Interviu cu Ștefan Gațcan, director al Insitutului Mamei și Copilului: „ La această etapă pe mine activitatea de managment nu prea mă încarcă. Din ce cauză? Pentru că mă consider un manager adevărat”

Sursa Foto:

PasPortal Administrator

22 iunie, 2013, 14:29

Vizualizări: 3928

Nu a fost candiat la funcția de ministru și nici nu vrea, deocamdată. Consideră că fuzionarea spitalelor de profil poate aduce mai multă eficiență în activitatea acestora, iar crearea Colegiului Medicilor este o necesitate imperativă pentru Moldova. E de părere că dacă natalitatea nu va fi stimulată, riscăm să devenim un ”grup etnic”. Despre toate astea citiți în interviul cu Ștefan Gațcan, director al Institutului Mamei și Copilului.

Autor: Elena Cioina

La începutul acestui an, Centrul Mamei și Copilului a ajuns în mijlocul unui scandal de proporții, deopotrivă cu Ministerul Sănătății, după decizia de comasare cu încă două spitale pentru copii. Istoria s-a încheiat confuz, așa că vreau pentru început să vă întreb câte instituții gestionați acum?

Acum sunt director al Institutului mamei și copilului, care întrunește trei instituții ce au fuzionat pe 19 februarie, adică în registrul de stat este o singură instituție – Institutul mamei și copilului, care cuprinde spitalul clinic republican „Emilian Coțaga”, Centrul de Reproducere Umană și Genetică Umană și, la modul propriu-zis, Institutul de cercetări științifice și ocrotierii sănătății mamei și copilului, care în cele din urmă și-a schimbat denumirea în Institutul mamei și copilului.

Din câte îmi amintesc Parlamentul a suspendat întreaga reformă a spitalelor...

Parlamentul a abrogat strategia de fuziune a instituțiilor, dar nu a anulat strategia prin care unele instituții erau deja fuzionate, pentru că în hotărârea Parlamentului este scris foarte clar că e vorba de instituțiile ce sunt în proces de fuziune. În acel moment noi deja eram o singură instituție înregistrată în registrul de stat, celelalte erau deja iradiate. Deci, aici nu poate exista nicio specualție. Procedura a durat șase luni, toate colectivele au fost informate, dar, cum se întâmplă în Moldova, pe mai multe aspecte „după moarte, pocăință”. Nimeni nu a realizat această fuziune cu forța sau să se procedeze la șiretlicuri. Au fost discuții publice.

Și acum cât de mare e echipa dumneavoastră?

Acum am în gestiune 2.860 de persoane, dintre care 595 de medici, peste 823 de sutori medicale și restul personal auxiliar.

Vă descurcați cu toate cele trei instituții care au fuzionat?

La această etapă pentru mine este o activitate de managment care nu prea mă încarcă. Din ce cauză? Pentru că un manager adevărat – dar eu totuși mă consider un manager care a trecut toate etapele de pregătire – sunt în stare să gestionez instituții care pot avea și 4-5 mii de angajați. De ce? Pentru că un managment comun aduce numai beneficii.

Ce beneficii ați obținut din această fuzionare?

În primul rând, este un management financiar comun. În ce constă aspectul ăsta? De fortificat resursele materiale pentru problemele prioritare pentru instituțiile ce sunt preocupate de sănătatea mamei și copilului, pentru că în republică astăzi există foarte multe instituții care dispersează acest serviciu. Adică spitale municipale, republicane care practic trebuie să fie un conglomerat. Este mai convenabil pentru pacient. Acesta este doar un element, dar sunt o sumedenie de elemente legate de complexitatea cazurilor, pentru că noi nu tratăm boala, noi tratăm pacientul. Și atunci când pacientul este tratat de o mulțime de patologii avem nevoie și de ORL, de chirurgi, microchirugi și de pulmunologie și de pediatrie conservativă.

Al doilea aspect pentru fuziune este folosirea rațională a utilajului, pentru că, cu părere de rău, dar astăzi în Republica Moldova utilajul procurat, care e destul de costisitor și încă pe banii publici, nu este folosit rațional și la cel mai înalt randament. De ce să cumperi o tomografie cumputerizată și o rezonanță magnetică și la Institul Mamei și Copilului și la Institutul „Coțaga”, este un non-sens. Banii puțini pe care îi avem trebuie să îi concentrăm în așa fel ca ei să ne aducă beneficii.

Și dvs în cât timp ați putea obține o eficiență mai mare din această fuzionare, având în vedere că vă considerați un manager bun?

Eu cred că în trei ani de zile, după modelul de reforme care sunt puse astăzi ca prioritate în activitatea Ministerului Sănătății. Noi suntem strâns legați de medicii de familie și aceste reforme, care vin în sistemul primar, sunt foarte benefice pentru noi. Reformele care se vor produce în maternitățile din țară sunt benfice pentru noi, pentru că noi vom putea examina și avea mereu în evidență acea femeie gravidă, acel copil și terminând cu instituția terțiară unde nu mai e nevoie să plimbi pacienții prin diverse instituții.

În trei ani de zile, la modul practic, ce vreți să obțineți?

Dorim să fortificăm baza tehnico-materială cu eficacitate maximă a utilajului medical, a resurselor umane și a potențialului instituției. Ne interesează și calitatea și acoperirea totalmente a serviciilor pentru ocrotirea mamei și copilului. Nu mai putem tolera să trimitem peste hotare copiii care au nevoie de operații chirurgicale la cord, cu boli oncologice, etc. Dar pentru aceasta trebuie concentrare, fuziune și dotare foarte clară a unei instituții care să corespundă nevoilor pacientului, că nu putem să dotăm 10.

De asemenea ne propunem să introducem sistemul informațional unic pentru medici, pentru că acum toate actele medicale sunt calificate după sistemul DRG. Odată ce am trecut la sistemul internațional de evidență a patologiilor și, în general, a calității de tratament a pacienților, avem nevoie de acest sistem unic informațional. El nu trebuie să cuprindă doar aspectul de fișă electronică și de bon personificat, dar și de monitorizare a pacientului la distanță.

Un alt aspect important pentru sistemul nostru de sănătate este minimalizarea cheltuielilor care nu sunt direcționate spre pacient. Am în vedere externalizarea curățeniei din spital, alimentația, care nu este satisfăcătoare nici într-o instituție medicală, avem problema legată de deșeurile biologice, infrastructură, sisteme de economisire a resurselor energetice și multe cheltuieli de infrastructură care sunt puse în cârca pacientului.

Cât din cheltuieli vreți să reduceți?

Ne propunem să economisim măcar 20% din cheltuielile de infrastructură. Asta înseamnă pentru instituția noastră peste 30 de milioane de lei, care pot fi direcționate spre dezvoltarea infrastructurii și stimularea salarială.

Din ce îmi spuneți, mă gândesc că ați putea deveni ușor ministru al Sănătății...

Nu am fost niciodată candidat la funcția de ministru al Sănătății. Nu corespund astăzi calității unui ministru de Sănătate, pentru că un ministru de Sănătate trebuie să întrunească o experiență mult mai largă în administrarea instituțiilor foarte mari. Acum, dar și în următorii ani, nici în programul meu și nici în activitatea mea nu poate exista un astfel de proiect.

Dar ați avut o astfel de propunere?

Nu.

Și dacă vi s-ar propune?

Voi accepta doar atunci când instituția pe care o gestionez va avea performanțe nu doar în ceea ce privește indicatorii de bază a ocrotirii sănătății, dar în satisfacerea pacientului pe care îl consider cel mai înalt indicator de performanță.

În ultimele săptămâni sunt mediatizate două proiecte destul de controversate, promovate de Ministerul Sănătății. Este vorba despre cel privind acreditarea medicilor și cel cu privire la Colegiul Medicilor...

Ceea ce este legat de Colegiul medicilor: este o necesitate imperativă a timpului, care dorim noi sau nu, din experiența țărilor civilizate a arătat că doar Colegiul Medicilor poate fi acea structură nestatală care poate foarte bine monitoriza, aprecia, gestiona potențialul cadrelor medicale din Moldova. Ministerul Sănătății este instituția care ne va face politici în domeniul sănătății și aici trebuie foarte clar de delimitat atribuțiile Ministerului și cele ale Colegiului medicilor. Adică această ultimă instituție trebuie să știe exact care îi sunt atribuțiile, drepturile, obligațiile și scopurile. De aceea, proiectul care e acum la comisia parlamentară sper să aibă finalitate până la sfârșitul anului. Va fi cunoscut mai întâi de opinia medicală și după această poate fi luată o decizie.

Care sunt obiecțiile Dvs. referitor la acest proiect?

Cred că acestui Colegiu îi pot fi atribuite nu doar obligații, ci și anumite drepturi și responsabilități.

Faptul că medicii sunt obligați, conform acestei variante de proiect, să facă parte din Colegiul, pentru că altfel nu vor putea activa, vă deranjează?

Este un articol care încalcă drepturile cetățeanului și el trebuie eliminat. Eu cred că noi vom merge pe modalitatea de a face atractiv acest Colegiu al medicilor, pentru că astăzi medicii din Moldova sunt fără nicio apărare. Noi nu avem Colegiu al medicilor care poate da calificarea de acțiune sau inacțiune a medicului, nu avem asigurare medicală pentru medici, care poate să ne restituie o parte din daunele morale și materiale în caz de greșeală sau eroare medicală și noi nu avem legea despre malpraxis. Eu sunt convins că până la sfârșitul mandatului acestui Parlament, aceste trei atribute, care sunt trei piloni mari în apărarea drepturilor medicilor, vor fi rezolvate.

Ați pomenit de legea malpraxisului, care nu există în Republica Moldova. În ultima perioadă, de exemplu, aflăm despre tot mai multe cazuri când un copil a murit la naștere, când o mamă a murit la naștere, dar niciun medic nu a fost pedepsit pentru asta. Nu e vina nimănui în aceste cazuri sau de ce nimeni nu a fost pedepsit?

Noi am efectuat o analiză profună privin mortalitatea maternă în Republica Moldova începând cu 2001 până în 2012. Da, în timpul activității unui medic pot fi admise sau comise unele greșeli. Adică aspectul de conduită și tratament într-un caz critic poate fi într-un fel, dar poate fi și altfel. De aceea noi pretindem acum spre standarde, protocoale și algoritme în toate subdiviziunile, dar în activitatea medicului pot fi penalizate contravențional sau penal doar aspectele de culpă medicală. Din punctul meu de vedere, în toate cazurile de mortalitate maternă care au fost greșelile și erorile medicale, nu au depășit 5-10 %, care sunt practic la aceeași normă sau chiar mai jos decât normele din țările europene. Acolo greșelile și erorile medicale ajung la 20%. Dar, totodată, nu este astăzi în Moldova un organ stabilit de experți care să poată da calificativul de acțiune sau inacțiune a unui medic.

Adică vreți să spuneți că, din cauză că nu există o astfel de instituție, nu avem nici medici trași la răspundere și nici nu poate fi dovedită vinovăția lor?

Ca să tragi la răspundere un medic trebuie să existe o analiză foarte și foarte profundă. Ce înseamnă asta? În toată lumea mortalitatea maternă este de 15-20%. În Republica Moldova, dacă luăm acest indicator, pe parcursul ultimilor ani avem nu mai sus de 20-25 de decese la 100 de mii de noi-născuți. Parcă ne încadrăm în limite...

Înseamnă că trebuie să ne liniștim că ne încadrăm în limite?

Nu. Dar în toate țările civilizate sunt situații când și mama și copilul au dreptul la deces. Acum despre ultimele situații din Republica Moldova. O situație ieșită din comun, o tumoare de creier. În acest caz medicul obstetrician-ginecolog este în incapacitate. Medicul primar nu poate astăzi să efectuieze tuturor tomografia computerizată, adică nu avem încă posibilitățile necesare. O ruptură de anevrizmă (n.r. o unflătură ce se umple de sînge lichid ori coagulat, iar dacă, în urma unor emoții sau încordări se rupe, moartea se produce instantaneu.) Să luăm altceva, o adresare târzie a pacientei, în cazul tăinuirii sarcinii sau naștere la domiciliu, care este vina medicului. Atunci când pacientul este adus la spital într-o stare critică, mă scuzați, dar deja nu-i mai poți face nimic. Acest calificativ de acțiune sau inacțiune a medicului nu o poate aprecia instanța de judecată sau organele de anchetă, dar numai experții din Colegiul Medicilor.

Dacă ar exista o lege a malpraxisului, situația s-ar schimba în ceea ce privește erorile medicale?

Nu, situația s-ar schimba dacă noi vom face unele reforme în sistemul ocrotirii sănătății, decentralizarea sistemului primar, vom rezolva problema dotării tehnice și schimbarea metodei de acordare a serviciilor de urgență, mă refer aici la aviația sanitară, inclusiv dotarea instituțiilor pe trepte.

Vreau să vă întreb dacă în instituția Dvs. au fost cazuri de malpraxis?

Au fost și am luat atitudine colegială și disciplinară, pentru că un medic poate aduce prejudiciu pacientului și prin acțiune, dar și prin inacțiune.

Și la Dvs. de care au fost?

Și una și alta. Au fost penalizați cu eliberarea din funcție și terminând cu dosare penale, care sunt investigate de procuratură. Anul trecut au fost suspendați din funcție doi medici, în acest an nu avem niciun caz de suspendare, dar avem dosare penale în instanță.

Câte?

E greu de spus.

În discuțiile cu reprezentanții comunității medicale am înțeles că reforma sănătății merge anevois pentru că există multă implicare politică...

Consider că sistemul medical cere aceleași condiții ca și sistemul judiciar. Nu este nevoie de implicare politică în reformele sistemului medical. Eu, de exemplu, la etapa mea de activitate, nu am văzut implicare directă a unui sau altui partid în activitatea mea personală.

Dar în general?

Nu pot da o calificare, pentru că sunt departe de politică și mă stradui să nu mă ating de asptectele politice.

Dar dacă facem o analiză simplă a directorilor de spitale. Câți dintre ei credeți că sunt numiți pe criterii politice?

Pot să spun doar că, în activitatea sa, un cetățean are dreptul să fie membru, președinte a unei organizații sau alta. Este foarte important să fie delimitate atribuțiile lui. După programul de lucru omul este în drept să meargă în piață, să organizeze sau participe la manifestări, să facă parte din clubul bărbaților sau femeilor politice. Este treaba personală a fiecăruia. Ne interesează doar partea profesională.

Atunci vă întreb, în calitate de manager de spital, cum ar trebui să fie aleși conducătorii acestor instituții?

Ar fi bine să fie numiți prin concurs, tot după formula cum am fost numit și eu, fără să fiu condiționat de un partid sau altul. Poate pentru mulți e o noutate, dar eu spun sincer că am mers la concurs, am câștigat concursul prin proiectul atractiv și convingător care l-am expus din toți ceilalți concurenți. Dacă în locul meu astăzi ar fi fost altcineva, înseamnă că acela merita.

Ca să încheiem cu un subiect la fel de important ca și celelalte abordate până acum, dar care e lăsat cam în umbră. Cum stăm la capitolul natalitate?

Suntem cu un spor natural zero. Cred că în următorii ani de zile numărul de nașteri se va reduce de la 40 la 35 de mii. Îmbătrânim cu pași rapizi, de aceea politica socio-demografică a Republicii Moldova trebuie revăzută. Posibil e nevoie de unele pârghii în plan social și demografic, care direct să stimuleze natalitatea. Dacă nimic nu se va schimba sub acest aspect, noi nu vom putea menține acest popor. Dacă natalitatea anuală scade de la 40 la 35 de mii, peste 150 de ani vom deveni un grup etnic, pentru că vom fi mai puțin de un milion populație.

Domnule Gațcan, vă mulțumim.

Doina Rusu: Proporțiile dezastrului de acum le vom afla peste ani, când adolescenții care fumează vor ajunge la spital cu boli grave

Parascovia Munteanu: Mijloacele de contracepție sunt astăzi disponibile, dar nu și accesibile. Mai ales pentru persoanele cu dizabilități

Interviu cu Emil Ceban, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Avem foarte des propuneri de la privați să construim un spital universitar”

Tag:

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.