Andrei Botnaru, importator de echipamente medicale: „Sistemul medical e în comă. Aproape de moarte. Nu avem doctori. Ei pleacă. La un moment dat nu vom avea nici pacienți”
Elena Cioina
07 mai, 2018, 20:05
Vizualizări: 7747
L-am provocat la un interviu despre piața dispozitivelor medicale din Moldova încă prin luna februarie. Prin aceasta se explică și prima întrebare din acest interviu. A fost foarte punctual și a venit la timp, purtând o pălărie cu boruri late, așa încât să-l poți recunoaște de mulțime. Am schimbat câteva vorbe despre vreme, familie, muncă, provocându-l încet-încet să-mi povestească ce se întâmplă pe piața dispozitivelor medicale din Moldova.
L-am întrebat
cât de profitabil este acest business, mai ales pentru cei care vor să-și facă
munca cinstit, și dacă instituțiile
noastre medicale sunt în stare să se echipeze corespunzător, dacă a fost
favorizat la vreo licitație publică sau a avut înțelegeri cu doctorii ca să-i
promoveze echipamentele. Am înțeles că
rezistă în acest domeniu cei care au „spete”. Naivii, ori dau faliment, ori își
canalizează eforturile spre lucruri care le-ar îngusta cât se poate de mult relația cu statul. Lacune
în legislație sunt cu carul, interese la fel. Cel mai dureros însă este că
într-un final are de suferit pacientul. Despre toate aceste lucruri ne
povestește, Andrei Botnaru, de specialitate medic legist, acum importator de echipamente
medicale și consumabile.
Dle Botnaru,
cum ați început anul?
Cu telefoane și cu
rugăminți la directorii de spitale să-și achite datoriile de anul trecut.
Și ce datorii
au spitalele față de un agent economic, importator și distribuitor de dispozitive
medicale și consumabile?
Multe. Pot să spun că
e vorba de ordinul sutelor de mii de lei.
Pentru
consumabile sau pentru dispozitive medicale? Ce le-ați livrat?
În special consumabile
și tehnică radiologică. Bineînțeles că au datorii și pentru mentenanța
echipamentelor.
În general, în
ce spitale ați livrat echipamente și cum le recunoaștem că uite astea sunt
aduse de firma lui Andrei Botnaru?
În general, am livrat
multor centre medicale mari. Aș putea spune că practic în toate spitalele
republicane există tehnică medicală importată de noi. Multe echipamente sunt și
în spitalele raionale. Acestea au fost procurate prin diverse proiecte internaționale
– JICA, REPEMOL și chiar din bani publici. Veți găsi mai multă tehnică
radiologică, așa că dacă aveți pretenții la ea, mi le puteți adresa (râde).
Dle Botnaru,
pentru că nu sunteți de un an sau doi pe piața dispozitivelor medicale, sunt
sigură că puteți face o evaluare. Cum e să ai afacere cu dispozitive într-o
țară săracă, cu o piață mică și cu câteva zeci de firme care fac același lucru?
Sunteți mulțumit de evoluția pieței sau nu?
E destul de greu,
pentru că potrivit Legii Achizițiilor Publice spitalele nu pot să-și procure
echipamentele pe care și le doresc. Punctul de referință pentru aceste
achiziții e prețul cel mai mic. Și pe piața aceasta nereglementată foarte bine,
evident că sunt foarte multe firmulițe care descoperă tot felul de producători de
echipamente chinezești și atunci se pune accent pe preț, nu pe calitate.
Vreți să
spuneți că găsim în spitalele din Moldova, și nu doar în ele, echipamente de
proastă calitate?
Nu aș spune de
calitate proastă, dar de o calitate mai inferioară.
Există vreun
risc pentru pacienți, dacă sunt mai puțin calitative?
Nu este risc pentru
pacienți. Ele toate au certificate CE (Certificat de conformitate european). Riscul
e pentru instituții medicale, fiindcă procurând un echipament ieftin și
neperformant, care nu este acoperit din punct de vedere al mentenanței și al
service-ului, riscă să se deterioreze și să stea pe post de mobilă. Sau mai
există o variantă – poate fi funcțional pe perioada garanției, un an sau doi,
iar ulterior spitalul să fie pus în situația să cumpere din nou același
echipament. Un lucru de calitate, totuși, costă. Din păcate, instituțiile
medicale sunt puse în situația să cumpere lucruri mai puțin scumpe, care au o
durată de viață mai scurtă.
Toate aceste
lucruri se întâmplă din cauza legislației imperfecte sau, din nou, de vină e
lipsa de bani?
Sunt mai multe
probleme la mijloc, dar prima e lipsa mijloacelor financiare și legislația care
nu-i permite doctorului, ce lucrează nemijlocit cu acest echipament, să-și
cumpere aparatajul cel mai performant cu care ar vrea să lucreze. Doctorii
noștri nu sunt întrebați cu ce fel de echipament ar vrea să lucreze.
Întotdeauna hotărârea este luată de o așa numită comisie de achiziții, formată
din director, economist, jurist. Doctorul e întrebat în ultimul rând.
Dar doctorul
știe ce utilaj medical ar fi cel mai bun pentru munca lui?
Bineînțeles că știe.
Doctorii, totuși, studiază. Văd ce se întâmplă în lume, cu ce se lucrează.
Lipsa banilor, cum vă ziceam, e un alt impediment și cel de-al treilea - este
această teamă de CNA (Centrul Național Anticorupție). Oamenii se tem că în
momentul în care vor cumpăra echipament performant la un preț mai mare, vor
avea multe întrebări și chemări la CNA, unde vor trebui să spună de ce l-au
cumpărat. Și ar mai fi o problemă – lipsesc specialiștii care să cunoască tot
despre echipamentele medicale și care ar trebui să facă parte din comisiile de
evaluare, atunci când acestea sunt procurate. Vorbesc de acei specialiști, care
știu ce reprezintă aceste echipamente, ce performanțe au și pe care să le poată
verifica în momentul în care sunt livrate de către compania importatoare. Noi
practic nu avem specialiști în tehnică medicală.
Are de suferit
piața dispozitivelor medicale din cauză că sunt prea mulți importatori pe metru
pătrat? Moldova nu e o țară atât de mare și în care și-ar găsi loc sute de importatori.
Sigur că are. Și e
foarte simplu răspunsul. În momentul în care tu, companie serioasă, te ocupi
doar de o anumită latură a acestui domeniu, îți pregătești specialiști în
domeniul în care activezi, atunci când vinzi și instalezi un echipament
medical, trebuie și să-l întreții. Pentru aceasta ai nevoie de specialiști,
care la rândul lor, trebuie instruiți și cărora trebuie să le dai și salarii
bune ca să-i ții în compania ta. Noi avem companii care au venit, au vândut un
aparat și au plecat. Acestea nu sunt în stare să-l întrețină, pentru că
pregătirea unui inginer în acest domeniu costă foarte scump.
Spre exemplu, un
training pentru un inginer mă costă pe mine cel puțin cinci mii de euro. Și eu
trebuie să-l instruiesc în afara țării, Germania ori Japonia, SUA, Portugalia, pentru
că aici nu are cine să-l învețe. Or, nu fiecare companie tânără de pe piață își
poate permite acest lucru.
Și aici intervin
serviciile de mentenanță, când te sună un director de spital și îți spune că
prețul de întreținere a echipamentului este foarte mare. Sunt de-acord, dar și
noi trebuie să ne acoperim cheltuielile.
Cât costă
lunar să întreții, de exemplu, un aparat radiologic?
În funcție de
complexitatea și configurația aparatului, între 1.500-15.000 de lei pe lună.
Cine sunt cei
care importă echipamente în Moldova? Cei care au tangență cu domeniul medical,
pur și simplu oameni de afaceri, care s-au gândit că ar fi bine să câștige din
acest business, politicienii, oligarhii?
În mare parte sunt
oameni care au plecat din sistemul de sănătate, care au studii medicale. Sunt
și dintre cei care nu au studii medicale, dar conjunctura i-a favorizat ca să
se apuce acest domeniu.
Cât de des își
permit instituțiile medicale să cumpere aparate medicale noi?
În general, media de
viață la un aparat radiologic, dacă vorbim de ele, ar trebui să fie între 5-7
ani. La noi sunt și de 10, și de 15, uneori și de 20,30 și chiar de 50 de ani.
Care mai sunt
funcționale?
Da. Acest lucru denotă
starea de sărăcie a spitalelor noastre. Partea pozitivă e că au mai fost câteva
proiecte internaționale, gen JICA, REPEMOL, Ambasada SUA a mai donat niște
echipamente, etc. Deci ne bucurăm că mai vin bani din afară și câte de cât
dotează spitalele. În general, un spital de la noi și-ar permite o dată la 10
ani să-și ia echipament medical bun.
Vreți să
spuneți că statul practic nu investește în dotarea spitalelor cu echipamente
medicale?
În ultimii cinci ani,
cel puțin, spitalele municipale au fost dotate destul de bine. Cu tehnică
radiologică, mă refer. Au fost dotate cu bani din bugetul local.
Dle Botnaru,
ați putea să ne spuneți dacă instituțiile noastre medicale cumpără echipamente
medicale fără rost? Găsim așa ceva prin spitale?
Da. Aș putea să vă
spun că există mult aparataj care nu este utilizat la capacitățile lui maxime.
Nu este utilizat la maxim, deoarece are nevoie de consumabile foarte scumpe,
iar spitalele nu au bani să le cumpere.
Și despre
acest lucru nu se știe în momentul în care aparatul este cumpărat? Nu se ține
cont de acest lucru în momentul în care instituția decide ce anume cumpără? Nu
se ține cont de faptul că doctorii, la rândul lor, tot trebuie să știe cum să
lucreze cu acest echipament?
În domeniul în care
activez, echipamentele, Slavă Domnului, sunt folosite foarte bine și la
capacitate maximă. Însă o problemă este circuitul ăsta al managerilor de
spitale. De exemplu, un manager decide că vrea să cumpere un anumit echipament,
care costă o sumă, consumabilele, altă sumă. În momentul în care se schimbă
managerul, acesta zice că îl costă prea mult consumabilele și el renunță la
acest echipament și lucrează cu ceea ce a avut și înainte. Și consumabile mai
ieftine, de la altă companie, nu poți cumpăra, pentru că nu sunt compatibile cu
aparatul medical.
Ca să știi câte
consumabile îți trebuie, trebuie să faci un management bun. La noi e mai greu
să prevezi aceste lucruri, pentru că avem o migrațiune intensă și un an nu este
asemănător cu celălalt.
Care ar fi
soluția? Cum să facem să avem spitale cu echipament medical performant, care să
nu stea degeaba?
Să ne organizăm în
niște centre medicale mai mari. În momentul în care aloci din PIB doar 5%, este
practic nimic pentru sistemul de sănătate. În comparație cu Germania, de
exemplu, unde se alocă 11% din PIB pentru sănătate, în Olanda, la fel. Bulgaria
alocă 8,5% din PIB pentru sănătate. Nu poți cu acești 5 la sută din PIB să întreții un sistem de sănătate. Îți
pleacă și doctorii, și pacienții. Nici măcar un spital regional nu poți
să-l dotezi foarte bine.
Licitațiile
publice sunt binevenite pentru dezvoltarea afacerilor private în acest domeniu
sau aveți doar dureri de cap din cauza lor?
În ultimii ani nu
participăm la licitații publice.
De ce?
Pentru că noi nu putem
concura la calitate și preț cu companiile mici chinezești sau italiene. Nu am
cum. Și atunci prefer să-mi canalizez energia și efortul în altă parte. Mă axez
pe proiecte internaționale și atunci nu mă stresez că trebuie să vorbesc cu
cineva „foarte important” ca să-mi faciliteze anumite lucruri. Nu mă stresez că
mâine poate veni CNA să mă verifice. În concluzie, lucrez mai puțin, dar
eficient.
Ne dați de
înțeles că în acest domeniu există înțelegeri cine și ce licitație trebuie să
câștige...
Cel puțin așa era până
acum câțiva ani. Acum nu știu care sunt mișcările pe frontul respectiv, pentru
că nu mă interesează licitațiile centralizate. Particip însă la licitațiile
pentru consumabile și la cele pentru mentenanța sistemelor deja existente.
Există
corupție în domeniul licitațiilor publice în sănătate?
Probabil mai există.
De fapt, această corupție
a existat dintotdeauna și acest lucru îl cunoaște toată lumea, doar că nimeni
nu vrea să recunoască și să vorbească despre acest lucru. Noi nu
participăm din alte considerente. La aceste licitații nu se pune accent pe
calitate, dar pe prețul cel mai mic.
Acum, problema mare cu
achizițiile prin Centrul Național de Achiziții în Sănătate este că se fac
foarte multe procurări, iar personal este puțin. Și ei nu au cum să știe tot
despre tot ce se cumpără. Trebuie să facă niște eforturi supraomenești. Și
atunci, poate nu intervin influențele, ci gafele.
Să admitem că vine
firma X, care propune un cardiograf sau ecograf și în specificațiile tehnice
scrie că are tot. Toată documentația unui dispozitiv medical, dacă e s-o iei la
puricat, este foarte multă. Trebuie să știi foarte bine domeniul și pentru
aceasta trebuie să existe specialiști. Și specialistul de la Centru spune că
are aceste specificații tehnice, și nu-i verifică nimeni post-factum, și nimeni
nu este tras la răspundere.
Corupția intervine la
nivel mic, acolo unde, să zicem, cel care trebuie să-și pună semnătura pe actul
de primire-predare a echipamentului, o pune fără să verifice minuțios dacă
acesta corespunde sau nu specificațiilor cerute de instituția medicală. În
același timp, ei nu pot să refuze aparatul, pentru că procurarea lui este
prevăzută în bugetul pentru acest an, și dacă nu-l acceptă riscă să nu aibă cu
ce munci. Cine știe când spitalul va mai avea posibilitatea să cumpere un
asemenea echipament? Foarte
puține spitale și foarte puțini doctori refuză echipamentele desemnate
câștigătoare la licitații. Și lucrurile astea nu le verifică nimeni. Nu
există o comisie specializată, care să vină să dea verdictul privind calitatea
echipamentului.
Pot să vă dau un
exemplu. Am livrat un aparat, procurat prin PNUD, și în momentul în care a fost
livrat a venit specialistul de la ei și a verificat minuțios să corespundă
tuturor specificațiilor tehnice. În spitale acest lucru nu se face.
Cât de mult
suferă pacienții din această cauză?
Foarte mult. În cazul
stabilirii diagnosticelor. Din cauză că avem echipamente mai puțin calitative,
decât vesticii, de exemplu, doctorul riscă să nu pună un diagnostic exact. Dar
doctorii sunt nevoiți să muncească cu asemenea aparate la care vizualizarea nu
este bună, apar anumite erori, se mai strică.
Cum ați
califica situația din medicina din Moldova acum?
E în comă. Aproape de moarte. Argumentele sunt
următoarele – în primul
rând nu avem doctori. Ei pleacă. Chiar și în aceeași Românie, unde
diplomele medicilor moldoveni sunt recunoscute. Și uitați-vă la salariile lor
și apoi la ale noastre. La
un moment dat o să ne trezim că nu avem nici pacienți. Degeaba vom
investi în spitalele regionale, în care o să băgăm o căruță de bani, dar nu vom
avea pe cine trata. Factorul uman este unul determinant în domeniul sănătății.
Ca să-l motivezi pe doctor, trebuie să-i dai un salariu pe măsura cunoștințelor
lui. Eu care am profesat timp de 15 ani, la un moment dat m-am apucat să vând
dispozitive medicale. Pentru efortul pe care îl face un medic timp de aproape
15 ani de studii, statul, îi dă un salariu mizerabil, și practic îl impune să
ia mită. Din acest motiv, unii muncesc și în trei locuri numai să nu fie puși
în situația să ia bani de la pacienți.
Medicii au
nevoie nu doar de salarii pe măsura cunoștințelor, ci și de instruire
permanentă. Pentru că au salarii mici, nu își permit să meargă la diverse
congrese, conferințe pentru a se dezvolta profesional. Ați trimis vreodată din
banii companiei Dumneavoastră doctori la congrese?
Da. Am sponsorizat. Am plătit bilete
de avion și taxe de participare. Am făcut-o din proprie inițiativă. Sunt
conștient că un doctor trebuie să persevereze și să se dezvolte în domeniul
lui. Nu a venit niciun doctor să-mi ceară să-i plătesc să meargă la un
congres, iar în schimb să-mi faciliteze procurarea vreunui echipament. Am
trimis doctori la congrese pe domenii care nu au nicio tangență cu al meu.
Și totuși nu
este etic ceea ce faceți
Dar cât de etic este
să-i dai unui doctor un salariu de 3 mii de lei? Este o indiferență totală a
statului față de această categorie de oameni, de specialiști. Eu nu am văzut să
crească salariile doctorilor atât, încât doctorul să spună că își permite să meargă
la un congres internațional. Acum, cu mare bucurie aș sponsoriza o instruire
pentru bioingineri, pentru că avem niște aparate radiologice care nu sunt
folosite la capacitate maximă. Eu m-aș simți mândru să investesc într-un
asemenea specialist, care ar participa la un congres internațional și ar spune
lumii întregi că el reprezintă Moldova.
Domnule
Botnaru, vă mulțumesc pentru acest interviu!
Tag: dispozitive medicale, comă, spitale
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Tânăr medic la țară: „Trebuie să fac focul, să tai lemne, tr ...
22 noiembrie, 2023, 15:49
Doctoriță originară din Republica Moldova, înjunghiată în Fr ...
04 decembrie, 2023, 09:45
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,33 %