândit strategia lor de comunicare.
Noi avem un grup de comunicatori, dar nu este suficient. Adică problema e în resursele financiare, trebuie să ai capacitate și să poți să pui toată această comunicare în aplicare. Noi nu am avut o abordare serioasă facă de comunicare. Toată comunicarea noastră se reduce la flyere, mai scrii niște materiale media, mai pui ceva pe Facebook, am mai ieșit de trei ori la TV și asta e toată comunicarea.
Nu, asta nu e comunicare și nu e suficient ca să schimbi comportamente. Pentru așa ceva sunt companii de marketing, care se ocupă anume de astfel comunicare menite să schimbe comportamente. Pot face lucruri simple, care însă sunt importante să lucreze cu psihologia omului, cu sfera lui afectivă și emoțională.
Un moment important, des discutat în presa locală sunt banii care ne lipsesc pentru cumpărarea vaccinului. Noi ce ar trebui să înțelegem din toată această situație?
Eu văd un ping-pong acum privind alocarea resurselor financiare pentru vaccinuri.
Dar noi am fi putut avea deja vaccinurile, dacă am fi alocat bani pentru ele sau e nevoie de mult mai mult?
Noi ținem minte ce fel de legi au fost aprobate în ultima ședință a Parlamentului de la sfârșit de an. Cred că imunizarea populației împotriva Covid19 era ultima lor bătaie de cap, atunci când treceau pe bandă rulantă clauze care vizează Legea privind controlul tutunului. Cred că prioritatea imunizării în momentul în care se închidea ciclul electoral era foarte mică. Sigur că noi am rămas fără bani în buget pentru vaccin. Dar una e să aloci resurse, iar alta e să începi discuții cu producătorii să îți vândă vaccin.
Țările bogate au început să negocieze cu producătorii cu jumătate de an în urmă. Eu nu știu dacă noi am avut aceste negocieri cu producătorii. Noi suntem la mila platformelor internaționale și donațiilor. Covax și alți parteneri care au promis să ne doneze vaccinuri acoperă maxim 30% din necesarul de imunizare, dar alte 50% Deci, ar fi fost bine să se înceapă negocieri cu producătorii, să autorizezi să intre în țară vaccinul, să te asiguri că aceste vaccinuri pot ajunge în țara ta.
Noi avem niște proceduri de achiziție, care cumva descurajează să porți negocieri directe cu producătorii. Acum, în februarie, Agenția Medicamentului a aprobat înregistrarea accelerată, dacă medicamentul este pe lista medicamentelor precalificate de OMS. Acest lucru se putea face în octombrie, septembrie, august, când deja se știa că în curând va fi vaccinul. Însă cel mai important e negocierea cu producătorii. Până la urmă trebuie să rezervi un anumit volum care să-ți vină în țară, în momentul în care va fi disponibil.
Moldova e dezavantajată din cauza volumului, apoi din cauza prețului, noi nu putem plăti mult. Fiind o țară săracă, nu ai puterea de negociere. De exemplu, astăzi am citit că Ghana a primit deja vaccinurile anti-covid prin Covax, altele le cumpără direct. Adică unele țări, precum Ghana, au fost mai accelerate decât Moldova, fiind în aceeași situație ca Moldova. Însă neștiind detalii din interior e greu să înțelegi ce au făcut responsabilii noștri și ce n-au făcut.
Vom reuși, în aceste condiții, să vaccinăm acele 70% din populație, în acest an, ca să rupem lanțul infectării?
Bun, planul nostru e să vaccinăm grupurile vulnerabile și cu risc înalt de infectare. Nu putem să ne așteptăm că în 2021 noi vom avea acces la vaccin pentru 70% din populație, având în vedere că suntem în februarie. Poate se va întâmpla o minune și vara brusc vor fi produse mai multe vaccinuri. Un lucru e clar că nu poți termina cu pandemia, dacă țara bogată se vaccinează, iar cea săracă, nu. Deci, aici se poartă multe discuții la nivel mondial, ca să se permită și producerea de vaccinuri generice. E nevoie de solidaritate globală. Din păcate aceasta e realitatea, mai întâi primesc bogații și pe urmă săracii. Când va veni vremea vecinului sărac, o să vedem.
Doamna Bivol, mulțumim pentru acest interviu!
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
26 aprilie, 2018, 13:53
26 aprilie, 2016, 10:27
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Tânăr medic la țară: „Trebuie să fac focul, să tai lemne, tr ...
22 noiembrie, 2023, 15:49
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,41 %