Tot ele recunosc că oamenii nu vor să se vaccineze, iar de asta depinde dacă copiii vor reveni la învățământul în clase sau de impunerea unor restricții mai dure.

Despre toate acestea am vorbit într-un interviu pentru Sănătate INFO cu șeful interimar al Direcției Generale Asistență Socială și Sănătate a Primăriei Chișinău – Boris Gîlca.

Domnule Gîlca, Chișinăul e acum sub cod portocaliu, ceea ce înseamnă că avem din nou o situație îngrijorătoare la capitolul infectare cu Covid-19. De ce creștem atât de simțitor și dacă e o situație asemănătoare cu cea din primăvară sau totuși, coronavirusul e mai contagios, dar nu și atât de sever?

Este, probabil, o situație diferită. Tabloul epidemiologic este similar cu ceea ce se întâmplă în regiune, inclusiv țările limitrofe. Înțelegem că, și la nivel regional și global dominantă devine tulpina Delta cu o contagiozitate și agresivitate sporită. Ceea ce a facilitat extinderea acestei tulpini în Republica Moldova a fost relaxarea populației față de regulile de sănătate publică. E vară, oamenii au intrat în perioada de vacanțe, după un an pandemic, au reînceput plecările la mare, la munte, în afara țării. O bună parte dintre oameni sunt nevaccinați. Respectiv, specialiștii au preîntâmpinat că la sfârșit de august vom avea un nou val, preponderent facilitat de vacanța celor nevaccinați. Acest lucru se întâmplă astăzi și noi suntem martori.

Care este incidența și ce rată de transmitere are virusul în acest moment?

Vom avea ședința Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a Municipiului Chișinău, luni, pe 23 august, însă așteptăm ședința Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, pentru că multe ghidări vor veni de la autoritățile centrale, inclusiv pentru noul an școlar. Respectiv, cu certitudine, indicatorii epidemiologici ne arată o rată a infectării caracteristică pentru Codul portocaliu, dar datele vor fi raportate și actualizate luni, 23 august. 

Capitala e practic cea mai aglomerată localitate din țară, bineînțeles că sunt și mai multe cazuri. Zilele trecute Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a decis noi restricții din cauza pandemiei, dar ceea ce vedem noi în oraș arată că nimic din ceea ce s-a decis nu e pus în aplicare. Oamenii nu poartă măști în transportul public, în localuri chiar angajații sunt fără măști de protecție ori le poartă necorespunzător. De ce nu funcționează restricțiile, având în vedere că ele deja sunt în vigoare?

Nu avem acea responsabilitate și solidaritate civică. Populația s-a relaxat. Populația nu respectă regulile esențiale de control a infecției Covid-19. Avem decizii corecte, atât ale comisiei extraordinare, cât și a ale celei municipale de sănătate publică, însă o bună parte din populație nu le aplică. De aceea, la ultimele două ședințe ale Comisiei extraordinare de sănătate publică municipale, primarul general a solicitat suportul organelor de forță, în special, al MAI și al Inspectoratului Național de Carabinieri pentru implicarea în controlul pandemic. S-a cerut patrularea stațiilor de așteptare, a spațiilor aglomerate, urmărirea și respectarea portului de măști, în transportul public, în spațiile închise, în piețele agricole. Cu regret nu avem o poliție municipală, la care primarul ar putea să intervină și să ordoneze aceste măsuri. Acestea sunt competențele autorităților publice centrale. Mă bucur că MAI a dat indicații pentru intensificarea măsurilor de control din partea oamenilor legii, pentru avertizare, preîntâmpinare și pentru sancționare, pentru cei care nu le respectă. Chiar și cu o rată majoră de vaccinare, asta nu înseamnă că ne putem dezice de regulile de sănătate publică, de portul măștii, de respectarea distanței fizice, dezinfectarea și spălatul mâinilor.

Ce instituții sunt implicate în asigurarea măsurilor antiepidemice în Municipiu? Cine și ce responsabilități are?

În primul rând este Centrul de Sănătate Publică Chișinău, cu care avem o colaborare și o comunicare zilnică privind controlul epidemiologic. Avem instituția pe care o reprezint și desigur prin implicarea asistenței medicale primare și prin implicarea sistemului spitalicesc în gestionarea pandemică. Cunoașteți că în precedenta perioadă pandemică, toate spitalele municipale au fost transformate în spitale strategice Covid-19, pentru internarea și tratamentul pacienților. Ulterior, când pandemia a mers în descreștere, am scos din circuit spitalele strategice, ele revenind la activitatea din perioada pre-pandemică, la profilul acestor spitale.

Și acum când vedem o creștere alarmantă a numărului de infectați, am actualizat planul de răspuns al infecției Covid-19 pe Municipiul Chișinău, care prevede activarea graduală a spitalelor, în caz de necesitate, pentru internarea unui număr sporit de pacienți.

Acum ce instituții medicale primesc pacienți cu Covid-19?

În acest moment, în Municipiul Chișinău doar Centrul de triere Covid-19 de la Moldexpo este instituția în care se internează în staționar pacienții confirmați cu Covid-19. Aici avem dislocate 340 de paturi pentru pacienții cu Covid, inclusiv o secție de terapie intensivă care poate fi extinsă până la 24 de paturi. O instituție bine dotată, cu resurse umane bine calificate. Actualmente sunt activate doar 200 de paturi, din cele 340, pentru internarea pacienților. Avem activate 18 paturi pentru terapie intensivă. Această instituție face față presiunii, cu toate că avem o creștere zilnică a numărului de internați. Dacă situația se va agrava vom activa rând pe rând alte spitale. Următorul spital care ar intra în circuitul Covid-19 ar fi Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”, urmat de Spitalul Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail”, Spitalul de Boli Contagioase pentru Copii și Maternitatea Nr.2. Vom putea reveni, dar ne dorim să nu ajungem la asta, la deschiderea Spitalului Clinic Municipal de Ftiziopneumologie, unde sunt 150 de paturi.

Câte infectări de Covid revin zilnic Chișinăului?

Undeva a cincea parte din infectări revine Municipiului Chișinău. Dacă am avut aproape 500 de cazuri, în ultimele zile, în Chișinău erau 115 cazuri. Ceea ce nu este un indicator rău, luând în considerare că majoritatea populației este concentrată în Chișinău.

Ce estimări aveți pentru următoarea perioadă, având în vedere ritmul lent de imunizare împotriva Covid-19.

Este o întrebare care nu ține de competența mea. Eu nu sunt epidemiolog. Din ceea ce cunoaștem noi, înțelegem că am intrat în noul val pandemic, predominant cu varianta Delta, mult mai agresivă și contagioasă. Pericolul îl văd în afectarea posibilă a tinerilor. Tabloul vaccinal arată că avem puțini tineri vaccinați împotriva Covid-19. Cea mai mică rată de vaccinare este printre tinerii de 18-27 de ani. Exact cei care sunt expuși cel mai mult la noua tulpină Delta.

Începe anul școlar, care va fi o provocare. De aceasta așteptăm ghidarea din partea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică. Niște scenarii care vor fi sigure și care le vom aplica și în Municipiul Chișinău. Sigur că trebuie să creștem rata de vaccinare, fără asta nu putem conta pe o activitate cotidiană liniștită.

Din datele prezentate oficial, Chișinău e lider la capitolul imunizare – în jur de 25% deja s-au vaccinat cu prima doză. Ce număr de populație eligibilă pentru vaccinare avem în Municipiu? Câți oameni ar trebui să fie imunizați, la modul practic?

În Chișinău ne-am mobilizat încă din luna martie prin planificarea acelor puncte de vaccinare. Acum avem în Chișinău 70 de puncte de vaccinare. Avem un centru de vaccinare cu o capacitate de până la o mie 200 de vaccinări pe zi. Avem și cele două puncte mobile de vaccinare, care vor rămâne să activeze în continuare. Avem nevoie de triplarea indicatorilor de vaccinare în Municipiu pentru a avea o imunitate colectivă și siguranță epidemiologică. Reieșind din estimările care nu sunt de competența Direcției, în Chișinău sunt peste 700 de mii de locuitori și  aproximativ 270 de mii de persoane vaccinate cel puțin cu o doză. Suntem într-un trend bun. Dacă scoatem din cei 700 de mii, populația tânără sub 18 ani. Estimativ am avea aproximativ 500 de mii de locuitori pe care trebuie să-i vaccinăm. Suntem aproape la jumătatea numărului de locuitori care și-au administrat vaccinul, dar încă este puțin.

Pe categorii de vârstă cum stăm cu imunizarea?

Probabil acest lucru trebuie să îl cerem de la Centrul de Sănătate Publică Chișinău sau ANSP. Ei chestionează registrul electronic Covid-19 și acel registru de înregistrare a vaccinaților. Noi nu avem acces la această platformă. Cu siguranță există aceste date.

Chișinăul e pregătit să impună restricții mai dure, dacă numărul de infectări va crește? Ce fel de reguli vor fi?

Decizia nu îmi aparține mie personal. Eu sunt parte a Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică în calitate de secretar. Noi discutăm și ascultăm sfaturile specialiștilor. În primul rând, după legislație noi trebuie să transpunem deciziile Comisiei Naționale, dar și să intervenim pe anumite segmente teritoriale. Noi am fost întotdeauna atenți cu situația epidemiologică.

Ce strategie de imunizare a adoptat Chișinăul pentru a convinge cât mai mulți oameni să se imunizeze? Cum vă propuneți să intensificați acest proces?

În continuare mergem pe o strategie de comunicare comună. Ele nu pot fi segmentate. Moldova este o țară mică, Chișinăul este cea mai mare localitate din țară. Strategiile de comunicare, de convingere trebuie să fie unificate și mesajul trebuie să fie unificat pentru toată Moldova. Republica Moldova este o țară cu o populație foarte mică. Cât de bune nu ar fi aceste strategii și aceste mesaje, vom observa o ineficiență în aceste comunicări, în special, pentru convingerea de a se vaccina. Aceasta se întâmplă la nivel global, nu numai în Moldova. Dacă știți vreo țară din lume care a avut succes deosebit în campania vaccinală, dați-mi acest exemplu. Toate țările se confruntă cu aceste mituri și intervenții eronate pe partea de vaccinare. Este o mișcare globală anti-vaccinală fără evidențe. Niște oameni prost informați, care rămân cuprinși de aceste informații false, le distribuie și le multiplică.

Am fost plăcut surprins când Mitropolia Moldovei a venit cu un mesaj pro-vaccinare, când ne-a oferit la unele dintre maratoanele vaccinale mii de doze de vaccin. De asemenea, am rămas surprins când s-a făcut acea dezbinare a clericilor, când s-a organizat acel protest din centrul Capitalei. După acel protest vedem și o rezistență mai mare la vaccinare. Sunt niște lucruri care ne dezbină.

Peste tot în lume, strategiile de comunicare nu și-au atins obiectivul scontat. Da, pe alocuri a fost cu succes. Și noi avem aceeași situație. Rămâne să mergem în continuare, pe o comunicare mai insistentă, să avem parteneriate cu presa. Noi avem peste 6 mii de decese și tot nu ne-am învățat minte să respectăm niște reguli și să ne vaccinăm.

Având în vedere că în nici două săptămâni începe școala, care este situația privind imunizarea cadrelor didactice, dar și a personalului auxiliar în instituțiile de educație timpurie, școlară și universitară? Cât la sută sunt vaccinați și dacă puteți să ne spuneți măcar cine deține cel mai mare procent – grădinițele, școlile, universitățile?

Dacă ne referim la vaccinarea cadrelor didactice, aici avem un tablou foarte bun. Noi am început în Municipiul Chișinău vaccinarea cadrelor didactice la 1 aprilie, când încă era în aplicare scenariul 1 de imunizare Covid. Astăzi avem o rată de vaccinare de peste 70 la sută a cadrelor didactice vaccinate în Municipiu. Am dedicat al doilea maraton de vaccinare în Municipiu pentru cadrele didactice pentru 2 zile. Și Ministerul Sănătății a venit cu inițiativa de a desfășura aceste maratoane pentru cadrele didactice în toată țara. Trebuie să așteptăm să vedem ce ne va spune Comisia specializată de la minister și specialiștii de la ANSP referitor la vaccinarea tinerilor sub 18 ani.

70 la sută este un procent cumulativ al cadrelor didactice și personalul tehnic auxiliar. Date dezagregate nu avem. Este de competența Direcției generale educație, tineret și sport a Municipiului Chișinău.

În acest weekend s-a desfășurat un maraton de vaccinare pentru cadrele didactice. Cum știți că cei care se vaccinează sunt din sistemul educațional și de ce un maraton pentru ei?

Noi coordonăm aceste activități cu Direcția Generală educație, tineret și sport, care își mobilizează resursele umane pentru vaccinare. Așa a fost și anterior. Cadrele didactice sunt anunțate și sunt întocmite liste.

Alți cetățeni au putut să se imunizeze?

Sigur. Am debirocratizat procesul de vaccinare pentru a avea acces toți cetățenii să se imunizeze. Oricine din Vulcănești poate veni în Chișinău să se imunizeze și invers, dacă aceasta este comod.

În ce situație s-ar putea decide că orele nu se pot petrece fizic și că e nevoie ca școlile să treacă pe online?

Este corect să se expună specialiștii în domeniu. Vom aștepta deciziile comisiei naționale. Vom transpune aceste decizii în ședința comisiei municipale. Dacă vreți viziunea mea proprie, doar școlile care vor avea o acoperire de 70 la sută de personal didactic imunizat ar trebui să-și înceapă activitatea cu prezența fizică. În rest, ceilalți ar trebui să-și revadă riscul, fie de a nu profesa, fie ca și lucrătorii medicali să fie obligați să se testeze, o dată la 72 de ore, la Covid-19 din surse proprii, pentru a dovedi că nu este infectat. Sunt niște exemple de control care sunt aplicate în alte țări.

Ce pregătiri se fac în spitale pentru a putea prelua un număr mai mare de pacienți? Se va schimba în modul de organizare a paturilor, a personalului, a dotărilor față de anul trecut?

Primul val pandemic ne-a învățat multe, dar și ne-a prins pe nepregătite. Ne-am adaptat din mers pe parcurs. Acum nu avem această îngrijorare, pentru că avem o experiență bună de gestionare eficientă a crizei pandemice. Planul de control la pandemia Covid-19 a fost actualizat și prevede activarea graduală a spitalelor pentru internarea pacienților cu Covid-19 și la necesitate noi putem activa spitalele Covid-19 în 24, maxim 48 de ore, cu toate dotările, resursele umane, echipamentele necesare. Avem suficiente materiale consumabile, materiale de protecție și medicamente pentru a face față noului val pandemic, dacă va fi necesar.

Anul trecut, când toate spitalele din țară au devenit cu profil Covid, au fost anulate foarte multe intervenții planice și foarte multe vizite ale pacienților la medicul de familie și la specialiști. Să ne așteptăm la o situație asemănătoare în această toamnă?

Nu sunt de acord că au anulate. Au fost sistate internările programate, neesențiale, inclusiv a tratamentului bolnavilor cronici. Aceasta nu a fost vital. Pe toată durata pandemică, toată populația care a avut nevoie de intervenții chirurgicale urgente li s-a acordat asistență medicală necesară. Nimeni nu a decedat din cauza intervențiilor chirurgicale, fiindcă acest lucru a fost bine stabilit, în repartizarea responsabilităților pe aceste domenii.

Probabil, avem o dublare de servicii în multe dintre instituțiile noastre, avem spitale eficiente și mai puțin eficiente. Rămâne să analizăm aceste date, lecția post-pandemică va fi și în restructurarea sistemului de sănătate, inclusiv a paturilor de spital pentru anumite profiluri, ca ele să aibă încărcătură.

Cert este că sistemul de sănătate, atât cel Municipal, cât și cel republican, necesită niște transformări, pentru eficientizarea serviciilor. Dacă luăm sistemul de sănătate municipal, toate spitalele municipale au fost construite în anii 70-80, pentru un număr de populație de peste un milion în Chișinău.

După anii 90, în special după 2000, am intrat în criza demografică, care continuă. Dacă până în anul 2000 aveam peste 100 de mii de nașteri anual, astăzi, dacă avem 30 de mii de nașteri, cu prognoze că vom scădea sub 25 de mii.

Ca număr de populație suntem mai puțini în Chișinău. Respectiv sporul populației este negativ, iar infrastructura instituțiilor medicale este încă pentru acel număr de populație, pentru care a fost construit. Avem niște dublări, respectiv, având niște dublări, avem servicii esențiale care nu se regăsesc în sistem. Acestea ar fi serviciile de îngrijiri paliative, care ar trebui să le fortificăm. Ne propunem să avem un spital modern de îngrijiri paliative. Nu avem un spital de recuperare și reabilitare inclusiv post-AVC în Municipiu. Infrastructura la Spitalul Nr.4 este foarte învechită, noi vrem să construim acolo sau să transferăm spre o altă locație paturile de îngrijiri paliative.

Domnul Gîlca, în Capitală se fac pregătiri pentru ziua de 27 august, Ziua Independenței și pentru 31 august, Ziua Limbii Române. Dvs cum vedeți desfășurarea acestor evenimente în contextul în care în ultimele zile am avut aproape 500 de cazuri noi de Covid-19?

Cu atenție, cu o bună analiză. Nu pot să mă pronunț dacă trebuie să aibă loc sau nu, pentru că sunt evenimente naționale. Este vorba despre 30 de ani de independență, este un jubileu. Sunt niște prerogative în mâinile autorităților centrale, în decizia Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică. Delimitarea puterilor în administrație publică locală și centrală este exact această situație.

Cert este că trebuie să se desfășoare cu mare atenție, trebuie să fim responsabili și dacă se vor organiza anumite evenimente, să fie marcate cu respectarea strictă a regulilor de sănătate publică.

Domnule Gîlca, vă mulțumim pentru interviu.